959 matches
-
fură de la alt hoț”.) Hoțul nedovedit e negustor cinstit. (Unii răufăcători abuzează de prezumția de nevinovăție, care este acordată până la dovedirea faptei lor, astfel că suspiciunea care planează asupra lor nu numai că nu-i afectează, dar pretind chiar, cu nerușinare, să fie tratați ca niște oameni cinstiți.) „Cea mai mare nedreptate e a părea drept, fără a fi.” (Platon) Numește-l hoț, și el va fura. (Cuvintele stigmatizatoare pot structura personalitatea unui om mai slab, mai influențabil, În direcția aprecierii
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
e calea de mijloc Între două vicii. (Aceasta este Însăși definiția aristotelică a virtuții, „ca medie” Între două excese: curajul, de exemplu, este o medie Între temeritate și lașitate; blândețea, o medie Între irascibilitate și indiferență; sfiala, Între timiditate și nerușinare etc. Aristotel voia, prin aceasta, să sublinieze ideea „elasticității” valorilor morale, care Îmbracă un caracter sau altul, În funcție de opțiunea morală de moment la care recurge fiecare; altfel spus, În funcție de ce orientare/sens dă fiecare conduitei sale morale - de exemplu, spre
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
câte ceva moderaților și progresiștilor, iar aceștia din urmă au acordat câte ceva dreptei tradiționaliste; astfel încât lumea academică și ministerială clerico-liberală s-a exprimat pe deplin. Subiectului liberal propus de fraza pompoasă a lui Croce i se opune cel fatalist extrapolat cu nerușinare din De Sanctis; lecturii urbane - care nu poate fi decât modernă, chiar dacă are un caracter agnostic și sociologic - i se opune cea pur scolastică a lui Pascoli și a lui D’Annunzio etc., etc. Ficțiunea, însă, este unică. Toți cei
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cine?) și să se uite la ei ca la niște „monștri” în permisie, cu care este îngăduită orice glumă vulgară. Vezi cazul Mariei Schneider 1, față de care toată presa italiană s-a comportat ca o canalie, cu cea mai mare nerușinare și în modul cel mai fascist cu putință. Mai sunt însă o serie de considerații - la care țin mult - născute din meditația amară din aceste săptămâni. Am spus că faptul de a se pronunța necondiționat în favoarea avortului le garantează celor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ce planetă să vină această ființă care nu Înțelege că animalul pe care-l are În față i-un câine? Sau, dacă Dina e de pe pământ, ce malin génie o-mpinge să contrarieze tot ceea ce știm, să mintă cu atâta nerușinare, Într-un moment cu totul și cu totul insignifiant, când nici un interes pragmatic n-ar solicita o minciună? And I think to myself: Why now? Why me? Why? Unde i-e capul? Din ce-s făcute femeile? Cine le-a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ei ne îndemnau și pe noi să le urmăm exemplul. I-am avut profesori, ne sunt rude și vecini. Ei ne-au vrut schizofreni, învățându-ne de mici «să nu spunem din casăă, ei ne-au învățat ce e lenea, nerușinarea și minciuna. Ei sunt generația salvată de la înec de Ion Iliescu în 1990, când au fost trecuți masiv la pensie. Deși încă în puterea vârstei, s-au retras rânjind pe canapele, frecând până la demențializare remote-ul televizorului și bârfind până la strepezirea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
actul de la 23 august 1944, Arghezi, entuziast, scrie, pe 26 august, un articol care, mirare, aduce suspendarea Informației zilei. Articolul se intitula Schimbarea la față și începea prin a constata: "Presa trece printr-o experiență în care comicul alternează cu nerușinarea. Am deschis toate ziarele de ieri, joi peste noapte, după proclamarea radiodifuzată regală. Ea desființa în cîteva cuvinte o dictatură feroce de patru ani și legăturile cu Axa orientînd politica și armele naționale, subit, în sensul opus. Din nefericire, cuvîntarea
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
în templul de la Ierusalim atât de iudei, cât și de păgâni. Va schimba, așadar, greșeala uarius cu un idol suprem, adorat în mod deschis în templul și în cetatea unde se desfășoară de obicei cultul Creatorului. Acesta este simbolul supremei nerușinări!”. Diavolul nu se mai ascunde de Dumnezeu, el se dezlănțuie către sfârșitul lumii, știindu‑se condamnat definitiv, fără drept de apel. Drept urmare, nu are nimic de pierdut și, așa cum spune Irineu, atacă fățiș, la lumina zilei, din pură sete de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
vor scurge până la venirea lui Cristos și a enumerat cu claritate toate nenorocirile care se vor abate asupra iudeilor, din pricina refuzului lor de a crede. Și atunci, firește, urându‑l pe Dumnezeu și fiind dușmani ai adevărului, ei pretind cu nerușinare că nu este profet cel care a prorocit acestea și atâtea altele, crezând că propria lor declarație este de‑ajuns ca să le confirme minciuna”. Toate pasajele legate de mitul Anticristului trebuie citite din perspectivă antiiudaică. Laitmotivul succesiunii celor patru imperii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
însă de pe urma afectării intelectuale, estetizante, reflectând complexe de autodidact. În cu totul altă cheie sunt concepute romanele, gândite ca o construcție ciclică, Maidanul cu dragoste (I-II, 1933) - creația cea mai izbutită, care l-a consacrat pe autor, Sfânta mare nerușinare (I-II, 1936) și Cântecul destinelor (1939). Li se adaugă - neterminat și editat postum, în 1946 - Bariera, acest titlu fiind hărăzit, de altfel, întregului ciclu. Se realizează aici, cu influențe din literatura rusă - Maxim Gorki mai cu seamă - și din
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
București, 1927; Madona cu trandafiri, București, 1931; Maidanul cu dragoste, I-II, București, 1933; ed. îngr. Florence G. Zamfirescu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1957; ed. îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1993; Idolul și Ion Anapoda, București, [1935]; Sfânta mare nerușinare, I-II, București, 1936; ed. îngr. și pref. Valeriu Râpeanu, București, 1998; Mărturii în contemporaneitate, București,1938; Cântecul destinelor, București, 1939; Sam, Oradea, 1939; Sufletul soldaților de plumb, București, 1940; Miss, București, 1942; Bariera, pref. Florence G. M. Zamfirescu, București
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
138; Papadima, Creatorii, 344-351; Adrian Maniu, Pe maidanul cu dragoste, U, 1933, 119; Al. Robot, Un roman al periferiei, RP, 1933, 4 572; Baltazar, Evocări, 239-249; Camil Petrescu, „Idolul și Ion Anapoda”, „Argus”, 1934, 6 512; Șerban Cioculescu, „Sfânta mare nerușinare”, RFR, 1936, 3; Călinescu, Ulysse, 295-300; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 249-250, 373-374; Sebastian, Jurnal, 545-548; Munteano, Panorama, 239-240; Ivașcu, Confruntări, III, 42-43; Radu Boureanu, Funia de nisip, București, 1972, 311-317; Ieronim Șerbu, Itinerarii critice, București, 1971, 100-106; Mihail Sebastian
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
colaborare cu Sanda Râpeanu); George Mihail Zamfirescu, Teatru. Mărturii în contemporaneitate, I-II, introd. edit., București, 1974, Pe drumuri depărtate, I-III, pref. edit., București, 1987, Maidanul cu dragoste, I-II, pref. edit., Galați, 1993, Teatru, București, 1996, Sfânta mare nerușinare, pref. edit., București, 1998; Al. Kirițescu, Gaițele, pref. edit., București, 1976 (în colaborare cu Sanda Râpeanu), Gaițele și alte piese de teatru, introd. edit., București, 1986; Gheorghe I. Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, introd. edit., București, 1980; Cella
RAPEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
tehnici susținând poemul. Remarcabil este ciclul Douăsprezece teorii feniciene asupra vieții și morții, care poate fi atât citire modernă a lumii vechi, cât și trăire a istoriei și este realizat sub semnul celor două mari teme, scrisul și singurătatea-moarte. În Nerușinarea (2002) tristețea lumii vine din descompunerea și recompunerea materiei într-o lume părăsită de credința în zei. Într-o anumită măsură aici apar reflexe ale teoriei epicureene a formării corpurilor prin căderea atomilor într-un clinamen, căci organicul și anorganicul
MORAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288239_a_289568]
-
zei. Într-o anumită măsură aici apar reflexe ale teoriei epicureene a formării corpurilor prin căderea atomilor într-un clinamen, căci organicul și anorganicul se metamorfozează ciclic. SCRIERI: Vară indiană, București, 1984; Fumul și spada, București, 1989; Șovăiala, Timișoara, 1999; Nerușinarea, Timișoara, 2002. Traduceri: Jean Marie Rouart, Cei care au ales noaptea, București, 1992 (în colaborare cu Dora Zorcă). Repere bibliografice: Mincu, Eseu, 102-105; Simion, Scriitori, IV, 546-550; Coșovei, Pornind, 83-87; Țeposu, Istoria, 81-83. M.Dr.
MORAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288239_a_289568]
-
Bufnița din dărâmături; Insomnii teologice în România postcomunistă Părinților mei Mândrindune cu multă nerușinare față de cei simpli, iar uneori și față de cei ce ne întrec, socotim viața virtuoasă ca pe o îndreptățire la asuprire, dar nu ca pe o pricină de smerenie și de îngăduință. De aceea suntem socotiți, chiar de cei ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
saturat de obiecte neînsuflețite. Oamenii devin niște etichete, cuvintele învăluie numai dorințe ilegitime, iar cheia succesului este înfrânarea de la înfrânare. Demonul futilității domnește nestingherit, stârnind ambiguitățile, aclamând tautologia sterilă și disprețuind osteneala creatoare. Mondenitatea se definește prin apologia indirectă a nerușinării. Inconsecvențe abuzive și repetate definesc adevărul lumii. Câtă vreme suntem în lume, credem că nimic nu supraviețuiește morții și ne comportăm ca atare. Darurile ascezeitc "Darurile ascezei" Asceza anulează tocmai acest triumf al exteriorității și al fugii de adevăr. Nerușinarea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nerușinării. Inconsecvențe abuzive și repetate definesc adevărul lumii. Câtă vreme suntem în lume, credem că nimic nu supraviețuiește morții și ne comportăm ca atare. Darurile ascezeitc "Darurile ascezei" Asceza anulează tocmai acest triumf al exteriorității și al fugii de adevăr. Nerușinarea mondenității suferă acuzația crucii. Mărturisirea rușinată a păcatului și amintirea morții curmă lanțul trofic al iluziei. Minciuna patimilor este demascată. Futilitatea vechilor preocupări se spulberă în fața recunoașterii radicale a apartenenței noastre la planul veșnic de mântuire al lui Dumnezeu. Păcatul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
filistină prestanță În Eminescu și poeziile lui de Titu Maiorescu. Mentorul Junimii după ce pune Întreaga activitate a poetului sub semnul unei nebunii «În germene» care ar fi hotărât atât cursul vieții cât și acela al operei sale, după ce, cu o nerușinare rar Întâlnită, caută să dezmintă mizeria vieții poetului și să Împrăștie credinți În indiferența sa abstractă față de cele lumești, ignorează cu totul bogatul conținut de idei al poeziilor lui Eminescu și se ocupă În mod exclusiv de meșteșugul de versificator
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru a bănui că Velma (fosta artistă de cabaret) și Helen sunt una și aceeași persoană. Cu diferențele de rigoare, Helen Grayle este o variantă a Vivianei Sternwood. La fel de voluntară, de dominată de viciu și lipsită de scrupule, ea împinge nerușinarea până la a se săruta cu Marlowe în fața propriului soț. Nu doar diferența de vârstă, ci și cea de experiență socială a căscat între bărbatul în vârstă și femeia debordând de energie sexuală o prăpastie de netrecut. Pentru a finaliza actul
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Schelete În dulap Sumar Ziua Întâi 9 Patologia societății românești, 11 • Unde e logica?, 16 • Eternul tovarăș Cozmâncă, 1718 • Orice sfânt are un trecut, orice păcătos are un viitor!, 18 • Strategia schimbării la față, 19 • Oportunism, manipulare, nerușinare, 20 • Să fii și de stânga, și de dreapta, 21 • Procesul de detotalizare mentală presupune asumarea trecutului, 22 • Ideologie de secol al XIX-lea În secolul XXI, 23-24 • Afost Holocaust În România!, 26 • De la starea de grație la starea de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
1996, The Neighbours of Franz Kafka, 1998, Încet, spre Europa, 2000. Ziua Întâitc "Ziua Întâi" Patologia societății românești • Unde e logica? • Eternul tovarăș Cozmâncă • Orice sfânt are un trecut, orice păcătos are un viitor! • Strategia schimbării la față • Oportunism, manipulare, nerușinare • Să fii și de stânga, și de dreapta • Procesul de detotalizare mentală presupune asumarea trecutului • Ideologie de secol al XIX-lea În secolul XXI • Afost Holocaust În România! • De la starea de grație la starea de greață • Cultura procedurilor personale • Bufonerie
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
s-o mănânce alții” • Trăim Într-o Românie Încremenită • Ce se Întâmplă cu oamenii?tc "Patologia societĂȚii românești • Unde e logica ? • Eternul tovarăș Cozmâncă • Orice sfânt are un trecut, orice păcĂtos are un viitor ! • Strategia schimbării la faȚĂ • Oportunism, manipulare, nerușinare • SĂ fii și de stânga, și de dreapta • Procesul de detotalizare mentală presupune asumarea trecutului • Ideologie de secol al XIX‑lea În secolul XXI • A fost Holocaust În România ! • De la starea de grație la starea de greaȚĂ • Cultura procedurilor personale
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
care i-ar putea readuce numele În discuție publică, și Încă Închip admirativ, a apărut Vadim spunând: „Nu a fost nici o altercație Între noi, În realitate Întotdeauna i-am admirat Înțelepciunea”. Substanța sigur că este oportunism, manipulare... Mircea Mihăieș: Și nerușinare! Vladimir Tismăneanu: Tu vrei să-i spui așa: e titlul volumului de poeme al lui Ioan T. Morar. Este Însă mai mult decât atât. Mai există și faptul că Vadim Tudor, cred eu, este sincer ancorat În „buna” tradiție a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
aproape un an. Nu se mai gândise la acest lucru mai înainte. Războiul era timpul femeilor fără bărbați și al bărbaților fără femei, dar și cel al femeilor care, mai curând prin hazardul unui oraș aflat aproape de front decât din nerușinare, iubiseră fără să se mai încurce în socoteli, deprinse cu bărbații aceia care plecau din nou la război și pe care moartea îi făcea să rămână iremediabil credincioși ibovnicei lor de o noapte. Femeia pe care o întâlnise Pavel era
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]