9,529 matches
-
din poezia Dodes’ka-den), unei „chinte sparte” (Jupânu’), unor „portocali în floare care miros a birt” (Porturi). De asemenea, poezia sa trimite mesaje lipsite de substanță, după cum rezultă chiar din unele titluri de poezie: „Peisaj cu actor ambulant hălăduind prin nesfîrșitele mațe ale cîmpiei”, „De trei ori cartof”, „Reflecții asupra căzii de piatră de la Herculane, scobită în cinstea împăratului Traian, în care, după împărăteasa Sissi, chiar și autorul și-a clătit picioarele”, „Iubito mai frumoasă decât pușca”, „Norocul rîmă-n soarele cu
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1471521511.html [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
suntem doar noi într-a iubirii arca. cu pielea precum crinii parfumata cu netezimea albă de sub palmă e clipă ce la-amoruri mă îndeamnă cu bucuria că a mea ești toată. ți-e gâtul fluier, gura ți-e izvor de-amorul nesfârșit și armonie ești toată doar prilej de bucurie un suflet plin de dragoste și dor. femeie te deschizi precum o floare pe trupul tău când pui o sărutare. Referință Bibliografica: e trupul tău a gurii mele harpa / Valeria Iacob Tamâș
E TRUPUL TĂU A GURII MELE HARPĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/E_trupul_tau_a_gurii_mele_harpa.html [Corola-blog/BlogPost/360891_a_362220]
-
trebuia să se bucure de ele. Căpitanul, pe care ea uitase și să-l întrebe cum îl cheamă, conducea încet, circulația era intensă și apoi nici nu se grăbea, pentru că era frămîntat de gînduri și voia să prelungească parcă la nesfîrșit acele clipe de care avea el nevoie pentru a-și face lumină în minte. Ce era cu fata aia de lîngă el, uluitor de frumoasă și strălucitoare, puternică și perseverentă, care îl scosese din calmul lui pe care și-l
PZRFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 53-54 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Pzrfumul_papusilor_de_portelan_53_54_ioan_lila_1341239601.html [Corola-blog/BlogPost/356745_a_358074]
-
care se pregătea să zboare. Nu se ridică să vorbească cu rudele, care păreau să nu bage-n seama farfuriile rămase pe masa în mare parte neatinse. Oricum ea deja nu mai avea cuvinte. Muzică continuă pe același ton la nesfârșit și, paradoxal, ringul de dans era plin. Zbânțuiala aceea de corpuri nu semăna cu nimic. Se aplecă spre Râul: - Mi-ar fi plăcut să dansez cu tine și îmi pare rău că nu pot să o fac. El îi oferi
NUNTA PERFECTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1438151330.html [Corola-blog/BlogPost/350368_a_351697]
-
în: Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Credincioșii au ieșit din apele râului, iar din tunicile lor albe se scuturau picăturile de apă. Sub razele soarelui păreau bobițe de argint strălucitoare.Privirea mi se umplea cu nesfârșitele podoabe magnifice. Liniștea, oliniște pe care am putut-o constata doar în acel loc. Loculdenumit:Botezul în apa Iordanului.Oamenii țineau în mâinile lor sticle de plastic pline cu apa sfântă dinIordan.Apă cu nuanțe cafenii sau de un gri
BOTEZUL ÎN APELE IORDANULUI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1448812708.html [Corola-blog/BlogPost/363345_a_364674]
-
cale. A repetat de mai multe ori operația nereușită alunecând de fiecare dată până ce, pe blănița ei a apărut o pată albă și ambii s-au simțit în ceruri. Abia atunci a apărut necesitatea să se strângă în brațe cu nesfârșite pupături. „Dumnezeu nu ne permite deflorarea înaintea binecuvântării. Dar ne-a dat din belșug fericirea cuplării” îi șopti ea la ureche. Ionel, mai pragmatic, îi șopti: „Vom avea de lucru, nu glumă, în noaptea nunții”. Nici îngerii cerului nu aveau
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
fata. Așadar, au hotărât să plece în Apuseni, peste câteva zile. - În inima munților, inspirația dă roade, preciză Bogdan. - Și dragostea la fel, glumi interlocutorul său! Sunt convins că vom avea o vacanță reușită. Drumul spre Apuseni trecea prin păduri nesfârșite. Era o împărăție sculptată în alta și tot așa, natura își etalase întreg sistemul feeric. Pe alocuri, satele, destul de rare, situate la distanță mare unele de altele, erau formate doar din câteva firave cătune. Nu aveau biserică, școală sau dispensar
PROMISIUNEA DE JOI (XVIII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xviii_gina_zaharia_1372102163.html [Corola-blog/BlogPost/363869_a_365198]
-
frumoase pădurile și dumbrăvile tale, viile spânzurate pe coastele dealurilor bătrâne, limpede și senin e cerul nemărginit. Puternicii munți se înalță trufași în tăcerea de piatră adâncă, râurile ce-și îngână melodios dulcea existență, ele ca brâie pestrițe ocolesc câmpurile nesfârșite. Nopțile deosebit de speciale prin abundența farmecelor pe care le descoperă încântă auzul și cele mai adânci simțăminte încolțesc în inimă mai vii ca oricând; ziua dezvăluind ochilor cele mai atrăgătoare tablouri, realizate cu o desăvârșită iscusință de mama-natură. Teritoriul României
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
transfigurându-se în eternă doină a dorurilor unei națiuni. Doina întruchipează icoana de aur a graiului matern, picătură de argint în auz, înfiorare de tremur, salbă de mărgăritare, cântare a cântărilor. Cuvântul de diamant al limbii române se răsfrânge în nesfârșitele-i oglinzi a acelui suflet al divinității. Țara dispune de biblioteci mari, cu un număr impresionant de cărți cu literatură autohtonă, cât și universală, ele mai sunt numite de locuitori, cititori fideli „farmacia sufletului". Cel mai măgulitor refugiu este lectură
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
poet) fără mâna dreaptă. Vocea căpitanului Scena l. ( Se deschide cortina. În mijlocul scenei se află un om fără mâna stângă într-un decor schițând interiorul unei capele ortodoxe pe un mic vas de croazieră. Printr-un hublou se vede oceanul nesfârșit. Dreptaciul îngenunchiază ,se închină cu mâna pe care o are la Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, așezată în partea dreaptă.În surdină se aude un cântec bisericesc, împletindu-se cu vuietul valurilor . Se roagă.) Dreptaciul: Îți mulțumesc Doamne că mi-
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/O_stafie_tulbura_speranta.html [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
sens l-a avut postmodernismul unde s-a făcut exces de elemente intelective, îndepărtându-se, astfel, de elemental afectiv. (Se plimbă prin încăpere. Privește prin hublou cu mâna strașină la ochi.). Nu se vede, încă, Tărâmul Făgăduinței. Întindere de apă nesfârșită. Nesfârștă ca înaltul cerului. În această imensitate, ce este omul? De unde vine? Care este scopul vieții? Ce înseamnă fericirea? Omul, înțeleptul, nu a putut răspunde convingător, nici cu viziunea filosofiă umanistă și nici cu metode științifice. Numai Tu Doamne poți
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/O_stafie_tulbura_speranta.html [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
ce trece La țărmul tău ajung, Deloc să nu-mi mai pese, De plânsu-mi îndelung Și-n noaptea ce răsare Din ziua ce-a apus, Doar doru-mi stă în cale, În sufletu-mi răpus! Te du purtată-n vânturi În nesfârșite zări, Dar lasă-mă să văd Bătutele-ți cărări! Te-oi urmări în ceruri Și-n visele lumești, Iubire, un' te-ai dus? De ce mă părăsești? Te du amărăciune Adâncul să-l umbrești, Și lasă-ți ție locul Iubirilor cerești
... TE DU! de DANIEL DAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/daniel_dac_1471694478.html [Corola-blog/BlogPost/379297_a_380626]
-
duios cu limba românească lirică... Dar, știi tu cum spunea Eminescu: ”E ușor a scrie versuri...” A.M.G. : ” Când nimic nu ai a spune...” Da, știu, sunt versuri din ”Criticilor mei”. Poezia este și va fi pentru mine un joc nesfârșit, joc fără reguli. Poate vă conving prin următoarele versuri: „joc Ața cu rima încrucișată/ sar coarda la mijloc de vers alexandrin/ dansez în ritm de strofe albe/ cântând arpegiu din elegii/ dorm cu sufletul pe haiku/ visez poezii dintr-un
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_interviu_cu_poe_ana_maria_gibu_1366115597.html [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
căutat, ce va fi vrut să scrie Cu notele, întâia poezie: Și n-am găsit decât, din rădăcini, Lăstari și flori plesnind , către lumini - O lume calofilă, vegetală, Un cor din orice frunză, și petala, Și ce era frumos, la nesfârșit, Era intrarea-n sala, gratuit ... Mozart Apoi, n-am înțeles nimic. Ce este? Un dans de libelule? Fluturi? Stup? Și-am înțeles târziu că-i o poveste Cu o copilărie fără trup. Numai copiii n-au materie-n joaca. N-
CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1412060500.html [Corola-blog/BlogPost/374409_a_375738]
-
dat mat Și, din grădina visului zglobiu, O toamnă nemiloasă te-a furat. Pe trupul amintirilor te scriu, Dar tocul îmi devine tot mai mut... Înțelegând al rugăciunii rost, Nu mai întreb pe unde te-am pierdut. Nu scotocesc în nesfârșitul ieri Și nu-mi mai las privirile în jos; Din sfere caste mă privești zâmbind, Poemul meu cu sufletul frumos! Referință Bibliografică: DE ZIUA TA... / Georgeta Muscă Oană : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2272, Anul VII, 21 martie 2017
DE ZIUA TA... de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 by http://confluente.ro/georgeta_musca_oana_1490081172.html [Corola-blog/BlogPost/379862_a_381191]
-
albastrul de violet, să aud lumina colorând zborul. Am pus un filtru să potrivească temperatura în care cresc sărbătorile, să ofer vin celui care are nevoie de vin și pâine celui care are nevoie de pâine. Am putea încerca la nesfârșit gustul căutării. Simplificăm? Vrei să pictezi înnoptarea? Uite, ia luna! Am pus un filtru la gura viselor, să gustăm nealterată aroma adevărului. Și, iată! Mi-ai rămas în suflet la fel de frumos. (25/26 dec 2016) Referință Bibliografică: La fel de frumos / Iulia
LA FEL DE FRUMOS de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1482752807.html [Corola-blog/BlogPost/362141_a_363470]
-
și de percepte morale inhibante, care condamnă viața la dispariție. Pasiunea nu poate fi programată, cenzurată de legi și incendiată pe rug ca un păcat. Nașterea vieții să fie un păcat primordial? Atunci, care ar fi sensul vieții? Păcătuirea la nesfîrșit?! Undeva era o eroare în logica și rațiunea de a fi. Cu și mai multă pasiune s-a agățat bărbatul de liana sălbatecă a trupului ei și și-a accelerat impulsiunile paroxistice, iar ea gemea din rărunchiuri și își dorea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_26_28_ioan_lila_1337497616.html [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
răni în inima unui poet, Cu aripi ca de înger peste gene, Cu ochi himerici, hipnotici, abisali, Cu buze din nectar de sânziene, Cu nuri serafici voluptoși, carnali, Cu pântec de fecioară-n agonie, Cu tot ce Dumnezeu a plămădit Cu nesfârșită și divină măiestrie, Cu deznădejdea fructului oprit, Cu dansul nupțialelor fantasme, Cu avalanșa dorințelor nebune, Cu zbuciumul eroticelor spasme Cu inocenta și vulgara goliciune... Nici un artist nu poate face alta Mai ireală, mai gingașă, mai fatală, Cu pensula, cu lutul
CUM POT DOAR EU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 by http://confluente.ro/Cum_pot_doar_eu_romeo_tarhon_1364018024.html [Corola-blog/BlogPost/342240_a_343569]
-
sine. Pământenii sunt niște atomi într-o câmpie cosmică mereu necunoscută... Iubirea este generatorul ce pulsează neîncetat viața în univers... imaginația fără erudiție nu-i decât o spoiala efemera care nu rezista-n timp.... însă, nici erudiția nu rodește la nesfârșit, daca nu are o licărire de imaginație. În viață nu conteaza așa mult câte bogații și cuceriri personale ai... Dumnezeu te întreabă dacă steaua ți-a fost adesea potenta sau nu. Tehnologia și tehnică nu-s decât ramificații ale propriilor
AFORISME de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1443100694.html [Corola-blog/BlogPost/342949_a_344278]
-
dor, am țesut covoare de vise, el fiind mereu în centru, ca o stea luminoasă, ca un dar neasemuit. Vigilentă, urmăream țesătura, verificând fiecare fir, fiecare fisură. Orice imprudență sau fisură putea destrăma truda mea anevoioasă și plină de iubire nesfârșită. Totdeauna cineva te urmărește din umbră. Nu puteam să risc, nu puteam să pierd... Ne-am întâlnit într-un timp când soarele scălda alte țărmuri, alte trupuri... Noi mai primeam câteva raze (aruncate, parcă, c-o mână străină), atât cât
DINCOLO DE PRAG, EA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/valentina_becart_1465063177.html [Corola-blog/BlogPost/377935_a_379264]
-
Acasă > Poeme > Meditație > POEZIA Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2027 din 19 iulie 2016 Toate Articolele Autorului M-am îndrăgostit de tine și dintr-o dată în mijlocul pieptului a răsărit o întindere nesfârșita și trupul se făcu creion să scrie nemărginirea, creion cu aripi, fluture pipăind miracolul vieții. M-am îndrăgostit de tine, mi-ai hrănit cu hidromel mină viselor. Și ne-am ales unul pe altul iar și iar, firesc,fără justificări
POEZIA de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1468928981.html [Corola-blog/BlogPost/382095_a_383424]
-
pentru care nu am un cui în care să mă agăț! Stau cu mine în mână jenată și mă incomodez”; Simte că sufletul lor e o stafidă, o conservă a strugurelui zemos de altădată”; “...mi-ar trebui ceva simplu, ca nesfârșitul oceanului, care te cuprinde și te pierde”; “Singurătatea, glob vidat de dușmani”; Gândurile astea colcăind de râme” etc. etc.). Acest mixaj (acest metisaj, acest puzzle) este inițiat, manevrat, condus cu o evidentă dexteritate, dar și cu detașare, cu un soi
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1425092166.html [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
ura pentru asta, dar imediat și-l dorea lângă ea, s-o strângă în brațe, s-o sărute, să-i spună că o iubește și că fără ea luna nu va mai apare pe bolta înstelată. Că pescărușii vor părăsi nesfârșita mare refugiindu-se cine știe pe unde. Ana adormi suspinând în somn ca un copil ce visează ceva ce nimeni nu poate ști. Era parcă pe mare într-o barcă cu pânze care se legăna din cauza valurilor din ce în ce mai mari. Se
CAND DRAGOSTEA BATE LA FEREASTRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Cand_dragostea_bate_la_fereastra.html [Corola-blog/BlogPost/371247_a_372576]
-
sar de unde sunt în afară. Este o așteptare îndelungă a recreației care confirmă minunea trezită din somn. Într-o vreme când timpul se comprimă ori poate se dilată dincolo de margini, moartea e ucisă de propriile ei determinări și viața devine nesfârșită prin recompunerea materiei vii în evoluție din ceva în altceva. Referință Bibliografică: Din ceva în altceva / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1732, Anul V, 28 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate
DIN CEVA ÎN ALTCEVA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1443443810.html [Corola-blog/BlogPost/363438_a_364767]
-
plângă. Caut doar verde crud până se face seară Urmând lumina nouă ce vine de la muguri, Dar umbra fără nume, suflare-mi înconjoară Și clipa-temnicer mă sparge-n triste cioburi. Iată cum timpul hoț mă biciuie cu frig, Secunda-i nesfârșită, un dureros exil Zadarnic înverzesc și numele tău strig, Căci ce-ți ofer din ram îți pare vis steril. În lumea din cocon mă-ntorc fără putere Aici n-ajunge dorul nici veșnica osândă, Un înger mă așteaptă în colțu-i
LUMEA DIN COCON de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/rodica_constantinescu_1495476920.html [Corola-blog/BlogPost/378737_a_380066]