1,042 matches
-
economic căruia îi datorăm civilizația actuală.... (...) Este vorba despre legenda deteriorării situației claselor muncitoare ca urmare a apariției "capitalismului". Cine nu a auzit de "grozăviile capitalismului primitiv" și nu a rămas cu impresia că acest sistem a adus noi și nespuse suferințe unor clase largi care până atunci erau mulțumite și tihnite"1118. Sau "Adevărata istorie a relației dintre capitalism și apariția proletariatului este aproape pe dos față de ceea ce sugerează aceste teorii ale exproprierii maselor"1119. (...) "Proletariatul despre care se spune
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
mult într-un colț al încăperii sau într-un colț al memoriei sale afective. Părăsi încăperea obscură a bibliotecii încredințată că bărbatul cu ochi migdalați venise de departe, poate din întinsele stepe ale Asiei, ca să-i aducă, ca un dar nespus, o revelație nouă, tulburătoare... Și de atunci, lângă râul tumultuos, în mica depresiune montană, ea continuă să creadă când înlătura praful depus sau reașeza pe rafturi cărțile, mereu în altă ordine că întâlnirea neașteptată cu tânărul necunoscut, care o purtase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
estetism. Ar fi fost un păcat de moarte În anii ’50, dar acum regimul le-a permis-o: mai bine așa decât să exprime, pe Înțelesul tuturor, lucruri neplăcute. Românii și-au perfecționat tehnica „cititului printre rânduri“. Căutau „cheia“, vorbele nespuse, dar sugerate. Uneori, aluziile deveneau transparente. Poeta Ana Blandiana a reușit să publice o carte În versuri pentru copii al cărei erou, un motan Înfumurat, Îl personifica destul de vizibil pe Ceaușescu. Cartea trecuse de cenzori sau fusese lăsată să treacă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și i-a Îmbogățit colecțiile. Este cazul să mă opresc aici. Încercarea mea a fost de a explica Bucureștiul; nu-mi propun nicidecum să concurez ghidul turistic! Încheiere Aici se Încheie tentativa mea de interpretare a României. Multe au rămas nespuse: nu e o enciclopedie, nici un itinerar pitoresc. Am Încercat să explic o țară, poate uneori greu de Înțeles, dar care Își are logica ei. Orice În lumea asta se explică mai Întâi de toate prin istorie. De la o fază istorică
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care spurcă țara”, „cârciumi murdare” pline de „multe lighioane”, „spurcate hanuri evreiești” și „scârboase cafenele”, În care specifice sunt „caftanele murdare, Îngrămădeala, harhătul germano-semitic, duhoarea și necurățenia, urâciunea răpareță”, „o putoare ieșind din dărâmături, ca niște peșteri de fiare”, „o nespusă murdărie de latrină publică pentru jidani”, „o mahala evreiască, cu crâșme eftene, cu prăvălii de nimica toată, cu sărăcie, murdărie și sălbăticie” <endnote id="(428, 429)"/>. Nicolae Iorga (România cum era până În 1918) a admis extrem de rar că unii evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cămătar din Bucureștiul lui Caragea Vodă (1812-1818) imaginat de Nicolae Filimon În Ciocoii vechi și noi, și anume chir Costea Chiorul, „evreu de origină, dar trăit și naturalizat printre fanarioți”, care-i „Împrumuta pe toți junii [boieri], luându-le dobânzi nespuse” <endnote id="(657, p. 57)"/>. Pe la 1700, de pildă, din condica de venituri și cheltuieli a lui Brâncoveanu Vodă rezultă că mulți dintre creditorii săi istanbulioți (vreo 12 din 17, deci 70%) erau „jidovi” : David jidovul Cavitul, Iuda Musaban, Tabia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
impresionează urbanismul în general, obiceiurile, costumele sau... gastronomia. Fiecare colțișor de lume lasă o urmă în sufletul călătorului, fie printr-un ansamblu sau printr-un detaliu infim. Două locuri din întîmplare două insule m-au marcat prin vegetație, în ciuda altor nespuse frumuseți de pe plaiurile lor: Irlanda și Creta. Irlanda este de departe cea mai verde țară din cîte am străbătut. Clima ei uniformă, umedă și temperată, temperaturile echilibrate aproape niciodată mai joase de 10 grade iarna, dar nici mai calde de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
costat mult, văzând că i s-a dat lui Carp un loc În cabinet; dar la urma urmelor, e poate foarte bine că partidul de la „Pays Roumain” (un ziar antidinastic), a fost dezarmat și s-a paralizat cel puțin perfidia nespusă a acestei foi foarte mult criticată În străinătate”. Faptul că i s-a dat portofoliul Ministerului de Externe se datora incontestabilei lui inclinații pentru politica externă a României, pe care căuta să o apere Împotriva oricărei influențe rusești. Tensiunea dintre
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
intelect și de ceea ce poate el, mai punem pe tapet și altceva. Gesticulațiile, mimica, pantomimica, mișcările trupului, Îmbrăcămintea etc. vin cu halouri de semnificații ce Întregesc ceea ce face mintea, sau suplinesc ceea ce nu se poate spune efectiv. Spusul, ca și nespusul se unesc pentru a face să apară ceea ce actorii Învățării așteaptă unii de la alții. Experiența discipolatului, din perspectiva celui care predă, dar și a celui care Învață, trebuie să survină la un moment dat, Într-un anumit ceas. Dacă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
care vor veni. Ceea ce a fost nu a dispărut În totalitate, ceea ce va fi Își anunță timid prezența prin nevinovate, dar elocvente râvniri. M-au impresionat Întotdeauna amestecurile, confluențele și Întâlnirile dintre Întuneric și lumină, Întristare și bucurie, spus și nespus. Stările pure sunt ușor decelabile, sunt terne, la un moment dat te lasă rece. Ele nu ridică probleme, nu sunt dilematice, nu stârnesc neliniști și repoziționări. Când lucrurile se amestecă, realitatea devine interesantă, iar spiritul... tresaltă. Nu pentru că ne instalăm
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Washington avem zboruri către Oakland și Long Beach“, a spus Dolly. „Auziți, aș putea să vă Întreb ceva? Chiar sunteți acasă? Am citit undeva că agenții de la JetBlue lucrează numai de acasă“. „Da“, mi-a răspuns Dolly cu o voce nespus de veselă. (Mai târziu, cei de la JetBlue mi-au confirmat că numele ei complet este Dolly Baker.) „Stau În biroul meu la mine acasă, la etaj și mă uit pe geam la o frumoasă zi cu soare. Chiar acum cinci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
plopi ori de castan. Acoperemintele țuguiete de olane mucigăite, bolta neagră a bisericei, zidurile împrejmuitoare, risipite și năpustite în risipa lor de plante grase, de furnici ce-și formau state, de procesii lungi de gâze roșii, care se soreau cu nespusă lene, poarta de stejar de o vechime seculară, scările de piatră tocite și mâncate de mult umblet, toate acestea laolaltă te făceau a crede că este mai mult o ruină oprită curiozității decât o locuință."29 Priveliștea tabloului pare fixată
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
altruismul dar și nostalgia locuitorilor, scria în cronica din Făt-frumos nr.4/1935: „În afară de regretul sufletesc estetic după Suceava voievodală și pitorească (a dangătelor de clopote și a țârâitului de greieri, printre negre, vechi zidiri și a vastelor priveliști peste nespuse nemărginiri de țară), revistei FătFrumos, mutându-și scaunul de la Suceava la Cernăuți, nu prea încearcă alt regret, văzând cât de cu vrednicie o înlocuiește, publicația domnului Gh. MaximBurdujanu Crainicul Cetății. Ajunsă acum la capătul anului II (1934) Crainicul dlui Gh.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
un știutor de carte citea din foile populare, moment În care ai vedea că nu numai oamenii, ci și muierile și pruncii ca oile la sănun aleargă, să fac grămadă și cu toată bucuria ascultă, apoi, după ce cetețul sfârșește, cu nespusă bucurie să despart, că acum știu și ei că lumea e mai mare și marginea lumii nu-i la orizont sau la hotarul vederii. Fără Îndoială, se poate spune că o asemenea perspectivă entuziastă, care exalta setea neostoită de cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
toposuri culturale ce întrețin frecvența apariției unor imagini și permit reactualizarea unor coduri culturale 23. În cazurile pe care le-am analizat se poate vorbi de o "complicitate" hermeneutică stabilită între romancier și publicul său, activată în baza unor sensuri nespuse atribuite de comun acord. În virtutea acestei codificări, Parabola orbilor devine imaginea României aflate într-un regim totalitar și conduse despotic de către un "orb", dar în același timp postulează și eterna libertate pe care i-o atribuie individului "vederea" interioară, Plata
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
foarte apropiat. Noi descompunem această perioadă binară în două propoziții legate printr-un conector concesiv: [CU TOATE CĂ p-e1, q-e2]. Insistăm printre altele asupra faptului că cele două enunțuri sînt inseparabile de o propoziție non-q (e0), implicată de p, și care, deși nespusă, intră în dinamica sensului perioadei concesive: [CU TOATE CĂ p-e1> non-q (e0), (totuși) q-e2]), adică: (CU TOATE p obrăzniciile pe care le-ați făcut [e1], și că deci non-q ați fost insuportabili [e0], q totuși sînteți niște ștrumpfei de treabă [e2]. Orice
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de mare importanță și influență publică, pe Vasile Goldiș și Ion I. C. Brătianu, despre care aprecia: ,,Cât patriotism și devotament a trebuit să pună, ca să obțină recunoașterea integrală a revendicărilor noastre teritoriale, ca să câștige prin războiul de uriașe jertfe și nespuse sacrificii, dobândirea acestor revendicări, să răsplătească umilințele unei robii milenare, ca să afirme prin atitudinea sa de înaltă conștiință și exemplară demnitate românească la Conferința de Pace, temeiul drepturilor noastre suverane”48. Ca ministru, Alexandru Lapedatu a întreprins sau patronat, singur
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
un ascultător naiv conectat doar la lumea fenomenologică prezentată de narator? Sau, dimpotrivă, se pune întrebări, va avea îndoieli și va căuta în permanență neconcordanțe, contradicții, tăceri și subînțelesuri în poveștile pe care le ascultă? (Pentru o abordare a lucrurilor „nespuse” în analiza narativă, vezi Rogers et al., în curs de apariție). Se poate urma oare o cale de mijloc între aceste două extreme? Sau se poate ține seama de amândouă în același timp? Această alegere este la fel de relevantă atât pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
la Academie. Mi-ar fi de mare folos pentru o monografie „Nicu Gane”48. I-aș rămâne profund recunoscător fiului Dumneavoastră. Eug. D. 2 Suceava, 10.3.1983 Mult Stimate Domnule Cazaban, Am primit acum câteva zile scrisoarea, prilej de nespusă bucurie că mi-ați dat vești despre Dv., că ați biruit boala, în fine, că ați putut vizita și vara trecută Fălticenii. Îmi pare rău că n-am știut de prezența Dv. în oraș. M-aș fi repezit de bună
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
exigența reciprocității perfect simetrice într-un schimb economic amenință gratuitatea originară a manifestării darului. Așadar, cum poate fi primit un dar într-o lume sufocată în detaliile prozaice ale vieții cotidiene? Are cumva sportul puterea de a ne reaminti viața nespusă a marilor gesturi de sacrificiu și dăruire? Detur fenomenologictc "Detur fenomenologic" Spectrul egoismului nu părăsește subiectul uman nici în cele mai spectaculoase gesturi de dăruire exterioară. De aceea, Jean-Luc Marion pleacă de la premisa că darul fără nume exclude calculul, logica
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
rupte, broșuri efemere, din câte se-mpart gratis, în fine, o neordine într-adevăr păgânească (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 33). (h7b) El nu-mi făcuse încă neciodată invitarea ca să-l vizitez. În fine, într-o zi îmi făcu această nespusă onoare. M-am dus la el. Locuia într-o cameră naltă, spațioasă și goală. În colțurile tavanului, paia[n]jenii își esersau pacifica și tăcuta lor industrie, într-un colț al casei, la pământ, dormeau una peste alta vro câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
al lui Liszt și al contesei d’Agout; semăna mult cu cel dintâi, dar nu e menționat în nici o biografie a marelui muzicant. El ne spunea că numele îi vine de la un oraș în Spania (Avila). Era de o violență nespusă și martiriza strașnic, deși o iubea, pe biata lui nevastă. Când îl apucau nebuniile, răsturna masa cu tot serviciul, spărgând pahare, sticle, trântea ușile de tremura casa” (Sabina Cantacuzino, op. cit., p. 26). Pentru biografia sa: G.Z. Petrescu, Viața și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Reich, Căpitanul a înfruntat dușmăniile unei oficialități pornită să-l distrugă din pricina atitudinii și luptei Lui, din pricina participării la marele eveniment, dimpreună cu toată generația nouă a României. Astfel, la 28 Februarie 1938, se adresează Führer-ului într-o telegramă: „Cu nespusă bucurie, salut victoria adevărului în Austria germană Toate puterile francmasonice sunt înfrânte înaintea luminei triumfătoare a adevărului Dvs. Sunteți purtătorul acestei lumini și nici o putere nu va putea vreodată s-o înfrângă”... Atunci când dispunea de cele mai proeminente figuri ale
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mult decât suficient. Oamenii în cauză nu erau niște anonimi, ci figuri bine cunoscute în rândul legionarilor. Mi se pretinde să fac totul, dar când este vorba de o mână de ajutor sunt lăsat să mă lupt singur, cu o nespusă serie de greutăți și pe deasupra calomniat și expus unei campanii de descalificare. Nu știu într-adevăr dacă s-a urmărit acest scop, căci în caz afirmativ n-ar mai avea nici un rost să mă mai apăr. Aceasta îmi este declarație
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ne mijlocește răspunsul: „Le coeur a ses raisons, que la raison ne connait pas” (inima își are rațiunile sale, pe care rațiunea nu le cunoaște). Iar de aici, pasul la predica de pe munte a Mântuitorului cu consolarea și încurajarea ei nespuse: „Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu” vine de la sine. Ori, curată a fost - o afirm cu toată tăria - inima lui Nicolae Petrașcu. Sebastian Mocanu P.S. Unele date din traiectoria vieții lui Nicolae Petrașcu mi le-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]