1,973 matches
-
Și auzi deodată, de pildă, că o săgeată aflată în mișcare stă în orice clipă pe loc? Ce faci atunci când 78 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 63. 64. constați că el persistă în această idee? Să spui doar că este „nedemn de alte corectări și respingeri“? Firesc ar fi, probabil, să te întrebi dacă nu cumva nonsensul afirmațiilor sale are o justificare, dacă nu cumva este mai elocvent decât sensul oferit în aceeași chestiune de simțul comun. Mai târziu, când va
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ni mic.“ Accesul la acest gen nou de antinomie, transfigurată, cum inspirat sa spus la un moment dat, este decisiv pentru învățatul creștin. Va pune imediat în discuție o altă rezervă a lui Marcion, anume că faptul Întrupării ar apărea nedemn de Dumnezeu (IV, 1). Însă de ce să Se rușineze Domnul de ceea ce El Însuși 152 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE iubește? De ce ar fi „nedemne de El cele pe care nu le ar fi răscumpărat dacă nu lear fi iubit
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
imediat în discuție o altă rezervă a lui Marcion, anume că faptul Întrupării ar apărea nedemn de Dumnezeu (IV, 1). Însă de ce să Se rușineze Domnul de ceea ce El Însuși 152 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE iubește? De ce ar fi „nedemne de El cele pe care nu le ar fi răscumpărat dacă nu lear fi iubit?“ (IV, 4). Nu cumva în mintea unora se petrece o confuzie gravă, judecând cele divine după criterii omenești? „Fără îndoială, ar fi nebunește [stultum] dacă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
cea a lui Marcion. Însă cum ajunge Tertulian la unele formulări neașteptate, dea dreptul stranii? Vorbindui direct lui Marcion, preia intenționat unii termeni ai acestuia și îi aduce întro altă logică. De pildă, dacă Marcion consideră că moartea Domnului este nedemnă de El Însuși, îi va spune că tocmai acest fapt nedemn îi este de folos („Îmi este de folos orice este nedemn de Dumnezeu“). Pe de o parte, face loc vocii celui neîncrezător în ceea ce el însuși spune. Pe de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
neașteptate, dea dreptul stranii? Vorbindui direct lui Marcion, preia intenționat unii termeni ai acestuia și îi aduce întro altă logică. De pildă, dacă Marcion consideră că moartea Domnului este nedemnă de El Însuși, îi va spune că tocmai acest fapt nedemn îi este de folos („Îmi este de folos orice este nedemn de Dumnezeu“). Pe de o parte, face loc vocii celui neîncrezător în ceea ce el însuși spune. Pe de altă parte, aduce întro altă lumină unii termeni, precum „nedemn“ în
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
termeni ai acestuia și îi aduce întro altă logică. De pildă, dacă Marcion consideră că moartea Domnului este nedemnă de El Însuși, îi va spune că tocmai acest fapt nedemn îi este de folos („Îmi este de folos orice este nedemn de Dumnezeu“). Pe de o parte, face loc vocii celui neîncrezător în ceea ce el însuși spune. Pe de altă parte, aduce întro altă lumină unii termeni, precum „nedemn“ în afirmația de mai sus. Prin locul lor în noua propoziție, răstoarnă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
fapt nedemn îi este de folos („Îmi este de folos orice este nedemn de Dumnezeu“). Pe de o parte, face loc vocii celui neîncrezător în ceea ce el însuși spune. Pe de altă parte, aduce întro altă lumină unii termeni, precum „nedemn“ în afirmația de mai sus. Prin locul lor în noua propoziție, răstoarnă complet sensul inițial. Dacă ceva „nedemn de Dumnezeu“ îmi este de 154 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE folos, acel lucru nedemn este mai demn decât orice altceva. Un
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
parte, face loc vocii celui neîncrezător în ceea ce el însuși spune. Pe de altă parte, aduce întro altă lumină unii termeni, precum „nedemn“ în afirmația de mai sus. Prin locul lor în noua propoziție, răstoarnă complet sensul inițial. Dacă ceva „nedemn de Dumnezeu“ îmi este de 154 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE folos, acel lucru nedemn este mai demn decât orice altceva. Un răspuns simplu se transformă pe neașteptate întrun paradox. Ca să reiau o altă afirmație din acest loc, după ce constată
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
aduce întro altă lumină unii termeni, precum „nedemn“ în afirmația de mai sus. Prin locul lor în noua propoziție, răstoarnă complet sensul inițial. Dacă ceva „nedemn de Dumnezeu“ îmi este de 154 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE folos, acel lucru nedemn este mai demn decât orice altceva. Un răspuns simplu se transformă pe neașteptate întrun paradox. Ca să reiau o altă afirmație din acest loc, după ce constată că Marcion consideră rușinos faptul Întrupării, îi spune acestuia: „Nu găsesc alte lucruri de rușine
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
înțelegerii sale. Însă efectul acestor cuvinte nu se oprește aici, în spațiul vorbirii cu celălalt. Ele deschid către ceea ce, în ultimă instanță, se arată ca atare paradoxal. Altfel spus, evenimentul Întrupării nu este straniu doar pentru cei care îl văd nedemn de Dumnezeu. Nu înseamnă nebunie doar pentru cei sceptici sau neîncrezători. Ne amintim ce se spune în I Corinteni: înțeleptul să se facă nebun dacă dorește să fie cu adevărat înțelept („Dacă i se pare cuiva, între voi, că este
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
om alungat, l-aș fi făcut cu siguranță să se simtă foarte stânjenit; și pe urmă, mă temeam că avea să mă oblige să îngenunchez înaintea acelui ucigaș și a stăpânului său, ca să nu mai vorbim, firește, de abatele acela nedemn. A fost într-adevăr un moment urât! în primele zilele, dacă n-aș fi avut credința, probabil că mi-aș fi luat zilele, de disperare, dar curând am găsit solidaritate. Am vagabondat două săptămâni peste câmpuri, ascunzându-mă în păduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
VIOLUL Am fost pom cu dalbe flori, Tu din seară până-n zori, Conștient, premeditat L-ai prădat, l-ai scuturat! Silită-atunci acum mi-e greu, Ești vis urât în somnul meu, Îmi arde-n suflet un jăratic C-ai fost nedemn, brutal, sălbatic. Sunt floare tristă în pustiu, De noaptea grea îmi amintesc, Cu gânduri negre mă-nvelesc, Și-ades mă simt ca - într-un sicriu. IUBITĂ MAMĂ N-am crezut că te vei strânge Și-n pământ că vei ajunge
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
cât o conștiință duală nemulțumită de evidențele viețuirii, mereu ambiționată să identifice determinații secrete ale originalului ontologic. între "darul lui Dumnezeu" (traducerea numelor reale ale lui Filip-Teodor, Matei și Bogdan în trei limbi diferite) și reflexivitatea pernicioasă a omului, creatură nedemnă de Creatorul său, se întinde abisul tuturor interpretărilor asupra actului Creației și a responsabilităților Ființei. Este exact materia din Comisionarul, exploatată copios de Andrei Oișteanu: "Cu cine m-am luptat în certuri fără sfârșit? (...) Pe cine am urmat prin labirintul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
foarte aproape, București, 1999-2004. Dana L., Farmecul discret al însoțirii, Hunedoara, 1962-2004. Doina St., Despre maici și cedri, Dubrovnik, 1990, New Jersey, 1991, București: 1974-2004. Dragoș Al., Prietenul meu, republicanul, Florida, 2003-2004. Dumitru Buturugă, Tratat de rămas demn în orânduieli nedemne, București, 1986-1989. Gabi Andreescu, Visul e viață, București, 1980-2004. Eva O., Gineceul nostru cel de toate vârstele, Hunedoara, 1970-2004. Florica Neagoe, Modernii ca transsubstanțializare, București, 1975-1978. Jeff Isaac, Left Liberalism and it’s Friends, Bloomington, IN, 2001-2004. Jurdgea Knejevici, The
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
la jigniri și acuzații reciproce fără precedent, jigniri și acuzații ce făceau deliciul diplomaților și presei occidentale. Este suficient de amintit unele dintre invectivele ce și le adresau conducătorii chinezi și sovietici. Mao Zedong îi numea pe conducătorii sovietici "fasciști nedemni de moștenirea marxist-leninistă", iar pe Hrușciov "o cismă veche" de nefolosit. La rîndul său, Hrușciov îl gratula pe Mao cu apelativul "cadavru viu". Se ajunsese, de asemenea, la ciocniri armate în zona de frontieră. Informațiile mele despre diferend, obținute din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cu bastonul în mână, șantierul noii mele locuințe, pe o colină, nu departe de casa unchiului meu, unde mă instalasem în calitate de stăpân la nașterea fiicei mele, dar care mi se părea pe zi ce trece mai strâmtă, mai modestă, mai nedemnă de averea mea. Așteptam cu nerăbdare ziua în care voi putea locui în palatul meu, în superbul, neasemuitul meu palat la care visam și de care vorbeam necontenit, și pentru care îi angajasem pe cei mai buni meșteri, însărcinați să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
dușmanii celor care-l hăituiesc. Ți-o las pe Hayat. Ți-am purtat fiica așa cum tu ai purtat taina mea, și a venit vremea ca fiecare să-și ia înapoi ceea ce îi aparține. Unii vor zice că sunt o mamă nedemnă, dar tu știi că pentru binele ei te părăsesc, spre a o feri de pericolele care ne însoțesc pașii, mie și fratelui ei. Ți-o las ca pe un dar, pe care să-l primești la înapoierea ta: când va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și Imperiul și dacă domnia lui avea să fie lungă; dacă nu cumva îl aștepta sfârșitul teribil al înaintașilor lui, Caesar, Caligula, Nero... Fuseseră ei oare victime ale vechiului blestem al așa-numitului lapis niger, care-i lovea pe împărații nedemni de măreția morală a Romei? Blestemul avea să-l lovească și pe el? Cum putea să scape? El voia puterea absolută, îi spuse. Și voia să trăiască mult. Încheie pe tonul lui obișnuit, plin de aroganță: — Zi-mi calea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pe cei care fuseseră lași în luptă. La fel și pe spioni, al căror număr creștea de când Vitellius fusese ales imperator. Cel care își pierdea scutul în luptă se spânzura, pedepsindu-se singur pentru rușinea îndurată. Cei vinovați de fapte nedemne - de minciună, în primul rând, și de furt - erau aruncați în mlaștini, să fie acoperiți de noroi. Uciderea unei preotese era însă o crimă teribilă - atât de teribilă, încât în triburile germanice, inclusiv în cel al batavilor, nu se cunoștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cumpere, adăugă Antonius batjocoritor. — Atunci mituiește-i pe paznici... Ajută-l să fugă... — Să-i mituiesc pe paznici? - glasul lui Antonius deveni dur. Corupția nu se numără printre obiceiurile mele. Dar trebuie să-l salvăm pe Salix! — Dintr-o faptă nedemnă nu poate ieși un lucru bun, chiar dacă, în cazul ăsta, scopul ar fi unul nobil. Luna arginitie se ivi deodată din spatele dealurilor. — Bine, zise Valerius exasperat. Găsește tu un mod de a-l salva pe prietenul nostru. Antonius se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
cînd a constatat că nu eu eram femeia pe care o aștepta Julián. Penélope Aldaya, absentă, nevăzută, era o dușmană prea puternică pentru mine. Invizibilă fiind, mi-o imaginam perfectă, ca o lumină În a cărei umbră eu mă pierdeam, nedemnă, comună, tangibilă. Nu crezusem vreodată că eram În stare să urăsc atîta, și atît de fără să vreau, o persoană pe care nici măcar nu o cunoșteam, pe care nu o văzusem nici măcar o dată. Credeam, pesemne, că, dacă o Întîlneam față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
bisericii a refuzat categoric să celebreze cununia și a amenințat că va conjura spiritele Sfintei Inchiziții pentru a Împiedica evenimentul. Fermín s-a Înfuriat peste măsură și l-a scos tîrÎș din biserică, strigînd În cele patru zări că era nedemn de haina bisericească și de parohie și jurîndu-i că, dacă cumva Îi dădea prin cap numai să clipească, urma să facă la episcopie un asemenea tărăboi, Încît avea să fie surghiunit În cel mai bun caz pe stînca Gibraltar, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
smeriți vă la iconostase, căci timpul sub care trăim e sfâșiat de bezne cu dibăcie manevrate de cei ce ne vor pieirea. Legionarului i se face o mare nedreptate, dar va veni timpul, și nu-i departe, când afurisiții și nedemnii noștri ponegritori vor fi nevoiți să recunoască cât rău au făcut nu numai legionarului și Mișcării Legionare, ci însuși neamului românesc. Vitejia și dăruirea legionarului au fost scut pentru Biserică și Neam. Unii, vitejia și dăruirea legionarului, le-au considerat
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
moartea cu bucurie și o vom repeta mereu, ori de câte ori neamul și vitregiile vremii vor cere. În tragicul pătimirilor noastre lucrează sâmburele veșniciei și dorința ni-i faptă! Sufletul nostru este creația lui Dumnezeu. Să nu ne înstrăinăm prin fapte reprobabile, nedemne de obârșia noastră. Trăim timpuri întunecate! Să nu ne pierdem credința. Aceasta este replica mea la Criminalitate și Legionarofobie. S ar putea adăuga multe. Mișcarea Legionară este interzisă. Istoria ei este falsificată. Se simte. Cine nu cunoaște sau nu vrea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
adună să schimbe între ele relatări dezgustătoare despre nativi, despre manierele lor respingătoare, caracteristic indiene, și despre felul în care ei, soții, își reduc la tăcere angajații, iar ele, soțiile, își pedepsesc aspru servitorii, dacă îi au. Localnicii sunt prefăcuți, nedemni de încredere și înclinați spre crimă. Încetineala lor este proverbială. Ce contrast cu cei de Acasă, cu verticalitatea lor, cu manierele și comportamentului englezesc! Ei, cei din comunitatea anglo-indiană, știu în ce constă credința lor. Știu ce trebuie să favorizeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]