6,985 matches
-
amănuntele acestui story științifico-negustoresc reconstituit în parte de Kasser în volumul publicat ulterior și tradus, profesionist sau amator, în mai toate limbile de circulație 56. Vreau să fac doar câteva remarci. Setea de bani și lipsa de scrupule ale unor negustori incalificabili, combinate cu egoismul carieristic al unor savanți care n-au suportat ideea că alți confrați ar putea ajunge înaintea lor cu ochii pe manuscris au fost fatale Codexului Tchacos (numit astfel după numele actualei proprietare, Frieda Nussberger Tchacos). În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
afla într-o stare foarte bună de conservare, toate paginile fiind perfect lizibile. În 2001, când a ajuns la Fundația Maecenas din Basel, el se prezenta sub forma unei grămezi de petice, multe dintre ele cu dimensiunea de câțiva milimetri. Negustorul egiptean Hannah, de tristă reputație, care a pus mâna pe codex imediat după descoperirea lui, a cerut o sumă astronomică: trei milioane de dolari. Cum nici o universitate n-a fost capabilă să-i ofere această sumă, el a închis pur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
într-o stare absolut deplorabilă. Aproape nimic nu se mai putea descifra. A fost nevoie de o muncă titanică de reconstituire. Iată ce consecințe poate avea avariția, pofta asta nesăbuită de bani, pe planul științei și al teologiei. Dacă un negustor egiptean ar fi propus un preț civilizat unei universități americane, de pildă, care se arăta interesată de achiziționarea codexului, și dacă n-ar fi ținut cu dinții de o sumă halucinantă, astăzi am avea sub ochi un text complet, nefărâmițat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
venit eu de hac ! Când i-am văzut că se apropie, m-am repezit eu (și așa, tot veneau să mă bată, nu ?! măcar le-am luat-o înainte) (pe măsură ce povestește, se "aprinde"), m-am repezit la găliganul ăla al negustorului, l-am prins de genunchi și a căzut. Nu se aștepta. Ceilalți s-au dat deoparte. Așa, pe nisip, a fost mai ușor pentru mine : m-a bătut, ce-i drept, dar l-am pocnit și eu. L-am tras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
trece pe acolo și o să-l prind și dacă-l prind, îl oblig să-l aducă pe tata înapoi și totul să fie bine, să nu mai fim "cei necurați". M-a adus înapoi băiatul ăla mare și deșirat al negustorului, cu care mă băteam toată vremea... a venit cu ceilalți doi copii . Am aflat mai târziu că mă căutaseră fără încetare, toată ziua numai ca să nu mă lase-n colții animalelor din pădure... Mama : Da, te-au adus, ai venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
colții animalelor din pădure... Mama : Da, te-au adus, ai venit noaptea, cu ei, murdar, flămând, tremurând de frig și oboseala, dar a doua zi nu te-am mai găsit în așternut. Și nici ei nu mai erau acasă. Nevasta negustorului, mama celor trei, plânge și acuma, chemându-și pe nume fiii cât e ziua de lungă, iar negustorul, după ce a lăsat totul în grija fratelui lui, s-a pierdut și el în lume, să-și caute copiii... nimeni n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
frig și oboseala, dar a doua zi nu te-am mai găsit în așternut. Și nici ei nu mai erau acasă. Nevasta negustorului, mama celor trei, plânge și acuma, chemându-și pe nume fiii cât e ziua de lungă, iar negustorul, după ce a lăsat totul în grija fratelui lui, s-a pierdut și el în lume, să-și caute copiii... nimeni n-a mai auzit de ei... Dar tu, tu ce-ai făcut, tu...?! Tânărul : Eu, mamă, uite... mi-e greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
toți suntem egali, nici curați, nici necurați, nici sclavi, nici liberi, nici străini, nici indieni, nici greci, nici evrei, nici bărbați, nici femei... Înseamnă că noi toți suntem curați... Înțelegi, suntem curați, curați... Tânărul : Da. De asta au venit fiii negustorului, atunci, după mine, în pădure. Ei știau. Începuseră să înțeleagă. Acum sunt și ei aici, dar s-au dus întâi la mama lor. Așteaptă, or să vină acuș cu toții la tine, să te vadă și să ne bucurăm... Iar ție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
cinstea lui Sever Polizu, la care Virgil ținea ca la un om cu carte și ca la un român dintr-o bucată, și în memoria lui Dociu Aranghel Stan, bunicul său matern, om de vază la vremea lui și mare negustor de cai. 6 Virgil avea, într-adevăr, de ce să se declare satisfăcut. Era acum tatăl a doi copii și amândoi erau băieți care să-i poarte numele, așa cum își dorise întotdeauna. De bucurie, chiar în ziua în care își văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
are de-a face... Virgil zâmbi aflând toate aceste lucruri și se apucă la rându-i să se fălească, evocându-l pe bunicul său matern, un bărbat de toată isprava, cu chimirul doldora de bani agonisiți cu trudă și chibzuință, negustor mare, nu glumă, om de vază la el în sat, al cărui nume urma să-l poarte acest al doilea fiu al său. Ardeleanul îl ascultă plin de gravitate, fără ca nici măcar să clipească. No, că așa-i bine!... încuviință el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
se mai prezinte la politehnică reușise primul pe listă la filologie. Acasă se stârnise, bineînțeles, un adevărat scandal: cum își permisese să înșele în asemenea hal așteptările și încrederea familiei?... Noroc cu bunicul matern, un bătrân hâtru și înțelept, fost negustor de fluiere și de armonici prin bâlciuri, care pusese vorbă bună pentru el și reușise, până la urmă, să liniștească furtuna care se stârnise. Nichi e un mare poet! declară Bianca cu vădită mândrie. Stelescu se aplecă și o sărută cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
din Luggnagg către Mikado, care este deschisă de ultimul cu mare pompă la Curtea Imperială. Contaminarea în cauză nu trebuie să ne surprindă: să amintim doar că, în secolul al XVIII-lea, schimburile comerciale dintre Europa (reprezentată aproape exclusiv de negustorii olandezi și portughezi) și Japonia nu ajungeau nici la Kyoto, nici la Edo (transcris de Swift Yedo), vechiul nume al Tokyo-ului, ci se desfășurau într-un singur port relativ deschis străinilor, Nagasaki (transcris de Swift Nangasac), situat în extremitatea vestică
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
prin aceasta, deopotrivă maturitate artistică și intuiție de o rară modernitate, arhivarul Filimon știe, ca tot românul, mai bine: personajele negative trebuie pedepsite exemplar (Tuzluc moare sărac, Duduca este înecată în Dunăre, Păturică sfârșește la ocnă, în timp ce Chir Costea Chiorul, negustorul mârșav, este biciuit în piața publică și țintuit de urechi în fața propriei prăvălii), iar cele pozitive, atât de "fragede", încât nici măcar cu floarea albă de cireș nu mă încumet a le asemăna, sunt recompensate cu magnanimitate, că doar auctorele nu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Kamakura, Kyoto. În ultimul, există încă, pentru cine știe să le caute și, mai ales, să le găsească, ucenicele gheișelor, tinerele maiko. Timp de sute de ani, frumusețea lor nu putuse fi contestată de nimeni. Shogun-i și daimyo, samurai și negustori, cu toții fuseseră seduși de silueta aristocratică a fetelor care, pentru a deveni curtezane rafinate, erau silite să-și sacrifice orice dorință personală și controlate aproape permanent de cei ce le cumpărau, aproape ca pe niște sclave, de la familii. Evantaiele fragile
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ele, cum se obișnuia la acest tip de vehicul. Careta avea un aspect solid, dar discret, tipic proprietarilor care se bucurau de o bună poziție socială, dar nu aveau dreptul, ori dorința, de a se Împăuna cu ea. Ceva propriu negustorilor Înstăriți sau Înalților funcționari care, fără a aparține nobilimii, dețineau posturi importante la Curte. Pe mine, totuși, nu mă interesa ambalajul, ci conținutul. Mânuța aceea, Încă infantilă, albă ca hârtia de mătase, care apărea discret, sprijinită de cadrul ferăstruicii. Reflexele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
adică faimoșii mușchetari conduși de căpetenia lor spirituală, ciubotarul Tabarca; acesta, Întâlnind grupul nostru, ne-a salutat grav și solemn, foarte pătruns de importanța rolului său. La ora două după-amiaza, străduța Del Príncipe și intrările corral-ului erau un vălmășag de negustori, meseriași, paji, studenți, preoți, conțopiști, soldați, lachei, scutieri și pungași care cu ocazia aceasta purtau capă, spadă și pumnal, adresându-se unul altuia numai cu caballero și gata să sară la bătaie pentru un loc de unde să privească piesa. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
poarta noastră spre lume, celelalte simțuri fiind doar fisuri prin care, din exterior, primim vagi semnale. Dacă voi reuși, ochiul va percepe cuvântul-artă, cuvântul total, cuvântul ce va vorbi altfel. Iar în cernelurile folosite voi turna parfumuri rare, aduse de negustorii din Levant, veșnic mirositoare. Cărțile vor răspândi miresme inconfundabile, dând chiar și impresia de gust; cuvintele-frescă vor încânta privirea, iar citite cu glas tare, după un sistem anume, în funcție de alternanța culorilor, vor căpăta sonorități surprinzătoare. Un orb din naștere, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Până ceața s-a lăsat la loc. Donna Iulia s-a smiorcăit nițel, și-a scuturat zăpada de pe ghete și a pornit spre casă. Luni, spre asfințit, în târg au sosit două sănii, din care, înghețați, au coborât câțiva inși. Negustori plecați după mărfuri cu peste o săptămână în urmă. Au povestit că într-un cătun apropiat cineva împușcase un lup alb. Un animal neobișnuit de mare, îl văzuseră; lat în ceafă și în spate, cu labe puternice. Părea un câine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
unei foste mânăstiri franciscane din Florența, unde, conform documentelor despre istoria orașului, ar fi fost înmormântată Lisa Gherardini, femeia care i-ar fi pozat lui Leonardo pentru celebrul portret. Lisa Gherardini era cea de-a doua soție a unui bogat negustor de mătase din Florența, Francesco del Giocondo, potrivit Descoperă.ro. Specialiștii au exhumat rămășițele unui corp despre care se crede că ar fi fost al Lisei, dar identitatea ei urmează să fie confirmată prin analize ADN. Fragmentele osoase vor fi
Cine se ascunde în spatele zâmbetului Giocondei? by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80490_a_81815]
-
iar sora lui e botezată Guica de la verbul "a guici", adică a guița ca o purcea, numire ce evident o supără pe femeie. Tudor Bălosu, alt nume derivat din poreclă, are totuși încă una: Chiorul, pentru că e efectiv chior. Un negustor de ouă e cunoscut ca Ouăbei. Cel mai savuros nume rămîne Parizianu, copil din flori al unei slujnice care și-a însoțit stăpîna la Paris, de unde fiul său, Ștefan, protagonist ulterior al romanului Delirul, e zis Alui Parizianu. În lumea
Personajele Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7864_a_9189]
-
l-ar fi bătut Dumnezeu dacă n-ar fi recunoscut că prietenii lui din Medgidia nu-i făcuseră una ca asta. Politicienii și gînditorii, atît cît observase el, nu erau oameni pe care să te poți bizui, dar cu un negustor cinstit te înțelegeai altfel. Pe el îl ajutaseră să se descurce persoane importante din oraș. Și ei meritau să fie umiliți și sărăciți de ruși? Prietenul lui îi răspunsese de-abia după două săptămîni. Nu avusese nimic special de făcut
Un semn de adio by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7030_a_8355]
-
scădea prețul la casele mari, negustorești, de cînd se aflase cum mergea ofensiva rușilor pe front. Numai că cine voia să vîndă nu discuta decît cu toți banii jos, să-i schimbe aici în aur sau în dolari, la Istanbul. Negustorii care aflau ce se întîmpla pe front de la ațiștii din armată, nu din liniștitoarele comunicate oficiale, nu mai credeau în victorie. În București se ieftineau apartamentele din centru. Haikis cumpărase unul, într-un bloc de trei etaje: o bijuterie!, i
Vila și vinul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7397_a_8722]
-
Deși era amic cu Haikis, Fănică nu credea că mareșalul, omul ordinii și al adevărului, se preta la asemenea manevre. După părerea lui, ne puteam aștepta oricînd la o contraofensivă care să-i pună pe ruși la respect. Iar în privința negustorilor evrei, de ce trebuiau să fie toți curați ca Haikis, cînd și printre români sînt atîția care vor să-l vadă învins pe Antonescu, ca să aibă ceva de cîștigat. Dar dacă tot erau la Constanța casele mai ieftine, se urcă Fănică
Vila și vinul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7397_a_8722]
-
i-o ceară. De-abia după ce a primit chitanța de la secretara lui Chiriacescu, a fost primit în cabinetul lui să-l întrebe la ce preț și-ar vinde casa, fiindcă voia s-o cumpere. Doctorul era la curent cu spaimele negustorilor care-și puseseră cruce în fața casei. El însă nu era nici măcar în-grijorat de apropierea rușilor. Se temea de soarta unora dintre pacienții lui, care făcuseră prostia să se ducă la Chișinău, în administrația Basarabiei, pe care probabil rușii o vor
Vila și vinul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7397_a_8722]
-
puseseră cruce în fața casei. El însă nu era nici măcar în-grijorat de apropierea rușilor. Se temea de soarta unora dintre pacienții lui, care făcuseră prostia să se ducă la Chișinău, în administrația Basarabiei, pe care probabil rușii o vor lua înapoi. Negustorii din Constanța se speriau fără temei că vin comuniștii. O să vină pacea, și rușii ne vor cere despăgubiri de război, domnule. Are Stalin al lor vreun interes să-i nenorocească pe negustorii de la noi, ca să nu mai meargă afacerile în
Vila și vinul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7397_a_8722]