1,827 matches
-
educație prost făcută, trebuie reactivate. Negativitatea coincide cu durerea, suferința, necazul, răul. Este bun tot ceea ce-l duce pe filosof în direcția jubilării, dacă aceasta nu trebuie plătită cu o alienare. Nicio plăcere cirenaică nu trebuie obținută cu prețul unei neplăceri prezente sau viitoare, aceasta apărând de îndată ce libertatea individului este știrbită în vreun fel. Desfătarea lui Aristip coincide cu cea a unui anarhist care nu pune nimic mai presus de libertate, nici măcar îsau mai ales) plăcerea... -9Plăcerea trăită în mod conștient
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a plăcerii: nu o încercăm prin simpla absență a tulburărilor, așa cum va susține Epicur două veacuri mai târziu. Ea nu este negativă, ci pozitivă, activă. Aristip califică acest moment specific în care nu cunoaștem tulburarea drept stare intermediară: nici plăcere, neplăcere, ci ceva între, ceva ce nu poate fi numit plăcere. A nu fi nefericit nu înseamnă că ești fericit; a nu suferi nu înseamnă a te bucura; absența negativității nu face o pozitivitate. Distrugerea dorințelor nu constituie un mod de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al V-lea î.Hr. -figurează în mod obișnuit în nebuloasa filosofilor sofiști alături de Protagoras - căruia i-a fost elev -, Gorgias și alte nume mai puțin celebre. Cu terapia sa verbală, cu inventarea psihanalizei, cu talentul și metodele lui pentru evitarea neplăcerii, Antiphon din Atena aparține incontestabil arhipelagului hedonist. Dar Prodicos? Nimeni nu l-a situat vreodată în tabăra filosofilor plăcerii și ai jubilării. Lucrările consacrate sofiștilor îl prezintă ca pe un gânditor auster, ascet, iar cea mai mare parte a glosatorilor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
desigur, dar și necesară. Uneori Epicur însuși, în una sau alta dintre vorbele lui, lasă să se înțeleagă că el unul nu-i departe de a considera sexualitatea ca ținând de dorințele care pot fi satisfăcute, numai să nu urmeze neplăceri. Naturale și aproape necesare, vom zice... în sfârșit, ultimele dorințe, cele necunoscute animalelor, create numai de oameni, și care sunt onorurile, bogăția, puterea, ambiția, gloria. Dorințe zadarnice, fără obiect, vide, ele nu cunosc limita și ne duc dincolo de rezonabil: sunt
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la Epicur: ea desemnează lipsa și cere plăcerea. Dispariția ei presupune mulțumire, restabilire și plăcerea de a-ți fi recuperat natura armonioasă. Nimeni nu se sustrage acestei evoluții firești, ea întruchipează legea. Epicur nu precupețește niciun efort pentru a evita neplăcerea și, cu aceeași ocazie, creează plăcere, tocmai în și prin această evitare. Zeii? Moartea? Frica? Boala? Suferința? Angoasa? Sunt tot atâtea variațiuni pe tema unei negativități care trebuie nimicită. Locul acestor afecțiuni nefaste? Trupul. Prilejul de mântuire? Trupul. Măsura suferinței
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
imediat, desigur, dar și viitor. Un hedonist care-și merită numele își calculează plăcerile și nu se supune unei dorințe pentru că este dezirabilă așa cum e. El consimte la ea și o angajează pe calea satisfacerii dacă și numai dacă suma neplăcerilor nu o depășește pe cea a plăcerilor. Ceea ce bucură pe moment va fi recuzat dacă presupune un preț ce va trebui plătit ulterior. Orice plăcere care pune în pericol ataraxia este declarată indezirabilă și ca trebuind îndepărtată. Renunțarea, privarea se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Laerțiu și ale lui Cicero privitoare la această opoziție devenită clasică dintre plăcerile catastematice, în repaus, ale Grădinii și plăcerile cinetice ale școlii cirenaice, vom neglija partea de dinamism hedonist la Epicur și capacitatea de a te bucura de evitarea neplăcerii la Aristip, ceea ce, evident, presupune o autentică luare în considerare a viitorului la cel care este prezentat ca un descreierat copleșit doar de clipa de față. Cei doi par să ofere nu atât două concepții opuse, cât două variațiuni pe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sau oriunde în altă parte, dacă vrei să trăiești după legea lui, presupune niște condiții obligatorii: afișarea intențiilor, neascunderea proiectelor, formularea motivelor, elaborarea în comun a regulii jocului, iar apoi decizia de a o respecta; iată cum poate fi evitată neplăcerea și, în consecință, cum poate fi fabricată plăcerea: o tehnică simplă, clară, precisă, care nu suportă înflorituri. Este suficient să abordăm fie și numai această problemă a economiei contractului în geneza unui hedonism generalizat ca să realizăm cât de mult se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în cadrul unei relații cu un individ incapabil să se angajeze prin contract - major fiind, deși minor din punct de vedere afectiv, intelectual, mental sau psihic -, mai înzestrat pentru pulsiunea de moarte decât pentru pulsiunea de viață, talentat în ceea ce privește crearea de neplăceri, necazuri și suferințe, genial în arta de a genera dureri și chinuri, dar visceral incapabil să producă bucurie, fericire și plăcere, înțeleptul îl va îndepărta, îl va da la o parte pe inoportun - sau pe inoportună... Asta pentru că nu poți
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
le poate produce. Philodemos îi dă muzicii titlurile ei de noblețe: muzica servește la a procura bucurie, iată virtutea ei. Ne vom bucura așadar de ea ca auditori, nu ca practicieni, pentru că învățarea ei implică în mult mai mare măsură neplăceri decât plăcere... Istoria filosofiei, muzica, dar și poezia și retorica îi permit lui Philodemos să se emancipeze față de critica epicuriană originară vizând artele, cultura, cunoașterea marginală sau exterioară în raport cu efortul de asceză filosofică. Nici poezia nu prezintă un interes esențial
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
secesiune față de lume. El propunea despărțirea de cetate, nu violent, brutal, ostentativ, ci lăsând pur și simplu în urmă viața trivială și agitată pentru a intra în filosofia Grădinii, unde totul e numai calm și voluptate... Departe, la adăpost de neplăcerile lumii așa cum e, evitând tulburările, se putea imagina o practică existențială eficace și incandescentă. Epicur inventează mănăstirea și tradiția cenobită. Mai târziu, Philodemos pune la punct formele particulare ale unui cler secular epicurian și gândește politica nu atât în termeni
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
întotdeauna în spiritul unei depășiri a învățăturii lui Epicur, dar și al păstrării ei. Ne situăm dincolo de circumspecția lui față de chestiunile referitoare la interesele generale ale colectivității; dar păstrăm în minte lecția politicului văzut ca un domeniu în care suma neplăcerilor se arată a fi cel mai adesea superioară cantității de satisfacții obținute. Nu merită osteneala să te implici: idealul îgrec) constă în a te ține la distanță, realul îroman) nu exclude posibilitatea unui anumit fel de tovărășie de drum între
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ca și plăcerile, suferințele țin de conștiință, care presupune ea însăși o configurație specială a materiei. O agregare mai adecvată, mai multă conștiință, deci mai multe afecte. Lipsiți de ceea ce face posibilă durerea, cum am putea oare să experimentăm o neplăcere? în speță, moartea. Cauza unui rău moare odată cu răul. Faptul de a muri ne scutește așadar, în mod paradoxal, de a mai suferi! Mor, deci nu mai sunt; nu mai sunt, deci nu mai sufăr - dar nici nu mă bucur
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și lumea din umbră, și sexualitate, și lumea de apoi medieval, plăcere în acord cu natura, aritmetica plăcerilor, și asceză, binele suveran, carnală, călăuza virtuților, căutată, celestă, creștină, a lui Dumnezeu, și durere, și edificarea sinelui, eternă, evitarea durerii, evitarea neplăcerii, de a exista, finalitatea existenței, ierarhie, infinită, și libertate, în lumea de dincolo, și mântuire, un mijloc, moderată, și nebunie, și neplăcere, origine naturală, și religie, un scop, a spiritului, a sufletului, terestră, a trupului, și utilitarism INCHIZIȚIE inchizitori, tortură
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
carnală, călăuza virtuților, căutată, celestă, creștină, a lui Dumnezeu, și durere, și edificarea sinelui, eternă, evitarea durerii, evitarea neplăcerii, de a exista, finalitatea existenței, ierarhie, infinită, și libertate, în lumea de dincolo, și mântuire, un mijloc, moderată, și nebunie, și neplăcere, origine naturală, și religie, un scop, a spiritului, a sufletului, terestră, a trupului, și utilitarism INCHIZIȚIE inchizitori, tortură, ISTORIOGRAFIE dominantă, subalternă, știrbită, personaj conceptual, IUBIRE adulter, cuplu ataraxic, de aproapele său, sexualitate, la Erasmus, gnostici, goliarzi, incest, ludică, la Montaigne
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la nebunie, să stăpânească simultan un mare număr. * Ideea „privirii de ansamblu” ce stă la baza demersului bibliotecarului are o Înrâurire considerabilă În plan practic, căci cunoașterea ei intuitivă oferă anumitor privilegiați mijloacele necesare pentru a scăpa fără prea multe neplăceri din situațiile În care ar putea fi prinși În flagrant delict de incultură. Persoanele cultivate știu - și, mai ales, din păcate pentru ele, persoanele necultivate ignoră - că Înainte de toate cultura este o problemă de orientare. Să fii cultivat nu Înseamnă
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
de sinceritate care o anunță pe cea a lui Valéry, drept un cititor uituc. Slăbiciunea memoriei este Într-adevăr o temă recurentă a Eseurilor, chiar dacă nu e cea mai celebră. Montaigne se plânge fără Încetare de această problemă și de neplăcerile pe care i le provoacă. Astfel, povestește că nu poate merge să caute o informație În biblioteca sa fără să uite pe parcurs motivul deplasării. Atunci când vorbește, e constrâns să nu se abată de la obiectul discursului său, ca să nu-și
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
rezolvă toate problemele, mai ales pe cele psihologice, care Îi sunt asociate și nu Înlătură angoasa, sporită de necesitatea cotidiană de a le vorbi celorlalți, de a nu reuși să-ți fixezi nimic În memorie. E adevărat că fiecare Încearcă neplăceri de acest fel și pentru orice lectură e valabilă afirmația că nu produce decât o cunoaștere fragilă și temporară. Ceea ce pare În schimb să-i fie specific lui Montaigne și indică amploarea problemelor sale de memorie este că se dovedește
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Se Îmbolnăvește Îngrijindu-se. (Este una din situațiile care demonstrează faptul că „extremele se ating”: orice stare psihică ajunsă la un nivel paroxistic de trăire atrage după un timp, În mod inevitabil, un moment de sațietate, generator de insatisfacție, de neplăcere. Drogatul, de exemplu, Își supralicitează, prin mărirea continuă a dozei, stările iluzorii de fericire, dar după Încetarea efectului drogului va trebui să resimtă foarte puternic senzațiile de privare de aceste intense, dar false stări iluzorii de fericire.) „Legea cea mai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
realiza o vorbire chibzuită, cu judecată.) Cu un ochiu râde, și cu altul plânge. (Psihologii redau această situație prin sintagma „ambivalență afectivă”: persoana În cauză se bucură și se Întristează, În același timp, față de ceva; resimte atât plăcere, cât și neplăcere; atât atracție, cât și repulsie. Trebuie observat Însă faptul că poate exista nu numai o ambivalență afectivă, dar și una intelectuală sau chiar volițională: În plan intelectual, se manifestă prin acordarea, În același timp, a unei importanțe egale unor idei
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
spre dialog nu trebuie să Însemne și o renunțare la prudență, la precauție, dacă vrem să ne ferim de surprize neplăcute.) Cine caută pe dracu’, Întotdeauna Îl găsește. (Cel care caută pricină Își provoacă singur o mulțime de necazuri, de neplăceri: „Cine se joacă cu dracu’, dă și peste tat-său”; „Ce-și face omul singur nici dracu’ nu-i desface”.) „De Îndată ce faci Satanei concesiunea de-a discuta cu el, poți fi sigur că te bate În dialectică și te Înduplecă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să-și asume o responsabilitate Înseamnă că trebuie să renunți la pretenția de a te mai impune.) Trandafirul deschis cu sila nu are miros. (La fel și În cazul disciplinei: dacă este impusă cu forța, va produce un sentiment de neplăcere, care-l va face pe cel În cauză s-o respingă.) „Nu trebuie să ridiculizăm părerile care se bucură de respect; prin aceasta Îi jignim pe adepții lor, fără să-i reducem la tăcere.” (Vauvenargues) Orice urcuș are și un
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
supunere, caracterizat prin senzația individului de a fi inapt pentru sarcina atribuită care ar putea fi: înlocuirea unui campion, includerea într-o reprezentativă națională, etc. Senzația aceasta se poate manifestă de la cea mai mica intensitate concretizata dintr-o stare de neplăcere, până la tentativă de îndepărtare a elementului perturbator, fugă de responsabilitate. Sentimentul de inferioritate nu apare numai atunci cand sportivul se autosubestimează, ci și atunci când este apreciat sub nivelul la care crede că are dreptul . În acest caz, este vorba de o
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
acest lucru - drept moderată, cinică și realistă o frază a lui Hristos ce era în mod evident radicală, extremistă, perfect religioasă. Într-adevăr, sub nici o formă Hristos nu intenționa să spună: „Mulțumește-i pe unul și pe altul, nu căuta neplăceri politice, împacă spiritul practic al vieții sociale și rigoarea celei religioase, caută să-mpaci și capra, și varza etc.”. Dimpotrivă, Hristos - în absolută coerență cu toate predicile sale - nu putea decât să înțeleagă prin ea: „Fă o diferență netă între
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
altfel, sunt în mod explicit vulgare inclusiv aluziile la grupuri sau clanuri cărora le-aș aparține. Acestea sunt argumente de foaie literară de provincie, dispusă să facă moralism punitiv. Desigur, lipsește orice demonstrație, atât cu caracter practic (cele mai mari neplăceri în această polemică mi-au venit tocmai de la puținii prieteni), cât și de profunzime. Bocca nu s-a gândit o clipă la ceea ce se pregătea să spună; el a luat energic și la repezeală hotărârea de a spune un lucru
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]