1,301 matches
-
interdepen dența rigidă a modelelor economiștilor matematicieni. Hayek avea să califice metoda marginaliștilor drept "scientism" și-i conferă un caracter fictiv. Numeroși economiști (von Mises, F. Knight, O. Lange, L. Robbins ș.a.) mai apoi vor critica ipoteza "raționalității intrinseci" a neoclasicilor. Sterilitatea abordării matematice rigide a analizei economice se datorează, în parte, principiului conform căruia construcția de sisteme cu variabile independente este incompatibilă cu orice tentativă de a analiza relațiile dintre variabilele specifice considerate în cadrul sistemului. Or, de multe ori, relația
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
o realitate sui generis. Este un tip organicist de analiză sociologică. Două elemente constituie esența instituțioalismului: provocările aduse de mașinism și optimizarea mentali tăților și a relațiilor sociale. Este o doctrină ce se desprinde parțial de economia hylotropică a școlii neoclasice cu materialismul său excesiv, dar nu ne aduce decît incipi ente ale unei economii holotropice, cîteva fulgerări. În concluzie, această școală mizează pe o asociere fructuoasă între problemele economice și cele sociologice, cu cercetări specifice ale evoluției tehnologice, acumulării de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
o explicație uniformă tuturor fluctuațiilor și tuturor crizelor. Școala suedeză vine cu o nouă metodologie, ce nu constituie o doctrină coerentă, (nu a lăsat-o războiul să se coaguleze), dar va inspira ulterior multe doctrine și reprezintă, prin critica școlii neoclasice și printr-un umanism superior o încercare sinceră și meritorie de a căuta căi de depășire a economiei hylotropice, de ieșire la lumină. Apoi, aș crede că unii discipoli au exagerat breșele din sistemul wicksellian, mai ales în politica lor
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
3. Economia comportamentală Economia comportamentală își are originile încă în operele clasicilor economiei politice, cum ar fi Jeremy Bentham (care vorbește despre durere și plăcere ca determinante fundamentale) sau Adam Smith (care vorbește despre simpatie, egoism, suferință și pasiuni) și neoclasicilor (Francis Edgeworth, Vilfredo Pareto sau Irving Fisher). De asemenea, este larg cunoscută amprenta psihologică a operei lui John M. Keynes, pe care George Akerlof o consideră o contribuție avant la lettre la economia comportamentalistă. Apoi, instituționaliști ca Wesley Mitchel și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pe care o consideră cel mult ca pe o prelungire a behaviorismului, dar în eroare sunt ei și nu comporta mentaliștii, care nu fac decît să reașeze lucrurile într-o ordine firească. Behaviorismul originar este mult prea apropiat de economia neoclasică, dar comportamentaliștii actuali s-au detașat și sunt superiori prin analiza mai fină a proceselor psihice interne ale omului și a stărilor minții și conștiinței sale. Oricum, astăzi e mai corect să vorbim despre comportamentaliști decît despre behavioriști. Economia comportamentală
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
aștiinței economice în ansamblu, prin descrieri mai juste, predicții mai bune și formulări mai întemeiate, din care să rezulte politici mai nuanțate și mai specifice, mai adaptate și un cadru regulator mai eficient. Herbert Simon arată și el că raționalitatea neoclasică furnizează dor o parte din explicarea, sau înțelegerea, comportametului consumatorului, a alegerilor făcute, și nici măcar partea esențială de multe ori. Restul vin dinspre cogniție, dinspre afecete, ponderile diferind de la caz la caz. Avem deci o nouă direcție de cercetare în
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
diferind de la caz la caz. Avem deci o nouă direcție de cercetare în teoria economică. Cu alte cuvinte, psihologia soră cu economia. Amîndouă sunt vii și evoluează uneori împreună. Economia comportamentală se declară limpede ca fiind o replică la economia neoclasică, la presupusa sa raționalitate perfectă, la egoismul său determinant, o replică ce aduce în prim plan analiza extinsă a comportamentului agentului individual, ținînd seama de toate determinantele posibile. Este o abordare mult mai realistă, chiar dacă matematicienii pot croșeta mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
etichetările ideologice; el și-a propus să rezolve probleme dificile ale teoriei economice și să ofere soluții practice pentru aplicarea propriilor teorii. Prin urmare, nu trebuie citit în cheie ideologică, deși el rupe cu promotorii paradigmei clasice și ai celei neoclasice (mai puțin poate cu David Ricardo, Thomas Robert Malthus, Jerremy Bentham și Alfred Marshal, pe care-i reeditează), deși a fost educat în termenii acestor teorii, pe care le și reprezintă o bună bucată de vreme. În Îndrăzneala de a
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
că ne place fie că nu ne place". (citatele sunt din Revista Lumea, nr. 1, 2009). Așadar, despre asta e vorba. Și atunci, să fi fost criza provocată? Dacă da, atunci intuim și soluția... 2.8. VIDUL CUANTIC Începînd cu neoclasicii și continuatorii lor, s-a produs tentativa de a face din economie o știință naturală, formalizînd-o excesiv. Numai că cercetătorii respectivi au devenit mai preocupați de rezolvarea sistemelor lor econometrice și mai puțin de interpretarea rezultatelor, de semnificația lor. Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
domeniul controlului asupra veniturilor și al împărțirii sarcinilor domestice ale femeilor care desfășoară o activitate remunerată în producția de bijuterii realizate industrial din NEPZ. Gospodăriile ca baze de „conflicte de cooperare”tc "Gospodăriile ca baze de „conflicte de cooperare”" Economiștii neoclasici tratează gospodăriile ca pe niște entități unitare. Senxe "Sen, Amartya" (1983) a dat nume diferitelor abordări ale gospodăriei ca unitate de analiză în economia neoclasică: familia strâns unită, familia despotică și familia supercomerciantă. Prima abordare presupune că nu există variații
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
ca baze de „conflicte de cooperare”tc "Gospodăriile ca baze de „conflicte de cooperare”" Economiștii neoclasici tratează gospodăriile ca pe niște entități unitare. Senxe "Sen, Amartya" (1983) a dat nume diferitelor abordări ale gospodăriei ca unitate de analiză în economia neoclasică: familia strâns unită, familia despotică și familia supercomerciantă. Prima abordare presupune că nu există variații în interesele membrilor gospodăriei. Cea de-a doua consideră că sunt variații, dar că există, de asemenea, un cap despotic al familiei, care ia toate
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
reprezintă premisa dezvoltării sociale și a asigurării suveranității statelor, devenind astfel un domeniu al competiției economice pe plan internațional. Evoluția teoriilor creșterii economice a cunoscut două perioade: a) prima perioadă, declanșată la sfârșitul anilor ’50, care se bazează pe teoria neoclasică de creștere exogenă, Robert Solow, laureat al Premiului Nobel pentru economie fiind fondatorul acesteia; b) a doua perioadă, care a început la sfârșitul anilor ’80 odată cu apariția teoriei creșterii endogene (Robert Lucas, laureat al Premiului Nobel pentru economie). Modelele de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
la cele mai reprezentative: modelele elaborate de Keynes, Harrod, Domar și Solow, prin prisma impactului pe care îl au investițiile asupra creșterii economice. În economie se pot realiza două tipuri de investiții: unele cu randamente marginale descrescătoare (ca în modelul neoclasic), la niveluri scăzute ale venitului, iar altele cu randamente marginale constante (ca în modelul creșterii endogene), la niveluri mai mari de venit. 1.7.2. Modele neoclasice de creștere economică În abordarea neoclasică, singurul factor determinant al creșterii venitului pe
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
realiza două tipuri de investiții: unele cu randamente marginale descrescătoare (ca în modelul neoclasic), la niveluri scăzute ale venitului, iar altele cu randamente marginale constante (ca în modelul creșterii endogene), la niveluri mai mari de venit. 1.7.2. Modele neoclasice de creștere economică În abordarea neoclasică, singurul factor determinant al creșterii venitului pe cap de locuitor, pe termen lung, este rata progresului tehnic. Am putea deci trage concluzia că interacțiunea unei țări cu economia mondială nu are efecte asupra ratei
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
cu randamente marginale descrescătoare (ca în modelul neoclasic), la niveluri scăzute ale venitului, iar altele cu randamente marginale constante (ca în modelul creșterii endogene), la niveluri mai mari de venit. 1.7.2. Modele neoclasice de creștere economică În abordarea neoclasică, singurul factor determinant al creșterii venitului pe cap de locuitor, pe termen lung, este rata progresului tehnic. Am putea deci trage concluzia că interacțiunea unei țări cu economia mondială nu are efecte asupra ratei de creștere pe termen lung, ci
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
tehnic. Am putea deci trage concluzia că interacțiunea unei țări cu economia mondială nu are efecte asupra ratei de creștere pe termen lung, ci doar asupra nivelului de bunăstare și tranziției spre nivelul staționar. În viziunea teoriei de creștere economică neoclasică, rata de creștere echilibrată este exogenă, iar una dintre implicațiile importante este că țările cu același ritm al progresului tehnic și al creșterii populației vor tinde până la urmă spre atingerea aceleiași rate de creștere echilibrată, deși nivelul de echilibru al
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
guvernează economia modernă și ideea autoechilibrării spontane a economiei de piață, și pornește în explicarea mecanismului economic de la sfera consumului și de la înclinațiile psihologice ale oamenilor, inclusiv pentru veniteconomii investiții. Metodologia teoriei economice keynesiste se distinge de cea a teoriei neoclasice prin abordarea comportamentului agregat, cu deosebire prin efectul generator de venit al cheltuielilor și accentul pus pe investiții în determinarea nivelului activității. Dezvoltarea teoriei keynesiste s-a concentrat în jurul a trei subiecte înrudite: 1) stabilitatea sistemului de piață și, îndeosebi
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ocuparea deplină; 2) rolul monedei într-un asemenea sistem; 3) dinamica pe termen lung a economiei de piață. Modelul lui Keynes (Keynes, 2009) aduce o serie de modificări asupra unora dintre cele mai importante variabile agregate studiate și de economiștii neoclasici, și anume: ocuparea forței de muncă, investițiile, consumul, oferta de forță de muncă, echilibrul și dezechilibrul. În opinia lui Keynes, investițiile depind de cerere și sunt rezultatul anticipărilor întreprinzătorilor. Rata dobânzii are un rol secundar în funcția de consum și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
îndeosebi de tip Cobb-Douglas). Funcția de producție exprimă legătura dintre mărimea outputului, adică a venitului sau produsului total realizat în economie și volumul inputurilor, respectiv factorii de producție și nivelul tehnologic. Pentru analiza pe termen lung a creșterii economice, modelul neoclasic consideră ca fiind exogene atât rata de creștere a forței de muncă din economie, n = L L , cât și rata progresului tehnic, a = A A . În cazul unei creșteri echilibrate, rata de creștere a PIB și rata de acumulare a
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
creștere a outputului este explicată numai prin doi factori de natură exogenă: rata de creștere a inputului de forță de muncă; progresul tehnic măsurat prin creșterea productivității totale a factorilor. Modelul de creștere economică al lui Solow reprezintă paradigma teoriei neoclasice tradiționale a creșterii economice. Cea mai importantă caracteristică a modelului este aceea că rata de creștere echilibrată a economiei este determinată în mod exogen. Astfel, au fost descurajate o serie de cercetări dedicate procesului de creștere economică și au luat
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
teoretice au încercat și încearcă să descopere acțiunile din sectorul privat sau din cel public care determină variația factorului rezidual al creșterii (dat de creșterea productivității totale a factorilor) de la o țară la alta. La fel ca în teoria creșterii neoclasice, în centrul atenției se află comportamentul economiei naționale în ansamblul său. La baza modelelor de creștere endogenă stă noua interpretare a investițiilor, conform căreia acestea au o influență pozitivă asupra ratei progresului tehnic, și, implicit, asupra creșterii economice. Rațiunea care
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
tehnic ca o funcție pozitivă de k (înzestrarea cu capital a muncii) și de I, rata acumulării capitalului pe o perioadă (investiția brută per capital); astfel, rata progresului tehnic devine determinată în mod endogen. Pentru b = c = 0 apare cazul neoclasic al progresului tehnic de tip exogen. Romer a propus în 1986 un model „în care funcția de producție putea fi scrisă sub forma: jjj L,K,RfRAY , unde jR reprezintă stocul de descoperiri provenite din angajarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
practici utilizate la nivel microsau macroeconomic, care se dovedesc pe rând a fi eronate sau total primejdioase pentru miile și milioanele de oameni care își asigură existența prin funcționarea respectivelor sisteme economice. Aceste idei sunt promovate, în particular, de economia neoclasică care se bazează în principal pe următoarele ipoteze: 1) Aproape tot timpul piețele sunt la, sau aproape de echilibru stabil. 2) Participanții la piață acționează rațional pentru a-și maximiza preferințe cunoscute și fixate descrise prin funcții de utilitate definite și
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
bine definite și toate piețele se golesc. 7) Nu există importante diferențe între piețele care includ puțini indivizi și alte piețe care cuprind milioane de participanți, astfel că modele simple sunt suficiente pentru a elucida principiile care guvernează piețele. Paradigma neoclasică, bazată pe astfel de idei, a avut indiscutabil un anumit succes în dezvoltarea științei economice. În același timp însă ea a condus la elaborarea anumitor practici de politică economică și recomandări care se află cel puțin la rădăcina crizei economice
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
pe calculator care tranzacționează în anumite condiții. Dar unele piețe care au funcționat în acest fel au prezentat erori sau au oprit tranzacțiile. În viziunea noastră, criza actuală sugerează că există o serie de slăbiciuni și erori grave în paradigma neoclasică. În particular: 1) Marile piețe din economie apar ca nefiind la echilibru. Nu numai acum, dar poate dintotdeauna. Fluctuațiile în valoarea acțiunilor, valutelor și bunurilor sunt adeseori nealeatoare și necorelate și, după cum vedem acum, nu este necesar ca ele să
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]