1,706 matches
-
căci, în acei ani, "tăcerea este totală" (Elena și Constantin Bărbulescu, op. cit., p. 298, 299). Să nu uităm însă că Partidul Comunist a decretat această "uitare" ca opțiune politică, dar nu a reușit să o impună și în registrul rememorărilor neoficiale. 244 Gheorghe Anghel, Alba Iulia, Editura Sport-Turism, București, 1987, pp. 53-63. 245 Vezi articolul Apoteoza unei lupte de veacuri, în "Magazin istoric", din noiembrie 1968, p. 2. Unii observatori consideră aniversarea din 1968 ca fiind și cea mai semnificativă din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
II - că, la nivelul anului 1939, totalitatea structurilor informative românești sau „comunitatea structurilor informative” (cum este concepută și denumită astăzi) avea o configurație dublă sau, cu alte cuvinte, se constituia din structuri paralele: - organisme informative legale sau oficiale și - structuri neoficiale sau clandestine, situate chiar în „poziție de adversitate” față de cele oficiale. Din prima categorie (organisme informative oficiale) făceau parte structurile specializate ale Ministerului de Interne: - Direcția Poliției de Siguranță; - Jandarmeria; - Rețeaua de Informații a Regionalei C.F.R. De asemenea, tot aici
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din cadrul Ministerul Apărării Naționale: - Serviciul Secret/Special de Informații; - Secția a II-a Informații din Marele Stat Major (azi Statul Major General). O altă structură informativă exista în cadrul Ministerului Afacerilor Străine, pentru care nu deținem date. Din categoria structurilor informative neoficiale sau, mai precis, cu statut neprecizat legal, enumerăm: - Serviciul de Informații al Palatului Regal; - Serviciul de Informații al Mișcării Legionare; - structurile informative ale unor partide politice, relativ bine organizate (Serviciul de Informații al Partidului Național-Țărănesc și Serviciul de Informații al
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de domnitori și pașii ocupației turcești”. Șirul vizitelor oficiale efectuate de Carol în capitalele principalelor democrații occidentale (Londra, 15-18 noiembrie 1938; Bruxelles, 19 noiembrie 1938; Paris, 20-21 noiembrie 1938) s-a încheiat cu una „particulară” la Berlin și cu întâlnirea neoficială, avută cu Hitler la cartierul general al acestuia, Berchtesgaden, la 24 noiembrie 1938, aceasta fiind repercusiunea primului arbitraj de la Viena din 2 noiembrie 1938, în urma căruia a fost hotărâtă ciopârțirea Cehoslovaciei în dauna Ungariei și Poloniei. În fond, aceste vizite
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
eficiență. La nivelul anului 1939, totalitatea structurilor informative românești sau „comunitatea structurilor informative” (expresie des uzitată în ultima vreme) avea următoarea configurație, ce părea a fi de tipul structurilor paralele: - organisme, structuri informative legale sau oficiale și - organisme și structuri neoficiale sau clandestine, situate chiar pe „poziție de adversitate” față de cele funcționând oficial. Din prima categorie (organisme informative oficiale) făceau parte structurile specializate ale Ministerului de Interne: - Direcția Poliției de Siguranță; - Serviciul Jandarmeriei; - Rețeaua de Informații a Regionalei C.F.R. De asemenea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Ministerul Apărării Naționale: - Serviciul Secret/Special de Informații; - Secția a II-a Informații din Marele Stat Major (azi, Statul Major General). O altă structură informativă exista și în cadrul Ministerului Afacerilor Străine, pentru care nu deținem date. Din categoria structurilor informative neoficiale sau, mai precis, cu statut nelegalizat, enumerăm: - Serviciul de Informații al Palatului Regal; - Serviciul de Informații al Mișcării Legionare; - structurile informative ale unor partide politice, relativ bine organizate (Serviciul de Informații al Partidului Național Țărănesc și Serviciul de Informații al
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și închiderea corespondenței) și - Biroul 2 Sinteza Informațiilor (întocmea rapoarte, note, informări pe baza materialelor cu probleme de interes operativ, transmise de primul birou). Secția a VIII-a Juridică avea două denumiri: una oficială (Poliția Juridică și Militară) și una neoficială (Secția Juridică). A fost condusă inițial de locotenent-colonelul Emil Velciu, apoi de colonelul magistrat Radu Ionescu; acesta „la început s-a purtat bine, dar cu timpul s-a dedat la o viață dezordonată, neglijând lucrările secției și controlul personalului”. Sediul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de organizare și funcționare a CFR-ului. Orice șef de unitate a CFR-ului trebuia să cunoască starea de spirit a subordonaților, acțiunile periculoase ce puteau periclita traficul, acțiunile organizațiilor extremei stângi sau ale extremei drepte. III. 4. Structuri Informative neoficiale sau clandestine în perioada 1939-1945 III. 4. a. Serviciul de Informații al Casei Regale A fost constituit imediat după intrarea României în război, ca replică la Serviciul Special de Informații (organizat deja în 1940 și subordonat Conducătorului Statului, generalul Ion
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ocazia procesului lui Antonescu sau Procesul Marilor Trădări Naționale, cum a fost numit în epocă. Eugen Cristescu dezvăluia că, după calculele sale, ar fi fost cel puțin „11 servicii germane în România”, din care două avea statut oficial, iar restul neoficial. Dintre cele oficiale, Abwehr-ul din România sau Serviciul de Informații al Armatei Germane din România (S.I.A.G.) acționa încă de pe timpul lui Mihail Moruzov (1939). Principalul obiectiv era contracararea spionajului și sabotajului serviciilor aliate (englez și francez) în zona petroliferă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în România, erau foarte numeroase. În zona Văii Prahovei funcționau 14 rezidențe, alte 24 de rezidențe în porturile maritime și fluviale și 19 rezidențe în diverse centre administrative și industriale importante sau unde existau noduri de comunicații etc. Printre serviciile neoficiale, enumerate de Cristescu, erau: Blocul Germanilor din Reich, dirijat direct de la Berlin, mai exista un alt serviciu „S.S.” al unei secții a Abwehr-ului de la Viena, ai cărui agenți acționau peste cei ai S.I.A.G.-ului din România și ale căror
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ori din „specialiști trimiși din Ungaria”, după cum este prezentat într-o notă informativă a Serviciului Special de Informații din 27 august 1941. Cercurile revizionismului maghiare „atât cele oficiale din Ministerele de Externe și de Război din Budapesta, cât și cele neoficiale cuprinse în organizații cu caracter revizionist, răspândite pe întreg cuprinsul Ungariei”, scontau că pot interveni armat „în două împrejurări”. Anume, atunci când României îi era anihilată orice capacitate de ripostă, din pricina unor „situații critice” externe, așa cum s-a întâmplat în vara
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
informative românești în perioada conflictului mondial, și anume configurația sa dublă: a) organisme informative legale sau oficiale care din punct de vedere al organizării și al finanțării aparțineau și erau subordonate statului și b) organisme sau structuri informative așa-zis neoficiale sau clandestine, ce acționau pentru diverse asociații, organizații și partide politice ori diverse grupuri de interese, situate de cele mai multe ori pe poziții de adversitate (cum ar fi acele structuri informative al unor partide, al Casei Regale etc.). Transformările suportate de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
august și 11 septembrie 1944), col. Ion Lissievici (între 11 septembrie și 24 decembrie 1944), col. Victor Siminel (între 24 decembrie 1944 și 26 aprilie 1945) și N. D. Stănescu (după 25 aprilie 1945). După anul 1936, într-un clasament neoficial al rezultatelor obținute de serviciile informative ale unor tuturor statelor, România se plasa pe un respectabil loc șapte, după cele din Germania, Anglia, SUA, URSS; Franța și Italia. Sub aspectul performanțelor sau eșecurilor activității și acțiunilor serviciilor de informații române
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acțiuni cu scop politicianist. Astfel că Serviciul Secret nu a fost direcționat așa cum îi era menirea, pe acțiuni strict informative și contrainformative. Cu toată colaborarea cu Abwehr-ul lui Canaris, făcută la ordinul regelui Carol al II-lea, într-un mod neoficial sau în „ascuns”, cum specifica Eugen Cristescu, ori apropierea de Horia Sima și Mișcarea Legionară, realizată pe ultima sută de metri de monarh, România Mare nu a fost salvată de la prăbușire, după cum însuși directorul Serviciilor, Mihail Moruzov nu a depășit
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
său a fost mai limitat, și activitatea sa mai complexă decât și-a imaginat, totuși inovațiile Parlamentului au fost privite ca un remarcabil pas înainte. Pentru prima oară, acesta a fost un partener egal în procesul legislativ. Drept consecință, legăturile neoficiale interinstituționale s-au extins ca răspuns la procesul co-decizional. Imediat după tratatul de la Maastricht s-au extins dialogurile trilaterale între Consiliu, Comisie și Parlament. Atribuții noi dobândite de parlament prin Tratatul de la Maastricht: * procedura de codecizie, pe baza procedurii de
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
chiar zilele acestea să aud citită de un prieten, nu vă spui care, persoană publică, o scrisorică din acestea pierdute, scrisorică scrisă de un grup de persoane cunoscute de la televizor, către premierul Emil Boc. Scrisoarea trebuia să ajungă pe căi neoficiale, în mâna și la cunoștința doar a premierului dar, pe drum cine mai știe din care cauză s-a produs scurtcircuitul și, pac! a ajuns la cunoscutul acesta al meu. Dacă-mi promiteți solemn, că nu veți mai spune nimănui
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
lui Iisus Hristos (Isus Christos). Acestuia i s-a adăugat un grup mai mare de credincioși de origini etnice și religioase diferite (numit în Biblie "neamuri"). Inițial, imediat după moartea Mântuitorului și pe durata vieții apostolilor, grupul creștinilor era unul neoficial, eterogen în ceea ce privește cele mai multe dintre credințe. Pe măsură ce numărul creștinilor a crescut, comunitatea s-a organizat, și-a definit un sistem de dogme și o ierarhie, reguli de conduită și criterii de admitere a noilor veniți. Ideile și modelele comportamentale diferite de
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
dogme de guvernare proprii, numite în documente de partid adoptate în congrese, plenare, conferințe, transmise supușilor cu ajutorul presei sau al organizațiilor de partid și puse în practică prin intermediul instituțiilor. În planul politicii externe, ideologia are același caracter dublu: oficială și neoficială. În timp ce discursul oficial al politicii externe acuză imperialismul occidental, pe cale neoficială se caută colaborarea și încheierea de contracte economice rentabile. Această atitudine duplicitară însoțește permanent regimul totalitar și mărește lipsa credibilității și a încrederii. După cum se observă, Monica Lovinescu nu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
congrese, plenare, conferințe, transmise supușilor cu ajutorul presei sau al organizațiilor de partid și puse în practică prin intermediul instituțiilor. În planul politicii externe, ideologia are același caracter dublu: oficială și neoficială. În timp ce discursul oficial al politicii externe acuză imperialismul occidental, pe cale neoficială se caută colaborarea și încheierea de contracte economice rentabile. Această atitudine duplicitară însoțește permanent regimul totalitar și mărește lipsa credibilității și a încrederii. După cum se observă, Monica Lovinescu nu este singura persoană publică înscrisă în lupta împotriva totalitarismului: numeroase denunțări
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
față în față - reciprocă indirectă - prin telefon - unilaterală directă - transmitere de ordine, mesaje ce nu solicită răspuns - unilaterală indirectă - scrisori, filme, discursuri După gradul de oficializare - formală - mesaje ascendente și descendente care circulă pe canalele relațiilor organizatorice - informală - include știrile neoficiale, zvonurile Factorii care influențează comunicarea sunt: Factori externi: - mediul ambiant - modificarea tehnicii și a tehnologiilor - creșterea nivelului general de educație al oamenilor Factori interni: - parametrii structurii organizatorice - modul de proiectare și funcționare a sistemului informațional - stilul de management - tipul de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
față în față - reciprocă indirectă - prin telefon - unilaterală directă - transmitere de ordine, mesaje ce nu solicită răspuns - unilaterală indirectă - scrisori, filme, discursuri După gradul de oficializare - formală - mesaje ascendente și descendente care circulă pe canalele relațiilor organizatorice - informală - include știrile neoficiale, zvonurile Factorii care influențează comunicarea sunt: Factori externi: - mediul ambiant - modificarea tehnicii și a tehnologiilor - creșterea nivelului general de educație al oamenilor Factori interni: - parametrii structurii organizatorice - modul de proiectare și funcționare a sistemului informațional - stilul de management - tipul de
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
însemna că armata sovietică avea să elibereze singură Balcanii 144. Condiții de capitulare: viziunea occidentală și cea sovietică Între timp, românii continuau să sondeze terenul, trimițînd diplomați pacifiști la legațiile britanice și americane din țările neutre, iar sovieticii începeau convorbirile neoficiale cu reprezentanții regimului Antonescu. Sovieticii știau de tratativele României cu Aliații occidentali și erau hotărîți să împiedice această țară să ajungă la o pace separată cu ei, care le-ar fi "periclitat stratagema de a se folosi de capitularea lui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
compensații avea să fie soluționată, pînă la urmă, în 1960, în condițiile unui acord româno-american449. În cursul anului 1947, regimul Groza a continuat centralizarea economiei. Pe 1 ianuarie 1947, Bucureștiul a naționalizat Banca Națională a României. Reacțiile Legației Americane au fost împărțite. Părerea neoficială a acesteia era că măsura este una adecvată, pentru că nici un guvern nu trebuie să fie la cheremul unei instituții particulare, din punct de vedere financiar. Însă Legația preciza că "actualul guvern român și-a făcut cunoscută intenția de a se
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
bine afacerile cu politica și ajunsese subiectul multor istorioare, care erau, desigur, exagerate, după părerea lui Burton Berry 550. Noul regim Groza intenționase să trimită o delegație comercială în Statele Unite, dar în aprilie 1946, Groza a înlocuit-o cu una neoficială, din partea Camerei Americane de Comerț din București. Atît președintele Camerei, Max Ausnit, cît și Malaxa, Jacques Bachori și Ionică Weiss voiau să facă o vizită în Statele Unite, pentru a reînnoi vechile legături comerciale și a explora viitorul relațiilor comerciale 551
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Sovieticii erau mult mai interesați de reunificarea germană, care a și devenit punctul central al întîlnirii la nivel înalt. Problema statelor-satelit a fost inclusă în expunerile reprezentanților americani, dar cu delegații sovietici nu a fost discutată decît într-un cadru neoficial și fără prea mult succes 791. La ședința CSN din 29 februarie 1956, dedicată evaluării modului de implementare a CSN 174, eșecul de la Geneva a fost evidențiat în mod clar. Și chiar dacă în privința eficienței emisiunilor de la Europa Liberă și Vocea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]