4,685 matches
-
trecutului, cea a prezentului fiind individualistă, până la exprimarea sinelui, plăcerile și suficiente rele cât să nu ne plictisim și să nu uităm să luptăm pentru o lume mai bună, să nu uităm pentru ce au luptat strămoșii. Întocmai de aceea nemurirea e perfect să înceapă azi (și nu ieri ). Astfel încât în absolut, noi am fi perfecți pentru așa ceva. Și totuși momentul perfecțiunii nu va ține mult, dacă toți nu încercăm să înțelegem trecutul și să iubim viața. Înțeleg și concep, simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
pe care le știa, dar, neinsistând asupra lor se bucură ca de o coloristică a cărei densitate nu o știa , nu cunoștea cuvinte pentru nici o nuanță.) Cei ce vor prin tehnici yoga să se concentreze asupra trupului pentru a atinge nemurirea nu fac yoga.( Există arta japoneză de descoperire a legilor trupului) Momentele, amintirile și senzațiile plăcute pot fi explorate la nesfârșit. Dar prin ele nu se poate atinge nemurirea, chiar dacă intensitatea lor e supraomenească și veșnică, chiar dacă te pierzi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
prin tehnici yoga să se concentreze asupra trupului pentru a atinge nemurirea nu fac yoga.( Există arta japoneză de descoperire a legilor trupului) Momentele, amintirile și senzațiile plăcute pot fi explorate la nesfârșit. Dar prin ele nu se poate atinge nemurirea, chiar dacă intensitatea lor e supraomenească și veșnică, chiar dacă te pierzi în ele, astfel nu-ți pierzi și moartea. Căci ele există în conștiința ta, și nu invers. Pentru a fi invers ar trebui să existe un moment de absolut, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
și nu mai facem parte din natură. Aceasta este însă fericirea și împlinirea noastră, a celor ce avem posibilitatea de a alege. Avem însă și noi o copie în lumea infinitului, pe care ar trebui să ne bazăm. Ea e nemurirea noastră, a ceea ce am fost și ceea ce am fi putut fi. El e infinitul din care facem toți parte. Pentru hinduși e clar: acel infinit e singurul adevărat(toate lucrurile merg conform unei Mari Înțelepciuni ). Restul e o aparență. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
e singurul adevărat(toate lucrurile merg conform unei Mari Înțelepciuni ). Restul e o aparență. Însă noi ne încadram până la urmă intr-o natură superbă și exactă, cu un timp exact și o viață de trăit. Să fim fericiți, iar dacă nemurirea există, o vom găsi. Iar de nu, poate că cineva își va închipui infinitul, și, simțindu-l (lucru ce va ține la nesfârșit) ne va da viață în închipuirea sa. Și poate că Dumnezeu ne-a gândit cu o logica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
face să mă simt mai bine. Îmi aminteam atunci de cît de genial e Caragiale cu "O scrisoare pierdută" și "Vizită" și de ce bine era pe vremea lui. Îmi amintesc de unchii și de nașii mei. Cât despre viitor, vreau nemurirea, prin ea atingând fericirea, spre ea mânându-mă foamea și după aceea voi trăi în plăceri nobile. · Zic, suflă un "nu" încet, iar eu mă las purtată de pasiunea mea și îl sărut. Și el vrea mai mult, mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
trebuie), căci fiecare dintre aceste aparențe ordinare și viclene se ascund abil în spatele unor denumiri dintre cele mai atrăgătoare, mai agățătoare, care momesc pe loc și subjugă cu puterea lor. Acestea se numesc în chip generic: „frumusețe”, „bine”, „bucuria sufletului”, „nemurirea lui”, „are rost să mă zbat”, „are rost să întreprind ceva pe lumea asta”, și tot așa, la nesfârșit! Înțelegi? Numai în felul acesta, acești oameni pot rămâne în picioare, altfel s-ar prăbuși grabnic în gol: mai întâi în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
lor de a gândi lucrurile și de a percepe lumea era fundamental diferit unul de celălalt și cu neputință de apropiat cumva. Și totuși, cele mai multe scandaluri ale lor erau, fără urmă de îndoială, prilejuite de credința în Dumnezeu și în nemurire; asta era o dispută veche a lor, ce parcă nu mai înceta. De fapt, adevărul curat este că, atât cât fusese dânsul încă mic, fără o gândire proprie și, deci, lesne de manipulat după voia oricui (în cazul de față
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
secătuite, primea, la capătul mortificărilor sale îndelungate, orez și lapte de la tânăra Sujata, tot astfel are să fie răsplătit cerșetorul. Fața, unsă de sudoare și brăzdată de riduri, i se luminează pe măsură ce pașii grei, de gospodină autoritară, se apropie, făgăduind încununare nemuririi. Zece metri, apoi șapte, apoi cinci îl mai despart de ofranda merindelor. Însă trimisa de zei se oprește la doar doi metri de el, acolo unde perechea de câini, molcomită de razele amiezii, deschide boturi umede și amușinânde. "Pavele, Mărioaro
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
a spus: -Îmi ești dragă ca lumina ochilor și de veacuri aștept această clipă. Îți cer mâna și îngăduința de a fi robul tău iar tu zână a mea și a tuturor și alături să-mi fi-i în veacul nemuririi și al fericirii. Un paj în aur îmbrăcat, imediat la cer s-a urcat pentru a da de știre marea sărbătoare când un mare spirit urmează să se căsătorească cu o zână pe care, din întâmplare, a găsit-o pe
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
la cer s-a urcat pentru a da de știre marea sărbătoare când un mare spirit urmează să se căsătorească cu o zână pe care, din întâmplare, a găsit-o pe pământ. Cu ajutorul razelor, Soarele a transmis imediat; „veacuri în nemurire, mare bucurie și fericire”. Totodată în pădure s-a împrăștiat zvonul că este o mare sărbătoare la care este invitată cu mic, cu mare, toată suflarea. Toată pădurea de fag a ținut umbră cu ramurile. Carii cerneau făină în fagii
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a ridicat în picioare și Magnoliei s-a adresat: -Tu! Ființă muritoare, crudă, și nedreaptă, de ce atât de aspru, mă judeci oare? Cum poți, fără milă, să mă îndupleci?... Să renunț la iubire și să rămân, un spirit rătăcitor în nemurire... -Tu, ești doar în imaginea mea... nu ești aievea, nu ești nimic... Nu, Spirite, nu se poate, mergi în pace, vântul să te poarte. Trebuie să înțelegi că mai mult ai suferi dacă te-ai căsători. Preferi, tu oare prin
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
mea... nu ești aievea, nu ești nimic... Nu, Spirite, nu se poate, mergi în pace, vântul să te poarte. Trebuie să înțelegi că mai mult ai suferi dacă te-ai căsători. Preferi, tu oare prin veacuri să alergi și-n nemurire să culegi o posibilitate? Nu, așa ceva nu se poate! exclamă Magnolia, în speranța că l-a convins pe Spirit să renunțe. -O zână! Ori prea mult te doresc, ori am mintea rătăcită, dar știu că în veacuri spirit rătăcitor ce
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
o floare, Numai una de soc, Doar mi-o purta noroc... Promit din inima, ce-mi ia foc, C-o vorbă n-am să scot, Despre viața spiritului Despre dorința dumnealui, Care viață nu are, Nicicum iubire, Dar ... există-n nemurire... Iubirea ... mintea mi-a brăzdat, Ce mai zi ... de neuitat! S-a dus Spiritul între stele Eu ... am rămas ... cu ale mele” FLOAREA-I DE MIROSIT În comuna Cristinești, a venit pe lume o fetiță năzdrăvană și tare frumoasă, așa
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
în micimea lor să atribuie tot felul de nimicuri acesteia, într-un sens pur speculativ. Prin urmare, focul, "dintru început, în opoziție cu pământul, blestemat și necurat, a fost socotit ca singurul element al curăției și simbol al divinității și nemurirei"144. În concluzia acestei părți a studiului său, Șerboianu arăta că cremațiunea se supunea principiului chimic "totul se transformă, nimic nu se pierde" și astfel "cenușa, de asemenea, este tot pământ, dar un pământ purificat și transformat"145. Privind la
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
a lungul vremurilor. În fapt, acest articol era un răspuns la o acuzație formulată în presa vremii, cum că "Incinerarea izvorăște din teoriile materialiste ale veacurilor trecute și ea este opera francmasonilor, ca și a popoarelor ce nu cred în nemurirea sufletului și într-o viață viitoare"186. Desigur, lucrarea lui Anot de Maizières, fiind scrisă cu peste 100 de ani în urmă, era depășită din punct de vedere științific. Însă acest lucru îmi pare mai puțin important, întrucât Șerboianu o
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sentimente și idei religioase care se găsește la întreg neamul omenesc și care nu diferă decât de felul de manifestare externă și prin puterea de concepții a fiecărei religii"187. Un punct comun al tuturor religiilor este așadar credința în nemurirea sufletului și viața de dincolo de moarte, îmbracate în diverse ritualuri, care diferă aparent. Aici un rol central îl ocupă tradiția, care atunci când capătă un sens greșit trebuie schimbată. În comparație cu celelalte religii, creștinismul, în opinia lui Șerboianu, nu pune preț pe
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
D-zeu! Sf. Apostol Pavel ne arată lămurit, că omul pentru ca să-nvie să fie-ngropat în pământ, iar nu ars. El zice: "Se seamănă (corpul) întru stricăciune, scula-se-va întru nestricăciune; se seamănă trup muritor, scula-se-va întru nemurire!" Dacă sfinții martiri au fost arși de tirani, apoi D-zeu cel ce face minuni va învia pe aceia, care nu au ars de bună voie, ci au fost prigoniți pentru numele lui Christos și arși de alții. Iartă-mă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Adam: "Adame! Adame! Nu te strădui să-nțelegi scopul pentru care Eu te-am creat și ți-am îngrădit libertatea, căci niciodată nu vei afla! Te-am făcut din pământ, pe care-l înzestrasem prin suflarea-Mi de viață cu nemurire și eternitate, ca prin el, să te ridici spre Mine, Spiritul suprem după al Cărui Chip și asemănare ai fost creat. Mi-ai călcat porunca, dar te-ai înfrânt pe tine însuți. Blestemat fie, deci, acest pământ și-n trudă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de pe ea "spinii și pălămida" și să-și scotă o bucățică de pâine. Așa se explică, de ce FOCUL, dintru început, în opoziție cu pământul, blestemat și necurat, a fost socotit ca singurul element al curăției și simbol al divinității și nemurirei, după cum vom vedea mai târziu. Cine trage alte concluziuni acela dă dovadă ori de temeritate, ori de ignoranță. Totul se transformă; nimic nu se pierde" Dar... să admitem și părerea acelora, cari, citind alături de Scriptură, cred cu tot dinadinsul, că
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
acesta, ca să-nvieze pe pământ mințile moarte-n întuneric și prejudecăți ale atâtor inși cari poartă chip omenesc și cu trufie trâmbițează pretutindeni, că sunt creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Dumnezeu însă este Lumina neapusă, foc mistuitor, eterna nemurire; este Însuși Adevărul pe Care-L caută toți aceia cari fac voia Lui și către care năzuiesc toți cei iubesc lumina. Tremurați, deci, în noaptea sfântă a Învierii Adevărului divin, toți fariseii amăgitori, cari țineți Lumina ascunsă sub obroc, cinstind
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
o clipeală de ochi, la cea din urmă trâmbiță. Trâmbița va suna, morții vor învia nesupuși putrezirii și noi vom fi schimbați. Căci trebuie ca trupul acesta să se-mbrace în neputrezire, și trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire. Când trupul acesta supus putrezirii, se va îmbrăca în neputrezire și trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: "Moartea a fost înghițită de biruință. Unde îți este biruința moarte? Unde este
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
vom fi schimbați. Căci trebuie ca trupul acesta să se-mbrace în neputrezire, și trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire. Când trupul acesta supus putrezirii, se va îmbrăca în neputrezire și trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: "Moartea a fost înghițită de biruință. Unde îți este biruința moarte? Unde este acul (boldul), moarte?" Acul morții este păcatul; și puterea păcatului este Legea. Dar mulțămiri să fie aduse lui Dumnezeu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Credința în viața viitoare și incinerarea (I) Acum câtva timp un cunoscut ziarist scria intr-un cotidian cam următoarele: "Incinerarea izvorăște din teoriile materialiste ale veacurilor trecute și ea este opera francmasonilor, ca și a popoarelor ce nu crede în nemurirea sufletului și într-o viață viitoare" Lăsând la o parte teoriile materialiste cum și pe francmasoni despre care se spun atât de multe și nu știu întrucât pot fi adevărate ori nu, mă voi ocupa în aceste articol de faptul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
francmasoni despre care se spun atât de multe și nu știu întrucât pot fi adevărate ori nu, mă voi ocupa în aceste articol de faptul dacă este sau nu exactă afirmația domnului redactor, că numai popoarele ce nu cred în nemurirea sufletului și într-o viață viitoare, își ard morții. În același timp voi reda aici credința în nemurirea sufletului cum și ceremoniile funerare, nu numai ale popoarelor ce-și ard morții, ci și celle ale celor ce și-i înhumează
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]