1,886 matches
-
mare amploare în ultimii ani, în speranța identificării precoce a subiecților aflați la risc. Trebuie să subliniem de la început că rezultatele sunt până în prezent dezamăgitoare. Astfel, cel puțin până în prezent, nu s-a putut demonstra cu certitudine nici o asociere a nefropatiei, neuropatiei sau retinopatiei cu un anumit polimorfism al unei gene. Deși există numeroase date care sugerează anumite asocieri, pentru fiecare dintre acestea există și articole/cercetători care pun în dubiu asocierea respectivă. De aceea am ales pentru acest scurt paragraf
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
indicațiile de fotocoagulare au fost mai puține (23). 2.3. UKPDS (United Kingdom Prospective Diabetes Study) (19) Cel mai larg și mai îndelungat studiu pe pacienți cu T2DM, a demonstrat că îmbunătățirea controlului glicemic reduce riscul de dezvoltare a RD, nefropatiei diabetice și posibil a neuropatiei diabetice. Rata complicațiilor microvasculare a scăzut cu 25% la pacienții cu tratament intensiv comparativ cu cei tratați convențional. Analiza epidemiologică a datelor UKPDS a relevat o relație directă între glicemie și riscul complicațiilor microvasculare astfel
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
S-au obținut următoarele rezultate: - 46% din pacienți au avut RD - 31% din pacienți au prezentat creșterea eliminării urinare de albumină - o asociere pozitivă între gradul RD și nivelul albuminuriei - macroalbuminuria fără RD a fost rar întâlnită, în timp ce RD fără nefropatie a fost mai des întâlnită (38% dintre pacienții cu RD proliferativă au avut albuminuria în limite normale) - la pacienții cu T1DM, presiunea arterială diastolică mai mare de 75 mmHg în asociere cu RD, chiar moderată, poate fi un indicator prețios
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
38% dintre pacienții cu RD proliferativă au avut albuminuria în limite normale) - la pacienții cu T1DM, presiunea arterială diastolică mai mare de 75 mmHg în asociere cu RD, chiar moderată, poate fi un indicator prețios al riscului de apariție a nefropatiei. La acești pacienți, controlul glicemic precar crește riscul de nefropatie. În studiul EURODIAB prevalența retinopatiei în funcție de durata diabetului este redată în figura 1. 3. PATOGENIA RD Pentru a ințelege mai bine modificările oculare apărute la pacienții diabetici, amintim, pe scurt
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
limite normale) - la pacienții cu T1DM, presiunea arterială diastolică mai mare de 75 mmHg în asociere cu RD, chiar moderată, poate fi un indicator prețios al riscului de apariție a nefropatiei. La acești pacienți, controlul glicemic precar crește riscul de nefropatie. În studiul EURODIAB prevalența retinopatiei în funcție de durata diabetului este redată în figura 1. 3. PATOGENIA RD Pentru a ințelege mai bine modificările oculare apărute la pacienții diabetici, amintim, pe scurt, structura ochiului (17, 19). Analizorul vizual este un sistem unitar
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
nuclear intern, cu dimensiuni mai mari decât microanevrismele, în flacără, localizate în stratul superficial al fibrelor nervoase cu interesarea capătului arterial al capilarelor; aceste leziuni nu sunt specifice retinopatiei diabetice, ele apărând și în ocluziile venoase retiniene, retinopatia hipertensivă sau nefropatie.AFG apar zone de mascaj a fluorescenței coroidiene. 4.5. Exudatele moi (vătoase sau cotonoase) Reprezintă zone de microinfarcte în stratul fibrelor nervoase retiniene secundare ocluziilor arteriolelor terminale. Apar ca pete albicioase situate superficial la nivelul stratului fibrelor nervoase (figura
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
inhibitori ai enzimei de conversie (pot reduce riscul de dezvoltare al RD printr-un efect care se adaugă la cel antihipertensiv). Astfel, există studii ce au arătat un efect protector al captoprilului asupra barierei hemato-retiniene la pacienții cu T1DM, cu nefropatie și RD ușoară sau moderată (14, 27). Multă vreme s-a considerat că microangiopatia diabetică (retinopatia și nefropatia) constituie complicații inevitabile în tipul 1 de diabet, afectând ~ 1/3 din pacienți. Au existat unele studii care demonstrau că leziunile microangiopatice
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
la cel antihipertensiv). Astfel, există studii ce au arătat un efect protector al captoprilului asupra barierei hemato-retiniene la pacienții cu T1DM, cu nefropatie și RD ușoară sau moderată (14, 27). Multă vreme s-a considerat că microangiopatia diabetică (retinopatia și nefropatia) constituie complicații inevitabile în tipul 1 de diabet, afectând ~ 1/3 din pacienți. Au existat unele studii care demonstrau că leziunile microangiopatice au o corelație destul de relativă cu controlul glicemic. În aceste studii, însă, controlul glicemic era obținut numai după
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
factori de risc pentru apariția și progresia leziunilor vasculare, precum hipertensiunea arterială, lipidele plasmatice și fumatul, nu erau luate în calcul. În ultimul an au fost publicate o serie de studii mult mai optimiste privind frecvența complicațiilor microangiopatice (retinopatie și nefropatie), raportat la progresele terapeutice înregistrate (și analizate) între anii 1965 și 2000. Astfel, grupul lui Parving (Hovid și col., Diabetes Care, 26: 1258-1264, 2003), analizând 600 de pacienți cu T1DM, cu debutul bolii între 1965 și 1984 și urmăriți până la
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
col., Diabetes Care, 26: 1258-1264, 2003), analizând 600 de pacienți cu T1DM, cu debutul bolii între 1965 și 1984 și urmăriți până la moarte sau până în anul 2000 (durată de evoluție > 20 ani), a constatat că atât retinopatia proliferativă cât și nefropatia diabetică (eliminare urinară de albumină > 300 mg / 24 ore) a scăzut progresiv în 4 perioade studiate (grupul A: 1965-1979, n=113; grupul B: 1970-1974, n=130; grupul C: 1975-1979, n=113; grupul D: 1980-1984, n=244), de la ~ 30% până la ~ 13
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
-
-60% HC, 25-30% lipide (cu aport de colesterol sub 250 g/zi) și 12-17% proteine (adaptat la funcția renală; un aport de 17%, sau chiar 15%, din rația calorică sub formă de proteine poate fi mare pentru un pacient cu nefropatie diabetică incipientă, grăbind declinul funcției renale). Se va interzice consumul de alcool. Aportul de fibre alimentare va fi de cca. 30 g și de sare sub 6 g (adaptat la valorile tensionale). 8.1.2. Exercițiul fizic Activitatea fizică este
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
există o afectare neuropată concomitentă. Baza acestor ulcere este adesea necrotică, iar ele pot fi acoperite de o escară necrotică adesea foarte aderentă. Frecvent, sunt localizate deasupra proeminențelor osoase, de obice maleole. Rolul microangiopatiei în apariția și evoluția retinopatiei și nefropatiei este bine stabilit. În privința leziunilor de la nivelul membrelor inferioare, rolul jucat de modificările ce au loc la nivelul microcirculației nu este foarte clar. Trebuie subliniat, totuși, că nu s-a demonstrat încă o boală „oclusivă” microcirculatorie în diabetul zaharat. Însă
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
des la sexul feminin, la pacienții cu diabet tip 1, având o vârstă medie de apariție de 42 de ani și durata de diabet de 14 ani. Infarctul muscular diabetic este legat de arteriopatie și multiple complicații sistemice, mai ales nefropatie, retinopatie și neuropatie. Raritatea acestui fenomen poate fi datorată asemănării sale cu multe alte boli musculare. Infarctul muscular diabetic se instalează brusc, în absența unui traumatism, cu durere și tumefacție. Cei mai afectați mușchi sunt la coapsă (80% din cazuri
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
mai multe mecanisme: arterioscleroză la nivelul arterelor mari, afectarea lipoproteinelor plasmatice, accelerarea formării plăcii de aterom prin hiperinsulinemie. Deși controlul DZ nu s-a demonstrat a fi asociat cu reducerea riscului de AVC, totuși duce la reducerea complicațiilor microvasculare (retinopatie, nefropatie, neuropatie) [10]. Fumatul crește riscul de AVC ischemic cu 25- 50%, acest risc scade substanțial la 5 ani la cei care au renunțat la fuma [11]. În studii epidemiologice mari, fumatul se asociază cu boala extracraniană carotidiană și cu severitatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
repetate din medicația antidiabetică (uită că și le-au administrat). 5. Particularități ale complicațiilor cronice ale DZ la vârstnici Complicațiile cronice sunt frecvent prezente în momentul diagnosticului DZ la persoanele vârstnice, apreciindu-se că 10-20% dintre aceștia prezintă retinopatie sau nefropatie diabetică, iar 10% au boală cardiacă ischemică (65) sau neuropatie diabetică (80) la diagnostic. Impactul complicațiilor cronice pe starea de bine a pacienților este mult mai sever la persoanele vârstnice decât la cele de vârstă adultă. De aceea screeningul neuropatiei
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
complicațiilor cronice pe starea de bine a pacienților este mult mai sever la persoanele vârstnice decât la cele de vârstă adultă. De aceea screeningul neuropatiei și retinopatiei diabetice la acești pacienți trebuie făcut la cel puțin 6 luni-1an odată, al nefropatiei diabetice anual (microalbuminurie și creatinină plasmatică), iar examinarea picioarelor trebuie făcută la fiecare vizită. Boala oculară diabetică: pacienții vârstnici prezintă pe lângă complicațiile oculare specifice DZ și o patologie variată dependentă de vârstă: cataractă senilă, modificări degenerative ale maculei, afecțiuni vasculare
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
fumatului, evitarea medicamentelor ce interferă cu funcția sexuală, exercițiul fizic regulat. În privința tratamentului medicamentos, sildenafilul (Viagra) reprezintă în momentul de față tratamentul de elecție. Eficiența sa este de ~ 60% la vârstnicii diabetici (109), mai mică decât la cei mai tineri. Nefropatia diabetică: creșterea duratei de viață la pacienții cu DZ, mai ales a celor cu T2DM, crește frecvența apariției bolii renale diabetice la aceștia, ca și numărul pacienților vârstnici cu boală renală terminală. Aproximativ 24% din totalul pacienților aflați în program
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
util și la pacienții uremici cu HVS care sunt spontan normotensivi. Regresia HVS sub tratament cu IECA pare să se rezume doar la HVS concentrică, fiind fără efect asupra celei excentrice. Tratamentul agresiv și îndelungat cu IECA la pacienții cu nefropatii cronice înaintea apariției unei disfuncții renale importante ar putea preveni dezvoltarea unei HVS semnificative, cu impact asupra morbi-mortalității ulterioare. Regresia hipertrofiei ventriculare stângi: rolul eritropoietinei umane recombinate genetic (EPO) Dacă rolul patogenetic al anemiei pare stabilit dincolo de orice dubiu (vezi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
care aceasta este studiată. Datele variază de la o prevalență de 24% în populația hemodializată tânără, non-diabetică, evaluată în vederea transplantului renal [Kramer et al., 1998] și până la 85% la pacienții peste 45 de ani, cu diabet zaharat și evoluție îndelungată a nefropatiei [Manske et al., 1993]. Dată fiind vârsta medie de 60 de ani a pacienților acceptați în dializă în țările dezvoltate (în prezent, și în România) și ponderea ridicată a celor diabetici (cel pu]in 30%), este de presupus că jumătate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
un sistem medical foarte dezvoltat, care să efectueze la toți pacienții potențial transplantabili cateterismul cardiac. Nu există studii care să compare rata complicațiilor cateterismului cardiac la dializați versus subiecții non-uremici. La pacienții cu funcție renală reziduală există rezerve legate de nefropatia la substanțele de contrast, deși riscul poate fi redus considerabil prin selecția riguroasă a candidaților și evitarea deshidratării. Chiar și în condițiile prelungirii cateterismului prin efectuarea angioplastiei coronariene, incidența unor scăderi semnificative clinic ale funcției renale este foarte redusă [Lip
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
absența resurselor terapeutice adecvate. Supraviețuirea medie o dată cu apariția insuficienței cardiace simptomatice este de 6 luni [Falk et al., 1997]. Amiloidoza secundară mielomului multiplu este de asemenea marcată de un prognostic sever. Sarcoidoza este o boală sistemică idiopatică manifestată frecvent prin nefropatie interstițială cronică granulomatoasă, nefrocalcinoză, litiază renală și nefropatie obstructivă consecutivă. Afectarea cardiacă este rară (5%), fiind caracterizată prin disfuncție sistolică, aritmii și tulburări de conducere atrioventriculară. Răspunsul la corticoterapie este în general bun. Alte boli sistemice cu afectare concomitent renală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
insuficienței cardiace simptomatice este de 6 luni [Falk et al., 1997]. Amiloidoza secundară mielomului multiplu este de asemenea marcată de un prognostic sever. Sarcoidoza este o boală sistemică idiopatică manifestată frecvent prin nefropatie interstițială cronică granulomatoasă, nefrocalcinoză, litiază renală și nefropatie obstructivă consecutivă. Afectarea cardiacă este rară (5%), fiind caracterizată prin disfuncție sistolică, aritmii și tulburări de conducere atrioventriculară. Răspunsul la corticoterapie este în general bun. Alte boli sistemice cu afectare concomitent renală și cardiacă sunt reprezentate de scleroza sistemică, lupusul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
boală diabetică a mușchiului cardiac („diabetic heart muscle disease”), cuprinde afectarea miocardică difuză, în lipsa leziunilor coronariene și microangiopatiei. Unii autori includ în această noțiune și leziunile microangiopatice cardiace, care fac parte din afectarea de tip microangiopatic generalizată din DZ (retinopatie, nefropatie, neuropatie). Cele mai evidente modificări morfopatologice la nivelul cordului diabetic sunt: hipertrofia miocitelor, fibroza interstițială, prezența în cantități crescute a unui material PAS pozitiv și asocierea microangiopatiei intramiocardice. Faptul că nu există leziuni morfopatologice specifice diabetului sugerează că, în cazul
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
conține un cofactor care stimulează agregarea plachetară (30). Într-un studiu efectuat pe 192 pacienți cu DZ tip 2 și DZ tip 1, s-a constatat că activitatea acestui cofactor este corelată cu durata diabetului și prezența retinopatiei și a nefropatiei, dar nu și cu nivelurile glicemice, colesterolului total sau acizilor grași liberi, iar activitatea acestuia nu este influențată de aspirină. Natura acestui cofactor este neprecizată, iar efectul antiplachetar al altor medicamente asupra acestuia este necunoscut. Factorii de coagulare. Determinarea specifică
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
DZ plasează pacientul în grupul de risc cardiovascular crescut notat cu C în clasificarea JNC VI. Pentru pacienții diabetici se recomandă ca valori tensionale țintă 130/80 mmHg sau mai puțin, în funcție de particularitățile cazului și toleranța individuală. La pacienții cu nefropatie diabetică incipientă țintele tensionale trebuie să fie chiar mai joase(120/70 mmHg). Hipertensiunea este frecvent asociată cu DZ. Prevalența hipertensiunii arteriale la pacienții cu diabet zaharat pare sa fie dublă față de cea de la nediabetici. Folosind criteriile de definiție a
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]