611 matches
-
Homorogul român. 1925 aprilie 8. Turnat F.Hönig, în Arad, 1925”. Biserica satului a mai fost reparată când era preot Miron Mărușca, în vara anului 1941, fiind sfințită de către Nicolae Popovici, Episcopul Oradiei. În anul 1970, când era preot Gheorghe Nemeș, în urma electrificării satului, în sfântul lăcaș a fost introdus iluminatul electric. Perimetrul monumentului și a casei parohiale a fost împrejmuit cu gard și s-a amenajat parcul din fața bisericii. În anii 1978 și 1984, a fost vopsită tabla de pe acoperiș
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
<![CDATA[[:ro]Sâmbătă, 15 octombrie, ora 19, la Macaz-Teatru Bar Coop. se va juca piesa Docuanimal în regia Olgăi Macrinici. Cu: Andreea Ajtai, Oana Nemeș și Paul Sebastian Popa Dramaturg: Emőke Bodor Scenograf: Denisa Berceanu Mentor: David Schwartz ►Intrare: 20 lei / 10 lei pentru elevi, studenți, pensionari Rezervări la goo.gl/Js9AEz</a> Pentru informații 0728072362 sau macazcoop@gmail.com◄ <img class="aligncenter size-full wp-image-3603
DOCUANIMAL – Un spectacol despre conviețuirea oamenilor cu animalele () [Corola-website/Science/296132_a_297461]
-
a născut la Herța, ca fiu al preotului Lazăr (Leon) Asachi și al Elenei. Unii îi atribuie o origine armeana sau ruteana, pe linie paterna. George Călinescu i-a stabilit o altă genealogie, cea maternă; Niculai, fiul lui Grigore Olteanu, nemeș din Oltenia a trecut în Moldova și de acolo în Oltenia în 1713. În 1728 coboară în Moldova, se preoțește și se însoară cu fața unui popa. Fiica lui va fi Elenă, mama lui Gheorghe Asachi. La 9 ani, Gheorghe
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
David - "Grădina păcii" și Vasile Celmare care deși a făcut și pictură monumentală, nu s-a îndepărtat de pictura de gen cum ar fi "Interior", "Magnolii" sau "Flori". Tapiseriile expuse sunt "Toamnă II" de Ovidiu Moga și "Unirea" de Maria Nemeș. Expunerea lor urmărește să dea o imagine succintă asupra dezvoltării acestor genuri de artă. La 22 decembrie 1994 sala a fost inaugurată cu ocazia celei de-a cincea comemorari a Revoluției române din 1989. Sala Unirii a fost proiectată pentru
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
Ioan Rusu, Gheorghe Adrian Nasc, Szabó Ștefan, Ioan Sabău, Alexandru Pop, Iosif Cionca, Fanel Ciupitu Chican; "(notă: persoanele marcate cu simbolul s au fost împușcate în Piață Libertății din Cluj, vezi materialul fotografic)" http://www.youtube.com/watch?v=H NSfeWluxU Nemeș Alexandru Călin (actor), Nagy Eugenș, Danea Mihaiș, Nagy Abaș, Lupșa Dorelș, Csudom Ștefanș, Machek Mircea Eduardș, Farkas Csilla Ildikoș, Suciu Ladislauș, Lăpușan Dorelș, Czegheni MArianaș, Feher Victorș, Bărdaș Liviaș, Mureșan Emilș, Ilea Danielș, Păscu Traianș, Ducla Augustinș, Pastor Gheorghelș, Lung
Eroi ai Revoluției Române din 1989 () [Corola-website/Science/317030_a_318359]
-
Deutschlander Iohan, Braga Ioan, Farcaș Nicolae, Gavril Gheorghe, Mihali Ioan, Hienz Reinhardt Wilhelm, Oancea Mihai Cristian, Ciul Ioan Marinel, Boanta Valeriu, Comă Ioan, Andronic P.Constantin, Bogdan Ioan, Homescu Ioan, Neagoe Anișoara, Botei Gheorghe, Dîrlescu Daniela, Croitoru Dumitru, Vicaș Teodor, Nemeș Ioan, Ganța Nicolae, Curăraru Vasile, Stancu Dumitru-Constantin, Niță Cătălin, Chirea Paul Alin, Tălpos Ioan, Mititi Dan, Cîrpătoarea Gheorghe Cristian, Giura Nicolae Liviu, NECLAR Andrei Marian, Vasiliu Ilie. <BR>Asociații ale revoluționarilor sau victimelor revoluției din Sibiu: <BR>Materiale video: Gy
Eroi ai Revoluției Române din 1989 () [Corola-website/Science/317030_a_318359]
-
finită de viață. Ionel Valentin Vlad își amintește despre acești ani ca despre unii dintre cei mai fructuoși, care au condus la elaborarea prin muncă , a primului laser solid românesc sub conducerea lui Agârbiceanu și cu colaborarea tânărului cercetător George Nemeș. Ionescu-Pallas a fost partenerul de discuții și consultații competente ale tinerilor experimentatori Vlad și Nemeș. Ionescu-Pallas a obținut gradul de doctor în fizică în anul 1971 cu teza "Deplasări izotopice în spectrele atomice". În anii 1970-1974 a condus Laboratorul de
Nicolae Ionescu-Pallas () [Corola-website/Science/317630_a_318959]
-
cei mai fructuoși, care au condus la elaborarea prin muncă , a primului laser solid românesc sub conducerea lui Agârbiceanu și cu colaborarea tânărului cercetător George Nemeș. Ionescu-Pallas a fost partenerul de discuții și consultații competente ale tinerilor experimentatori Vlad și Nemeș. Ionescu-Pallas a obținut gradul de doctor în fizică în anul 1971 cu teza "Deplasări izotopice în spectrele atomice". În anii 1970-1974 a condus Laboratorul de lasere gazoase și holografie de la Institutul Central de Fizică, care era același Institut cu o
Nicolae Ionescu-Pallas () [Corola-website/Science/317630_a_318959]
-
află situată în centrul orașului, pe Strada Ștefan cel Mare, vizavi de Palatul Administrativ (sediul Consiliului Județean și al Prefecturii județului Suceava). Edificiul religios este mărginit pe trei laturi de parcul central al orașului, în prezent denumit Parcul Profesor Ioan Nemeș. Prima menționare a unei comunități catolice la Suceava are loc în relatarea din anul 1599 a episcopului Bernardino Quirini. El a găsit acolo 30 de familii catolice, cu 153 credincioși și vreo 2.000 soldați polonezi și unguri la curtea
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
, comuna Lăpuș, județul Maramureș datează din anul 1697. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și figurează pe lista monumentelor istorice, . Așezare românească dintre cele mai vechi, fost sediu de protopopiat, comuna Lăpuș a avut două biserici de lemn: a nemeșilor, situată pe un deal, și a iobagilor, în vale, lângă drum. În prezent există doar o biserică de lemn, cea de pe deal. Este o construcție de dimensiuni modeste, atât în plan cât și în elevație, cu absida altarului poligonală și
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
pentru ca biserica să fie protejată de descărcările electrice. Biserica a avut două clopote-clopotul cel mare, care avea aproximativ 48 kilograme și clopotul cel mic (20-25 kilograme). Clopotul cel mare a fost donat bisericii de un anume Jurj (Giurgiu, poate) al Nemeșului. Acest Jurj a dorit ca lui sa i se tragă clopotul mai întâi, când va muri. Din păcate pentru el, nu a reușit nici măcar sa vadă clopotul instalat în turnul bisericii, deoarece a murit. Bătrânii satului spuneau că i s-
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
Mare, vizavi de Biserica romano-catolică Sfântul Ioan Nepomuk. Pe celelalte trei laturi, edificiul este mărginit de Strada Libertății, Strada Vasile Bumbac și Aleea Nucului. În imediata vecinătate se întind două dintre parcurile orașului: Parcul Central (astăzi purtând numele profesorului Ioan Nemeș) și Parcul Drapelelor. Palatul Administrativ din Suceava a fost construit între anii 1903-1904 în perioada conducerii administrației orașului de către primarul Franz Des Loges. Clădirea urma să adăpostească administrația orășenească a Sucevei. Până atunci, Primăria funcționa în clădirea actuală a Colegiului
Palatul Administrativ din Suceava () [Corola-website/Science/317476_a_318805]
-
de izbândă, preluarea lăcașului pe seama obștii românești; autoritățile au dat câștig de cauza credincioșilor maghiari. Drept urmare, biserica, înscrisă pe lista monumentelor istorice, funcționează până astăzi, în mod sporadic, ca lăcaș de cult al restrânsei comunități de credincioși calvini, urmași ai nemeșilor hațegani de altădată.
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
Parcul Profesor Ioan Nemeș (cunoscut și sub numele Parcul Central) este un parc amenajat în centrul municipiului Suceava, lângă Palatul Administrativ. Parcul Profesor Ioan Nemeș constituie un spațiu verde de formă dreptunghiulară, cuprins între următoarele artere rutiere: Strada Ștefan cel Mare (la vest), Strada
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
Parcul Profesor Ioan Nemeș (cunoscut și sub numele Parcul Central) este un parc amenajat în centrul municipiului Suceava, lângă Palatul Administrativ. Parcul Profesor Ioan Nemeș constituie un spațiu verde de formă dreptunghiulară, cuprins între următoarele artere rutiere: Strada Ștefan cel Mare (la vest), Strada Mitropoliei (la sud), Bulevardul Ana Ipătescu (la est) și Aleea Ion Grămadă (la nord). Parcul ocupă o suprafață de aproximativ 2
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
a Palatului Administrativ, fiind despărțit de acesta de Strada Ștefan cel Mare. El se continuă în partea de sud-est a sa cu Parcul Drapelelor, un parc de dimensiuni mai reduse, amenajat la sud de Palatul Administrativ. În preajma Parcului Profesor Ioan Nemeș se găsesc câteva dintre principalele obiective ale municipiului Suceava, între care: Casa Polonă și Biserica Învierea Domnului (două vechi edificii situate în vecinătatea nord-estică a parcului), cele două clădiri de patrimoniu ale Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” și sediul Parchetului din
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
primul monument de tip statuie din orașul Suceava. Ulterior, parcul a trecut prin mai multe etape de reamenajare, fiind îmbogățit și cu alte monumente. La data de 12 noiembrie 2009, numele Parcului Central a fost schimbat în Parcul Profesor Ioan Nemeș, ca semn de recunoștință adus fizicianului și biologului sucevean Ioan Nemeș (1924-2009), cetățean de onoare al orașului. În acest sens, la intrarea în parc din partea nord-vestică a fost amplasată o placă. Cu toate acestea, numele folosit cel mai frecvent de către
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
trecut prin mai multe etape de reamenajare, fiind îmbogățit și cu alte monumente. La data de 12 noiembrie 2009, numele Parcului Central a fost schimbat în Parcul Profesor Ioan Nemeș, ca semn de recunoștință adus fizicianului și biologului sucevean Ioan Nemeș (1924-2009), cetățean de onoare al orașului. În acest sens, la intrarea în parc din partea nord-vestică a fost amplasată o placă. Cu toate acestea, numele folosit cel mai frecvent de către localnici rămâne cel de Parcul Central. Parcul este populat cu mai
Parcul Profesor Ioan Nemeș din Suceava () [Corola-website/Science/316928_a_318257]
-
construită în 1870. Parcul central a fost amenajat pe locul unor foste grădini, reduse în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a dezvoltării orașului. Începând cu data de 12 noiembrie 2009, se numește Parcul Profesor Ioan Nemeș. Pe teritoriul său sunt amplasate busturile lui Ciprian Porumbescu și Petru Rareș și Monumentul eroilor suceveni. Alte parcuri din zona centrală sunt: Parcul Simion Florea Marian (în fața casei memoriale a folcloristului), Parcul Drapelelor (în apropierea Palatului de Finanțe) și Parcul
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
bustul domnitorului Petru Rareș, cel care dă numele colegiului. Monumentul reprezintă de fapt o replică în bronz a bustului realizat de sculptorul Gheorghe Covalschi și amplasat în anul 1977 la intrarea în parcul central al orașului (astăzi Parcul Profesor Ioan Nemeș). Bustul are 1,80 metri înălțime și este realizat din bronz.
Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava () [Corola-website/Science/328903_a_330232]
-
Marele singuratic este un film românesc din 1977, regizat de Iulian Mihu după romanul omonim scris în 1972 de Marin Preda. Rolurile principale sunt interpretate de George Motoi, Florența Manea, Gheorghe Dinică, Ion Caramitru și Adriana Nemeș. Nicolae Moromete (George Motoi), fiul lui Ilie Moromete din romanul "Moromeții", este căutat de prim-secretarul Comitetului Regional de Partid (Gheorghe Dinică). Ei se cunoscuseră în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial, prietenul său fiind cu 5-6 ani
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
se despărțise între timp. Pictorul era foarte talentat și îi reproșa mereu ei că nu are talent. Simina îi cere iertare lui Nicolae și îi spune că îl iubește în continuare. El se împrietenește cu inginera zootehnistă Nicoleta Păceșilă (Adriana Nemeș), șeful Fermei zootehnice și logodnica medicului veterinar Hâncu. Nicolae reia legătura cu Simina căreia îi povestește întâmplări din copilăria sa (filmate în alb-negru sau în sepia). El afirmă că violențele alternate cu gândurile la fete ale tinerilor de vârsta sa
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
s-a petrecut în secolul al XVIII-lea, cănd - dupa răscoală țărânilor conduși de Horia, Cloșca și Crișan (1784) - întreaga Transilvanie era în zbucium. Unii răsculați au plătit cu viața, alții n-au vrut să sufere persecuțiile grofilor și ale nemeșilor, luând astfel calea pribegiei peste munți, ajungând și pe teritoriul moșiei Mănăstirii Neamțului din Depresiunea Pipirigului. Un document oficial privind existența unei populații pe actuala arie a comunei Pipirig, este "Catagrafia Moldovei" din anii 1772 - 1773 în care sunt menționate
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
1992). În ceea ce privește colecțiile bibliotecii și dinamica creșterii acestora pe parcursul a peste jumătate de secol, situația se prezintă după cum urmează: Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” este găzduită de două clădiri cu valoare istorică situate în centrul municipiului Suceava, între Parcul Profesor Ioan Nemeș și Hotelul „Bucovina”. Cele două corpuri ale actualei biblioteci au fost construite între anii 1925-1926, respectiv 1929-1930 și au îndeplinit mai multe funcții de-a lungul timpului: Școala Primară de Fete din Suceava, Institutul Teologic (mutat de la Cernăuți, în perioada
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava () [Corola-website/Science/327004_a_328333]
-
strămoșul nobilului Ioan Cupșa, care - ctitorind Mănăstirea Nicula din județul Cluj - dăruiește călugărilor celebra icoana a Maicii Domnului cu Pruncul, pictată în 1681 de preotul Luca din Iclod. Timp de patru secole numărul locuitorilor a crescut, multi dintre ei devenind "nemeși" (mici nobili), pentru vitejia arătată în războaiele purtate de principii Ardealului. Astfel, recensământul din anul 1866 a consemnat la Nicula "160 de fumuri" (case), din care 142 aparțineau unor nobili români: Pop, Tamâș, Cupșa, Chifor, Pasca, Prodan, Mircea, Român, Rât
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]