6,174 matches
-
în istoria asta. La cocteil participa și Jean-Pierre Berger, futuristul întârziat, cum îi spun criticii, un dandy retro, cum îl caracterizez eu pe franțuz. Omul are oarece talent, trebuie să recunoaștem, ține prima pagina a ziarelor mondene, dar nu este neglijat nici de critici. Este o voce interesantă, distinctă, în concertul celor răvășiți de chemarea penelului. Chiar mi-a făcut plăcere să discut cu el. E un tip de spirit, deși eleganța sa exagerat de rafinată, ușor ridicolă chiar și pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
deși ai fost cavaler de onoare, și s-a transferat la o altă filială, a sunat azi să-și ia liber, căci nu știe ce ți s-a întâmplat și stă cu tine! Nu numai că te porți iresponsabil și neglijezi complet cea mai prosperă campanie din țară, dar mai și corupi personalul, pentru ca, în final, să se ducă dracului tot! S-a săturat Domnia Sa de locul 1! Doru, ți-am spus de ani de zile să-ți iei naibii o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
În acest timp, Cecilia preocupată de problemele pe care trebuia să le rezolve în București nu se gândea la altercația cu băiatul din parc. În schimb o asaltau problemele de acasă. Uitase să-i spună Elenei, sora sa, să nu neglijeze regimul mamei lor, dar se gândea că Elena fiind o fată grijulie se va preocupa de acest lucru așa cum procedaseră împreună. Silvia, mama lor, se îmbolnăvise cu ceva timp în urmă. Era o femeie foarte frumoasă, frumsețe moștenită și de
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
aduc fericirea”. — Am un băiețel, dar n-am nevastă. —Cum? — Am divorțat. —Și băiatul? Este la ea. —Este nemțoiacă? — Da. — Cum de nu v-ați înțeles atunci? — Dragă Cecilia, nemțoiacele nu sunt ca voi. Bineînțeles, nu toate. Nevastă-mea mă neglija, nu-și vedea de treburile casei, era pretențioasă, am început certurile, scandalurile, nu ne-am mai suportat și ne-am despărțit. —De băiat are grijă ea? —Eu îi plătesc pensie alimentară și pe lângă aceasta îi procur tot ce are nevoie
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
făcut la spital, i-a spus directorului pentru ce trebuie să plece mai devreme, a cumpărat trei trandafiri împachetați separat de la florărie. —Aveți trei iubite, domnule doctor, l-a întrebat vânzătoarea care-l cunoștea. —Una singură, dar nu le pot neglija pe mama și pe sora ei. Este aici? De câteva zile. Mă gândeam că fiind plecată vă consolați cu altele. — N-o pot trăda niciodată. O iubesc foarte mult. Este o fată norocoasă atunci. Să fiți fericiți împreună! — Mulțumesc! Luându
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Într un acces de supărare, inima mamei cedează și aceasta moare, Osvald simțindu-se, desigur, vinovat. Dar obstacolele nu se opresc aici. Urmează o iarnă geroasă și întâmplarea face să-i degere degetele de la mâna Istorisiri nesănătoase fericirii 7 dreaptă. Neglijându-se, mâna i se cangrenează și trebuie să i se amputeze partea bolnavă. Nu cedează. Învață să scrie cu stânga, se izolează de lume, mizantropic, convins că scrie lucruri geniale. Ca să și câștige sora de partea lui, îi ține o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ploaie în amurg (yudachi), ploaia care aduce bucurie (kiu, venită în fapt după secetă), marea de nori la munte (unkai), curcubeul de dimineață (asaniji), curcubeul de seară (yuniji), curcubeul plin, rotund (maruniji). Și așa mai departe. Și poetul care vede, neglijând realitatea imediată, în limpezimea curcubeului o altă lume, liniștea trecerii celei de pe urmă: Niji sukite miyu waga sei no hate made mo. "Prin curcubeul transparent, zăresc chiar sfârșitul vieții mele". Japonezii de rând, mai pragmatici, nu-și permit acest lux
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Mozart din ultimile luni un nefericit care, din cauza dificultăților evidente atât profesionale, cât și financiare, dar și a condițiilor precare de sănătate, și-ar fi pierdut speranța în Dumnezeu și în oameni, unul care ar fi "renunțat". Hildesheimer totuși a neglijat faptul că Mozart a lucrat neobosit până în ultimul moment al vieții. De asemenea, a omis în totalitate ultima și cea mai semnificativă simfonie pe care ne-a lăsat-o, Jupiter într-un strălucitor Do major, precum și finalizarea altor mari compoziții
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de la verbul grec krinein, adică "a separa, a distinge", și desemnează momentul culminant al unei dezvoltări dificile. Cum este cazul și altor cuvinte cheie care pentru mine sunt foarte importante (încredere, curaj civil), și cuvântul "criză" a fost mult timp neglijat de dicționarele și manualele de teologie. În situația noastră, în care se poate vorbi despre o acumulare de crize sau chiar de o masă de crize, mai exact de o criză fundamentală, acest fapt asumă o semnificație aparte. Fiecare ființă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
care denunță abuzurile sociale extreme, de multe ori în contradicție cu idealurile indiene originare. Nu aș cruța elitele sociale, privilegiate de "ordinea eternă", care în virtutea unei legi cosmice insistă deseori asupra drepturilor și privilegiilor de care se bucură de secole, neglijând angajamentul la nivel social. Nu aș avea simpatii fundamentaliste, dar aș face, fără îndoială, parte dintre cei ce vor să reformeze India și luptă împotriva sistemului castelor (abolit prin lege, dar care de facto încă există) și pentru îmbunătățirea poziției
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
India sau în Kashmir. Să nu mai vorbim despre clișeul complotului, acela al societăților secrete dedicate cultului lui Graal: credință ce trebuie să fie imputată, nu în cele din urmă, înaltelor ierarhii ale Bisericii (nu doar cea romano-catolică) care au neglijat, iar uneori chiar au împiedicat, necesitatea clarificării. Doctrina oficială a Bisericii, enciclicile, catehismele, scrisorile pastorale și predicile au ascuns foarte adesea "poporului" rezultatele analizei istorico-critice a Bibliei, lăsându-l în obscuritate, de exemplu, cu privire la originea Evangheliilor și a diferitelor genuri
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
obscure, restaurațiile ecleziastice și imaginile îngrijorătoare ale unui viitor condiționat de religie nu ne încântă. Se cere o viziune constructivă a viitorului. De ceva vreme m-am angajat în redescoperirea și reevaluarea eticii umane pe care aceste ideologii le-au neglijat. Nu pentru că aș practica un moralism ce supraevaluează și supraîncarcă morala, în special cea sexuală, transformând-o în unicul criteriu de acțiune. Respect independența față de diferitele medii ale vieții, precum economia, știința, dreptul și politica, și nu mă las instrumentalizat
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
implicații practice Majoritatea copiilor prezintă în momentul adopției diferite tulburări fizice sau psihologice. Cei mai mulți copii au întârzieri în dezvoltare fizică, mai exact greutate scăzută, înălțime mică, și probleme medicale precum rahitism, anemie, dificultăți de nutriție sau imunitate scăzută. Nu trebuie neglijat nici procentul de copii cu tulburări de natură comportamentală și emoțională care la rândul său este ridicat 327. Amploarea acestor probleme este influențată de factorii socio-demografici, în special de vârsta copilului în momentul adopției, precum și de istoricul pre-plasament al copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și să dezbată-n voie tot felul de chestiuni de ordin spiritual, moral și practic. În primul sinod ecumenic (325) și al doilea (381) fură fixate aproape toate dogmele, care se găsesc în Simbolul Credinței (Crezul) nostru de astăzi. Nu neglijară însă nici partea practică, aceea care privea manifestarea exterioară a credincioșilor, formulând așa numite canoane 223, care nu sunt altceva decât reguli sau norme de viață creștină și ele decurg și-și au temeiul în spiritul dogmelor. S-au ținut
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
oricărui element natural. Atunci, de ce spunem că știința a dat deoparte senzația, că nu se interesează în nici un fel de aceasta? Ce anume din culoare sau din sunet, chiar și atunci când acestea devin obiectul propriu-zis al analizei științifice, este totuși neglijat de aceasta, trecut sub tăcere, uitat? Nimic altceva decât ființa însăși a senzației, realitatea sa proprie. Potrivit științei, ființa senzației, cea a culorii și a sunetului sunt mișcări materiale a căror determinare și, în final, cunoaștere fac corp comun cu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cea a ființei geometrice sau matematice care i-a fost substituită, care aparență nu este mai puțin reală, ca aparență într-o lume și în cele din urmă ca aparența acestei lumi. S-ar putea spune cel mult că știința neglijează această aparență ca atare, considerând-o drept o evidență sau o trivialitate, în vreme ce filozofia face din ea o problemă. În mod negativ, presupoziția științei (și a filozofiei care reduce subiectivitatea la o conștiință intențională a lumii și, în acest fel
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
practici cotidiene), în care discriminarea părintelui singur să se accentueze. Presupune, de asemenea, un risc accentuat privind situația copiilor a căror vulnerabilitate poate favoriza comportamente care să afecteze direct integritatea lor fizică și psihoafectivă, chiar și viața: aceștia pot fi neglijați, abuzați, abandonați. 3.1. Familia monoparentală ca subiect al politicilor socialetc "3.1. Familia monoparentală ca subiect al politicilor sociale" Alături de șomaj, boală, invaliditate (conotate puternic negativ), viața de părinte apare din ce în ce mai frecvent drept un factor de risc, de criză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
larg, de persoană aflată în nevoie), dar ca entitate separată de familia sa. Problemele pe care le întâmpină ca părinte singur nu sunt luate în considerare la nivelul politicilor publice. Acestea sunt apreciate ca ținând de viața sa privată, sferă neglijată în mod constant la nivelul deciziilor de factură publică. Atunci când există abordări ale familiei ca întreg, acestea circumscriu ansamblul familiei mai mult formal, iar nu la nivelul unor măsuri efective. De pildă, livretul de familie 73 își dovedește utilitatea legat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
o altă paradigmă de a înțelege ordinea socială. Dacă în abordarea de tip funcționalist contează stabilitatea și echilibrul familiei, văzute din întreg spre parte (familia este mai mult decât suma indivizilor care o compun), din perspectiva feministă, nu vor fi neglijate individualitățile. O autentică armonie a familiei se bazează pe o stare de echilibru a relațiilor între persoanele care o alcătuiesc (nu se mai admite, de exemplu, că efortul mai mare al femeilor va compensa implicarea mai redusă a bărbaților). Familia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
partenerului său. Drepturile articulează relațiile dintre oameni: fiecare libertate de acțiune a unui individ impune o constrângere, aceea de a fi respectată de către ceilalți. M. Minow și M.L. Shanley (2001, p. 136) afirmă că „o teorie politică în care se neglijează relațiile de ocrotire și conexiunile dintre oameni nu poate trata în mod adecvat multe dintre temele și problemele cu care se confruntă familiile”. Teoriile fundamentate pe drepturi sunt limitate privind înțelegerea relațiilor, a precondițiilor, a responsabilităților și consecințelor relațiilor interumane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care îl privesc direct pe individ. Statul, respectând libertatea fiecăruia în chestiunile care îl privesc, trebuie să mențină un control vigilent asupra exercitării oricărei puteri pe care îngăduie să o aibă un individ asupra altora. Această obligație este aproape complet neglijată în cazul relațiilor de familie, caz care, prin influența directă pe care o are asupra fericirii personale, este mai important decât toate celelalte luate împreună. (John Stuart Mill, 1994, p. 136) Nimeni nu trebuie să aibă libertatea de a face
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
siguranță; se câștigă stabilitate și o presupusă exclusivitate privind raporturile între sexe. Pentru bărbați, există probabil un tip de percepție asupra femeilor care le sunt soții, analoagă celei asupra proprietății private, de care dispui după cum crezi de cuviință (inclusiv o neglijezi, dacă te plictisește). În acest context, se poate remarca un dezechilibru între drepturi și îndatoriri. Femeile au mai multe obligații, bărbații au mai multe drepturi unii față de alții și față de minorii și persoanele dependente din familie. Într-o relație de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
se susțin o serie de așteptări privind comportamentele femeilor: acestea trebuie să se dovedească, în primul rând, mame bune. În virtutea presupoziției menționate, tribunalele hotărăsc în majoritatea cazurilor de divorț că îngrijirea copiilor le revine mamelor; tații își permit să-și neglijeze copiii sau să-i trateze drept secundari în raport cu alte aspecte considerate mai importante în viața lor (legate de carieră, viața personală etc.). În virtutea dragostei materne, se subînțelege asumarea de către mame a tuturor corvezilor domestice (așa-numita muncă din dragoste). Cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
copilului, în timp ce părintele-netutore are doar anumite drepturi (de vizită, de petrecere a timpului liber etc.) care, mai ales în cazurile conflictuale, sunt reglementate prin hotărâri ale instanțelor judecătorești. În cazul în care părintele nu-și recunoaște copilul, îl abandonează, îl neglijează, acesta denunță, în fapt, relația de parentitate ca fiind insuficientă în calitatea ei de relație naturală. Raporturile naturale sunt pur și simplu. Ele nu impun obligații și drepturi, așa cum este cazul cu cele contractuale. Legătura de sânge trebuie recunoscută și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
V-am mai povestit că atât don Francisco, cât și Licențiatul Calzas, Juan Vicuña, Dómine Pérez, spițerul Fadrique și ceilalți amici ai căpitanului obișnuiau să frecventeze taverna, antrenându-se În lungi discuții despre politică, teatru, poezie sau femei, fără a neglija urmărirea atentă, documentată, a numeroaselor războaie purtate Înainte sau chiar atunci de biata noastră Spanie, Încă puternică și temută În exterior, dar atinsă de moarte În suflet. Războaie ale căror câmpuri de luptă se pricepea de minune să le reproducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]