764 matches
-
am mers cu Luci în spatele blocului și ne-am suit în castanul bătrân în scorbura căruia găsiserăm ascuțitorile. Am mai stat vreun sfert de oră comentând cele întîmplate - venirea negustorului de fleacuri - și privind tot timpul, la lumina palidă a neonului din curtea morii, cesulețele noastre de tablă aurie. Luci tocmai începuse încă una din poveștile lui cu cai îmbrăcați în fireturi, când l-am văzut pe Mendebil ieșind încet, sfios, din scara blocului și înaintînd spre șanțurile de canalizare. Nu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
o ușă zidită. Era ghemuit în întuneric. Urlând, am început din nou să aruncăm cu bulgări în el, dar Mendebilul urla parcă mai tare decât toți și se bătea ca un diavol. Purta peste față, atunci am văzut, la lumina neonului din curtea morii, masca lui oribilă, pictată cu acuarele, și arunca înapoi în noi bulgării care-l loveau din toate părțile. Era mai sus și bine apărat de cele două balustrade, pe când noi eram în teren deschis, așa că s-a
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
aerul care mirosea a gheață. Am luat-o printre brazii înzăpeziți și, după o încîlcire de alei, am ajuns la panta care cobora spre lac. Aici, în vale, ceața devenise și mai groasă. Din loc în loc, câte un bec cu neon îi mai spărgea masivitatea. Era umezeală și frig, dar nu-mi păsa. Curând am distins sălciile care împrejmuiau ovalul lacului înghețat. Acolo era capătul. Am pășit pe gheața acoperită de zăpadă moale. Abia îmi vedeam mâna întinsă prin pâcla de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
formă și culoare, din ce în ce mai vii și mai precise, de parcă fiecare punct al spațiului ar fi fost propria sa sursă de lumină. Curând, tot șirul acela de săli, de-a lungul cărora se înșirau vitrinele pline, deveni vizibil ca sub niște neoane puternice. Cunoșteam locul atât de bine! Când eram copil și chiar mai târziu venisem aici de zeci de ori, acesta mi se părea locul cel mai fascinant, centrul enigmatic al lumii. Ce-i drept, în sălile de la subsol nu zăboveam
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de ebrietate la ore/activități sportive; • să păstreze ordinea și curățenia pe baza sportivă, în sala de sport, în vestiare și în grupurile sanitare; • să respecte personalul de îngrijire și întreținere al școlii; • să nu umble la prize, comutatoare, becuri, neoane, calorifere, instalații de apă și instalații sanitare, în lucrurile care nu-i aparțin, în dulapurile de echipament ale colegilor și profesorilor, în dulapurile cu materiale și echipament sportiv; • în situația în care este numit elev de serviciu (la sala de
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
că m-am destins total mai ales la cortul Goa unde nu mi-a venit să cred cât de autentic arăta. Chiar ca-n India, doar că, în loc de ocean, aveai în fundal un deal exploatat. Peisaj selenar, muzică de extratereștri, neoane, desene psihedelice, jonglerii cu foc, OM pictat, DJ de Goa-trance. Nemaivăzând fenomene din astea la noi, m-am emoționat. La fel și la cortul de teatru și electro unde-mi aplaudam trupa de timișoreni și Dj-i anonimi sau la scena
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
care nu trebuie să o ratezi cât ești în viață. Cineva a spus, foarte expresiv, că „Hong Kong-ul e un uriaș stup în care zi și noapte milioane de albine zumzăie, aduc, duc și consumă hrană într-un exces de neon și țăcănit mecanic (semnalizarea acustică, pentru nevăzători, a semafoarelor). Cărucioare, tarabe, food court-uri, terase. Și oameni, mulți oameni care se mișca necontenit între ele”. A avut dreptatea lui sau a ei despre acest oraș. Cei care nu-și pot permite
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
trecură iute pe lîngă el. Apărură și numerele care Începeau cu 1400, niște case din prefabricate. Parcă și urmări plăcuțele de pe trotuar. Merse pe jos pînă la 1486, o casă tencuită cu stuc, avînd pe acoperiș un Moș Crăciun din neon, Într-o sanie trasă de reni. Înăuntru: lumini aprinse. Pe alee un Ford de dinaintea războiului. Prin fereastra mare Îl vedea pe Ralphie Kinnard snopind o femeie Îmbrăcată În halat de baie. Femeia părea să aibă În jur de treizeci și cinci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
care Îl cunoaște pe Hudgens. Sid știe de Malibu Rendezvous, deci probabil că și Dudley Smith știe. Motivul pentru care Marele Dud Îl Însărcinase cu urmărirea: White fusese extrem de afectat de uciderea unei prostituate. Reclamele la bere pulsau - monștri de neon. Boxul din alamă e În mașină. Poate că drăguțul de Sid se Înmoaie și reușește să plece cu dosarul personal. Jack plecă brusc și ajunse la locuința lui Hudgens. Luminile erau stinse. Packardul lui Sid parcat lîngă trotuar. La ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
melodie pe care o cinta. Erau unsprezece În total. Lobo, Latino și nouă profesori, nouă magicieni ai ritmului, Lobo era alb; pe Latino, În orice caz, Îl albiseră iubirile, noaptea, romul, fumul, zorii care-l prindeau cîntînd și luminile de neon. Profesorii erau corcituri, unii cu pielea deschisă la culoare, chiar chipeși cîțiva dintre ei, alții cu pielea ca negrul de fum. Pe unii dintre ei ai fi putut să-i confunzi cu negrii eleganți de la pompele funebre, aproape toți ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
serviciu. Se simțea de rahat. 41tc "41" Lisa și-a dat seama dintr-odată că nimeni nu spusese nimic de spectacole. Sau ar fi trebuit să spună Spectacolele!!!! Nu se putea gândi la ele fără să își imagineze lumini de neon. Erau cea mai interesantă parte din munca de editor. De două ori pe an, să zbori la Milano sau la Paris. Stăteai la George V sau Principe di Savoia, erai tratat ca un rege, stăteai în primul rând la prezentările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și cu mine. Când o să existe un tu și cu mine, atunci vom discuta despre Carole. Până când nu există un tu și cu mine, În adevăratul sens al cuvântului, Carole e treaba mea și numai a mea. Urmează o pauză. Neonul ăla fluorescent pâlpâie din nou. Nu-i de mirare că mă simt ca un rahat aici. N-ar putea puțoii ăia zgârâie-brânză să cheltuiască mai mult decât puțin mărunțiș pe Întreținerea rahaturilor ăstora simple? Gus vine până la mine și trântește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
parte, lipindu-se de pereții ascensorului, își sug burțile, numai ca să ne putem alătura lor, eu și Udi, perfuzia cu săculețul transparent și cateterul cu lichid portocaliu, coborâm astfel până la secția de radiografie, cu camere întunecoase luminate doar de niște neoane fără intensitate, care nu se sting niciodată, mai conștiincioase ca lumina soarelui, dar la capătul coridorului observăm o luminiță pâlpâind intermitent, un copil complet chel, cu brațe slăbuțe, aprinde și stinge un întrerupător, iar eu văd cazna din ochii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
este băiat, ca și cum asta ar schimba radical situația, este fată și are, aproximativ, vârsta lui Noga, și parcă o văd pe Noga despuiată de toți cârlionții ei, cu burtica ei dulce și grăsună de fetiță, stă rezemată de zid, brutalizând neonul, mă cuprinde amețeala, mă sprijin și eu de zid, ca într-o radiografie, văd culorile în negativ, capul copilului care este fată, nu băiat, strălucește întunecat, ca o cascadă noaptea, și tuburile acelea lungi de neon par înfundate și găunoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
rezemată de zid, brutalizând neonul, mă cuprinde amețeala, mă sprijin și eu de zid, ca într-o radiografie, văd culorile în negativ, capul copilului care este fată, nu băiat, strălucește întunecat, ca o cascadă noaptea, și tuburile acelea lungi de neon par înfundate și găunoase, asemenea globilor oculari ai unui schelet, iar în fața mea stă Udi, culcat pe patul cu rotile, s-a făcut cu totul negru, spinarea i se chircește în corp vertebră cu vertebră, cele mai amare amintiri îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
orice efort în acest sens nu va fi zădărnicit de vânturi. Rafalele biciuiau sfărâmăturile de rocă care erau prea mari pentru a putea fi vânturate. O bucată de metal se legăna lovind neîncetat un perete din apropiere. Câteva tuburi de neon pâlpâiau și difuzau o lumină nesigură. Vocea lui Gorman răsună sec în receptoarele căștilor. ― Prima grupă, în linie. Hicks, oamenii tăi să formeze un cordon între intrarea în colonie și blindat. Supravegheați spatele. ― Eu ți-aș supraveghea ție spatele, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
capătul lor, o porțiune numai cu baruri și cafenele și o singură farmacie. Am mai traversat o stradă principală și aceasta plină de baruri, cabarete și dughene cu băuturi. Coama clădirilor părea proiectată pe cerul Întunecat, luminată de tunelul de. neon din spatele nostru, dar acolo unde ne aflam noi era tare Întuneric și grupurile de oameni hoinărind agale umpleau strada. Treptat, contururile lor au Început să se evapore. Mai Încolo, din nou un mănunchi de neon strălucitor ce-și arunca lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Întunecat, luminată de tunelul de. neon din spatele nostru, dar acolo unde ne aflam noi era tare Întuneric și grupurile de oameni hoinărind agale umpleau strada. Treptat, contururile lor au Început să se evapore. Mai Încolo, din nou un mănunchi de neon strălucitor ce-și arunca lumina asupra grupului de băi turcești și bordeie. În fața lor am luat-o la stînga și am intrat pe o alee liniștită, ce se afla În spatele unui cinematograf dărăpănat. — Dacă te gîndești bine, cei pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
transforma Într-un zgomot ciudat, cenușiu și lipsit de contur, Într-o gîngăveală asemănătoare unei halucinații auditive. Propriile mele simțuri, care se dizolvau Încet În Întuneric, continuau să se risipească și ele. Mi-am grăbit pașii Înspre zona luminată de neon. Încercam să imit și eu mersul trecătorilor ce se Îndreptau spre propriile lor ținte... Și eu cît mergeam mai repede, cu atît Îmi dădeam seama că altcineva, În urma mea, nu se lăsa cu nimic mai prejos, urmărindu-și ținta. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
-mi Înapoiați fotografiile... N-au nici o legătură cu domnul Nemuro, sînt doar niște fleacuri care mă fac să mă simt și mai rușinat. Nu i-am răspuns. VÎrtejurile de oameni erau Îmboldite de ținte nevăzute sub cerul Întunecat, În noapte... neonul prinse să ofteze... o sărbătoare a Întunericului pentru fugari prefăcuți care, oricît și-ar calcula viteza, tot n-ar reuși să se Îndepărteze cu mai mult de trei metri de străinii pe care nu-i cunosc... exerciții simulate pentru festivalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
a pornit În căutarea festivalului anunțat... mergea spre o sărbătoare eternă ce s-ar fi sfîrșit doar prin moarte, una care se deosebea precum cerul de pămînt de pseudosărbătorile din fiecare noapte și pe care doar Întunericul și luminile de neon o puteau adăposti. Dacă Întunericul este indispensabil ritualurilor, atunci urma să fie o lume a unei nopți perpetue... S-a alăturat probabil valsului neîntrerupt, fără nici o legătură cu bucățelele de hîrtie purtate pe aripile vîntului, cu tristețea și oboseala ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
și ascult păsărelele”, hotărî el, zâmbindu-și cu mulțumire. Mai mult, zâmbea cu gândul la prima întâlnire cu prietena lui din ultimul an de liceu. Acolo, pe o bancă așezată strategic sub coroana bogată a unui pom prin care lumina neonului din apropiere nu pătrundea, a sărutat-o pentru prima oară. S-au rușinat amândoi, au izbucnit în râs și s-au sărutat din nou, dar mai lung și mai „lipicios”, cum l-a caracterizat pe el fata, după aceea. Vorbeau
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
casa lui Dumnezeu ne urmărim și ne judecăm unii pe alții. Râurile de oameni care ies din biserică, umplând la maximum curtea, mă poartă și pe mine afară. Cei patru preoți călugări ajung în mijlocul oamenilor, pe platoul luminat de felinare, neoane și lumânări. E doisprezece noaptea. A început să plouă bine, dar zidul viu de oameni e mai puternic decât ploaia. Toți călugării sunt tineri. Părintele Antonie, starețul de aici, conduce cu privirea tot ceea ce se întâmplă, ordinea citirii pomelnicelor, rugăciunile
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
de cafea și am băut. O căldură plăcută mi-a învăluit tot corpul, dar somnul nu mi se lipea de gene. Am intrat la Midori în cameră înainte de ora trei să văd ce face. Dormea profund. Fusese probabil foarte obosită. Neoanele magazinelor de peste drum aruncau în cameră o lumină albă, asemenea celei trimisă de razele lunii, dar Midori era cu spatele la fereastră. Nu i se mișca nici măcar un mușchi, lăsându-mi impresia că e o stană de piatră. M-am apropiat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
povestit În linii mari ce s-a Întâmplat. Capitolul trei Am Închis chiar Înainte de miezul nopții. Dacă nu luăm În considerare sticlele de bere confiscate, seara s-a desfășurat fără incidente. Acum așteptam ca Otto să stingă literele mari de neon pe care Stegemann le-a montat pe fațadă toamna trecută, după care era nevoie de o schimbare de decor, cel puțin pentru mine. Trebuia să-l găsesc pe Lakritz cât mai repede. Doar prietenul meu cel mai bun va ști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]