1,154 matches
-
astfel frumusețea. 12. Cei din Tars făceau negoț cu tine, cu tot felul de mărfuri pe care le aveai din belșug. Veneau la tîrgul tău cu argint, cu fier, cu cositor și cu plumb. 13. Iavanul, Tubalul și Meșecul făceau negoț cu tine; dădeau robi și unelte de aramă în schimbul mărfurilor tale. 14. Cei din casa Togarmei aduceau la tîrgul tău cai, călăreți și catîri. 15. Cei din Dedan făceau negoț cu tine; negoțul multor ostroave trecea prin mîinile tale; îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
cositor și cu plumb. 13. Iavanul, Tubalul și Meșecul făceau negoț cu tine; dădeau robi și unelte de aramă în schimbul mărfurilor tale. 14. Cei din casa Togarmei aduceau la tîrgul tău cai, călăreți și catîri. 15. Cei din Dedan făceau negoț cu tine; negoțul multor ostroave trecea prin mîinile tale; îți aduceau ca bir coarne de fildeș și de abanos. 16. Siria făcea negoț cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine; ei veneau la tîrgul tău cu smaragd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
plumb. 13. Iavanul, Tubalul și Meșecul făceau negoț cu tine; dădeau robi și unelte de aramă în schimbul mărfurilor tale. 14. Cei din casa Togarmei aduceau la tîrgul tău cai, călăreți și catîri. 15. Cei din Dedan făceau negoț cu tine; negoțul multor ostroave trecea prin mîinile tale; îți aduceau ca bir coarne de fildeș și de abanos. 16. Siria făcea negoț cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine; ei veneau la tîrgul tău cu smaragd, purpură, și materii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Cei din casa Togarmei aduceau la tîrgul tău cai, călăreți și catîri. 15. Cei din Dedan făceau negoț cu tine; negoțul multor ostroave trecea prin mîinile tale; îți aduceau ca bir coarne de fildeș și de abanos. 16. Siria făcea negoț cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine; ei veneau la tîrgul tău cu smaragd, purpură, și materii pestrițe, cu in subțire, mărgean și agat. 17. Iuda și țara lui Israel făceau negoț cu tine, îți dădeau grîu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
de abanos. 16. Siria făcea negoț cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine; ei veneau la tîrgul tău cu smaragd, purpură, și materii pestrițe, cu in subțire, mărgean și agat. 17. Iuda și țara lui Israel făceau negoț cu tine, îți dădeau grîu de Minit, turte, miere, untdelemn și leac alinător, în schimbul mărfurilor tale. 18. Damascul făcea negoț cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine, cu tot felul de mărfuri, pe care le aveai din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
tău cu smaragd, purpură, și materii pestrițe, cu in subțire, mărgean și agat. 17. Iuda și țara lui Israel făceau negoț cu tine, îți dădeau grîu de Minit, turte, miere, untdelemn și leac alinător, în schimbul mărfurilor tale. 18. Damascul făcea negoț cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine, cu tot felul de mărfuri, pe care le aveai din belșug, îți dădea vin din Helbon și lînă albă. 19. Vedanul și Iavanul, de la Uzal veneau la tîrgul tău; fier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
felul de mărfuri, pe care le aveai din belșug, îți dădea vin din Helbon și lînă albă. 19. Vedanul și Iavanul, de la Uzal veneau la tîrgul tău; fier lucrat, casie și trestie mirositoare, erau schimbate cu tine. 20. Dedanul făcea negoț cu tine cu învelitori de pus pe cal. 21. Arabia și toți voievozii Chedarului erau negustorii tăi, și-ți aduceau miei, berbeci și țapi. 22. Negustorii din Seba și din Raema făceau negoț cu tine; îți plăteau cu cele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
erau schimbate cu tine. 20. Dedanul făcea negoț cu tine cu învelitori de pus pe cal. 21. Arabia și toți voievozii Chedarului erau negustorii tăi, și-ți aduceau miei, berbeci și țapi. 22. Negustorii din Seba și din Raema făceau negoț cu tine; îți plăteau cu cele mai bune miresme, cu pietre scumpe și aur, mărfurile tale. 23. Haranul, Canehul și Edenul, negustorii din Seba, din Asiria, din Chilmad, făceau negoț cu tine; 24. făceau negoț cu tine de haine scumpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
și țapi. 22. Negustorii din Seba și din Raema făceau negoț cu tine; îți plăteau cu cele mai bune miresme, cu pietre scumpe și aur, mărfurile tale. 23. Haranul, Canehul și Edenul, negustorii din Seba, din Asiria, din Chilmad, făceau negoț cu tine; 24. făceau negoț cu tine de haine scumpe, de mantale de purpură albastră și cusături la gherghef, de covoare scumpe puse în lăzi, de funii sucite și bine împletite, aduse la tîrgul tău. 25. Corăbiile din Tars îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Seba și din Raema făceau negoț cu tine; îți plăteau cu cele mai bune miresme, cu pietre scumpe și aur, mărfurile tale. 23. Haranul, Canehul și Edenul, negustorii din Seba, din Asiria, din Chilmad, făceau negoț cu tine; 24. făceau negoț cu tine de haine scumpe, de mantale de purpură albastră și cusături la gherghef, de covoare scumpe puse în lăzi, de funii sucite și bine împletite, aduse la tîrgul tău. 25. Corăbiile din Tars îți aduceau mărfurile pe mare, erai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
vor zice: "Cine era ca Tirul, cel nimicit în mijlocul mării?" 33. Cînd ieșeau mărfurile tale pe mări, săturai un mare număr de popoare; cu belșugul avuțiilor și mărfurilor tale, îmbogățeai pe împărații pămîntului. 34. Acum însă, ești sfărîmat de mări, negoțul tău a pierit în adîncimea apelor, și toată mulțimea ta de oameni s-a cufundat odată cu tine! 35. Toți locuitorii ostroavelor stau înmărmuriți din pricina ta, împărații lor stau cu părul vîlvoi de groază, și le tremură fața! 36. Negustorii popoarelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
că ești mai înțelept decît Daniel, nici o taină nu este ascunsă de tine; 4. prin înțelepciunea și priceperea ta ți-ai făcut avere, și ți-ai grămădit aur și argint în vistieriile tale; 5. prin marea ta înțelepciune și prin negoțul tău ți-ai mărit bogățiile, și prin bogățiile tale inima ți s-a îngîmfat foarte mult. 6. De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Pentru că îți dai ifose ca și cînd ai fi Dumnezeu, 7. iată că voi aduce împotriva ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
pe muntele cel sfînt al lui Dumnezeu, și umblai prin mijlocul pietrelor scînteietoare. 15. Ai fost fără prihană în căile tale din ziua cînd ai fost făcut, pînă în ziua cînd s-a găsit nelegiuirea în tine. 16. Prin mărimea negoțului tău te-ai umplut de silnicie, și ai păcătuit, de aceea te-am aruncat de pe muntele lui Dumnezeu, și te nimicesc, heruvim ocrotitor, din mijlocul pietrelor scînteietoare. 17. Ți s-a îngîmfat inima din pricina frumuseții tale, ți-ai stricat înțelepciunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
nimicesc, heruvim ocrotitor, din mijlocul pietrelor scînteietoare. 17. Ți s-a îngîmfat inima din pricina frumuseții tale, ți-ai stricat înțelepciunea cu strălucirea ta. De aceea, te arunc la pămînt, te dau priveliște împăraților. 18. Prin mulțimea nelegiuirilor tale, prin nedreptatea negoțului tău, ți-ai spurcat locașurile sfinte; de aceea, scot din mijlocul tău un foc, care te mistuie, și te prefac în cenușă pe pămînt, înaintea tuturor celor ce te privesc. 19. Toți cei ce te cunosc între popoare rămîn uimiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
pe care le vedeți înfățișează doi sclavi negri, E o firmă. Casa aparținea unui negustor de sclavi. Oho! în vremurile acelea se juca cu cărțile pe față! Oamenii nu se sfiiau să spună în gura mare: "Iată, sunt bogat, fac negoț cu sclavi, vând carne neagră". Mai vedeți azi pe cineva mărturisind deschis că asta-i este meseria? Ce scandal s-ar mai isca! Parcă-i aud de aici pe confrații mei parizieni. Căci în chestiunea asta sunt de neînduplecat, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, din 16 iunie 1734 (7242). „ Și ești pe calea cea bună?” Așa cred, părinte. „Ei, ce spune vodă?” Din cartea lui vodă am aflat despre „neguțitorii armeni den Țeara Leșască”, care făceau „alișveriș cu boi de negoț aici, în Țeara Moldovii.” Cu această carte, vodă îi încuraja pe negustorii armeni să facă comerț cu boii moldovenești...Și spune vodă: „Facem știre tuturor, dacă veți vedea carte domnii mele, să căutați fieștecare să vă apucați de alișverișul vostru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
28 noiembrie 1736 (7245).” Nu stau pe gânduri și încep să buchisesc: „Facem știre pentru David jidov, argintar gospod, carele aflându-se nelipsit de la lucrul Curții gospod,...am socotit și i-am făcut chiverniseală pentru hrana lui, orice fel de negoț ar aduce aici în Iași, l-am iertat de vamă mare...și de alte de toate. Așijderea și pe dânsul l-am iertat, să fie în scuteală...de toate dările, nimărui nimic să nu dea și ori cu ce hrană
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mică cerșetoare, își amânase fără termen ura împotriva Elenei. Locuința Gramatulei nu era la conacul frumos din Prundeni, unde copilărise Elena, ci era așezată între coșuri de fabrici, în miez de uzine. Cu sânge grecesc curat, mătușa iubea mai mult negoțul decât pământul, și zgomotul o încînta. Trebuise câteva săp-tămîni pentru ca totul să fie terminat acolo la țară. Monumentul binefăcătoarei se ridicase repede, solid și simplu. Moștenirea, care creștea cu mult averea personală a Elenei și îi mărea independența materială, o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
limba. Dintr-o dată, cei doi bătrâni începură a hărhăti cu spor. Lângă boiangeria lui Simca Rotner, cu spatele la orgile lui din ceară roz și ceară albastră, Aizic, lumânărarul, ședea după tarabă puțind a usturoi. Privea răbdător la îmbulzeala de peste drum unde negoțul de oale al lui Iuju Șafer era înfloritor. Gălăgioase și pline de pretenții, niște țărănci ciocăneau vasele de lut, încercând să rupă prețul. O doamnă cu voaletă intră la „Mobila”. Gras și alb, domnu David, negustorul, își scoase cu familiaritate
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
tu, Goldă, cu douăzeci de lei ? - Aș dischidi o dugheană !... Pruncii dormeau adânc și Golda soție și Eli soț nu reușeau să strângă cei douăzeci de lei. Om bogat, Iancu Creștinu da bani cu camătă. Din tinerețe se lăsase de negoț, ajungând stâlpul comunității. La șabăs purta tichie de mătasă și toată lumea știa că ascunde în candelabru galbeni. Dolfi Pălărieru era, cu Beno Hascalovici, amândoi, fanții cartierului. Mai ales Dolfi ținea la eleganță : totdeauna cu baston, ieșea în ghetre cu clape
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Doream să mă răzbun, însă am fugit de-acolo, chinuit de visele erotice pe care le aveam noapte de noapte. Ca să-mi pierd urma, m-am îmbarcat pe un vapor care m-a lăsat în insula Rodos. Acolo am făcut negoț cu antichități, trafic de droguri și, în cele din urmă, ca să scap de ochii poliției, am trăit printre pescari, strângând date despre sirene. Dar nu m-am putut abține când m-am îndrăgostit de nevasta unuia din pescari. A trebuit
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
nici caii, nici căruțele, nici robii, nici sufletele oamenilor. 14. Și roadele atît de dorite sufletului tău s-au dus de la tine. Toate lucrurile alese, strălucite, sunt pierdute pentru tine, și nu le vei mai găsi. 15. Cei ce fac negoț cu aceste lucruri, care s-au îmbogățit de pe urma ei, vor sta departe de ea, de frica chinului ei. Vor plînge, se vor tîngui, 16. și vor zice: "Vai! vai! Cetatea cea mare, care era îmbrăcată cu in foarte subțire, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
Italia, iar Rosen tot mai zîmbește. Și mi se părea că viața aglomerată și pestriță a acestui pămînt măreț seamănă cu un bîlci. Iată clădirile BÎlciului, magazinele, dughenele, cîrciumile, lăcașurile plăcerii. Iată locurile unde oamenii cumpără și vînd și fac negoț, mănîncă, beau, urăsc, iubesc și mor. Iată nenumăratele mode considerate eterne, iată BÎlciul străvechi, nemuritor, pustiu În astă-noapte, gol și părăsit, forfotind mîine de alți oameni și alte chipuri, pe miile de străzi și poduri, oameni care se nasc, Îmbătrînesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
rîșnită, de mirosul verde și plăcut al banilor, de mirosul proaspăt al portului, ce-ți amintește de portul tău Înțesat de catarge și puzderia sa de vapoare, măreață stradă! Stradă plină de clădiri mînjite de mizeria caldă și plăcută a negoțului... stradă năpădită de mii de picioare ce se grăbesc veșnic dimineața În aceeași direcție... stradă mîndră a speranței, a bucuriei și a dimineții, Între zidurile tale abrupte, de canion, ne vom cîștiga averea, faima, puterea și respectul pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
hârtie. Bătrânelul scuipa atunci cu putere și precizie; dacă un scuipat își atingea ținta, râdea. În sfârșit, Tarrou părea să fi fost definitiv sedus de caracterul comercial al orașului a cărui înfățișare, animale și chiar plăceri păreau controlate de necesitățile negoțului. Această singularitate (este cuvântul folosit în carnete) primea aprobarea lui Tarrou, și una din remarcile lui elogioase sfârșea chiar cu exclamația: "în sfârșit!" Sunt singurele locuri în care notele călătorului, la această dată, par să ia un caracter personal. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]