863 matches
-
lui Mehmed Aali a îndepărtat din nou speranțele retragerii rusești din Principate într-un interval previzibil. Țarul profita de situația grea în care se găsea Turcia pentru a trimite noi agenți secreți în Balcani, oficial însărcinați cu descoperirea focarelor de nesupunere față de sultan, dar în realitate pentru a spori agitația, ceea ce ar fi furnizat Rusiei argumentul de a interveni în „sprijinul” Porții. Blutte scria că fanarioții Mavros și Suțu, „uneltele generalului Kisseleff” aveau ca misiune recrutarea agenților care urmau să fie
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
sfărșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, reprezentative pentru astfel de preocupări ar putea fi Henry David Thoreau, cel ce anticipează atitudinea ecologistă și militantismul civic prin argumentele sale pentru o viață în mijocul naturii și nesupunere civică în numele unor principii morale împotriva cazurilor de injustiție ale instituțiilor guvernamentale, John Burroughs, un naturalist care popularizează în revistele vremii sensibilitatea și devoțiunea față de natură, John Muir, un apărător al vieții sălbatice, William Temple Hornaday, pionier al consevării vieții
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
tablou pe care l-am privit adesea dezamăgit: s-a fracturat solidaritatea socială, idealul civic nu mai atrage, s-a pierdut cultul politeții, s-a rupt lanțul organizat În jurul autorității statului asimilator, negocierea tradițională nu mai funcționează, Republica este amenințată. Nesupunerea civică a devenit valoare, impolitețea nu mai este delict civic. Se refuză totul: superioritatea competenței și a experienței, familia tradițională, legalitatea controlului social, instituțiile statului, inclusiv cele care asigură ordinea socială. O atitudine recalcitrantă, tenebroasă care refuză totul, toate reperele
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ales, cultul identității asimilatoare. Corpul social nu mai comunică normal, după regulile știute și atestate, imprecația devine formula curentă. Noii actori sociali nu Înțeleg nimic din realitatea socială În schimbare, excluderile profesionale și insecuritatea socială Îi Înnebunesc, au doar sensul nesupunerii, știu doar să se revolte, să conteste, să spargă... Cu câțiva ani În urmă, Într-o iarnă, am asistat contrariat, speriat, Îngrozit la incendierile zilnice ale automobilelor unor slujbași mărunți, pentru care mașina Înseamnă existență și viață, pentru ei și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
-și extindă din nou influența sa politică în dauna aceleia a Înaltei Porți. Scrisoarea lui Baiazid al II-lea, din anul 1484, către Senatul Raguzei, acuză pe voievodul Moldovei și de una, și de alta, îndeosebi una de neascultare, de nesupunere, după moartea lui Mahomed. „Ștefan, domnul Moldovei, până de curând a fost supusul tatălui meu de fericită memorie, dar mai apoi, împins de duhul său, a început să nu mai asculte de poruncile noastre și, ce e mai mult, a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe Georges Bermanos, ca omagiu adus generației tinere. „Malin Tăcu - vestitorul revoluției”, ridică un monument Nichita Danilov, iar eu, fără a folosi nici o figură de stil, ca și el, cred că Alexandru Gh. Tăcu - tatăl poate fi socotit incitatorul la nesupunere și revoluție, omul care, alături de alți curajoși din marile centre populate ale țării, a răscolit protestul din inimile multor români, dându-le scânteia care le era necesară. La 9 octombrie 1989, Într-o Românie Încremenita de spaimă, o mână de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
într-o situație în care n-are de ales : fie pierde dragostea poporului, fie ni se împotrivește fățiș (II, p. 110). După ce respinge ideea ineficientă dat fiind că cel în cauză riscă doar amenda sau câteva săptămâni de închisoare pentru nesupunerea în urma căreia s-ar alege cu popularitatea sporită, Gorgias susține necesitatea adecvării metodelor represive la personalitatea victimei : Trebuie să cunoști foarte bine firea omului dacă vrei să-l domini. Să știi totul, absolut totul. Ce gândește, ce face, ce mănâncă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de comunicare între eroii situați pe nivele de existență diferită. Proaspăt urcat pe tron după moartea fiilor lui Oedip, încă nesigur pe stăpânirea însușită, Creon are o tipică psihologie de tiran temător că domnia lui s-ar putea zdruncina din cauza nesupunerii fetei care refuză să-și lase fratele neînmormântat (p. 102). Cu o încăpățânare fatală, el pierde măsura și își suspectează propriul fiu ca și pe prorocul Tiresias venit să-i arate consecințele deciziei de a răsturna ordinea firească prin îngroparea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
se ducea, totuși, peste secole pentru a evoca participarea locuitorilor din zonă la manifestările de nemulțumire față de oprimările feudale, conduse de Gheorghe Doja sau de Horia, Cloșca și Crișan, deși există referiri, în arhivele de la Brașov, cu privire la diferite forme de nesupunere. În schimb, ei își aduceau cu mândrie aminte cum au plecat cu căruțele să participe, la Alba Iulia, în mai 1918, la Marea Adunare a Românilor care a proclamat "unirea cu Țara". Bunicii noștri, oameni luminați la minte, deși doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
nevroză și care era la fel de calmă în momentul cînd a plecat de acasă va fi deja incapabilă să reacționeze în momentul în care va fi oprită pentru depășire de viteză, va primi amendă atît pentru viteză excesivă, cît și pentru nesupunere și va fi la fel de agitată mult timp. Cînd va întîlni camionul, va fi atît de panicată, încît va reacționa cum se poate mai greșit și își va pierde viața. Tocmai din cauza influenței nevrozei sau anxietății ca trăsătură de personalitate asupra
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să facă următorul pas prevăzut în programul său ori să își facă temele individuale. Cel mai rău lucru pe care îl poate face un terapeut este să hărțuiască pacientul, silindu-l să-și facă exercițiile, sau să-i critice aspru nesupunerea. Miller și Rollnick (1991) sînt de părere că este cel mai bine să se evite orice conflict. Ei sugerează faptul că rezistența la tratament este mai degrabă un semn al eșecului medicului, decît al pacientului. Atunci cînd cineva refuză să
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
am dus la deschiderea secției române, unde directorul, un anume Raicu, a montat o piesă de Victor Eftimiu. Unica mea contribuție la această intruziune în căminul creatorilor maghiari a fost organizarea unei expoziții de pictură a fostului meu complice de nesupunere Florin Pucă, expoziție pe care am organizat-o cu celălalt fondator al Teatrului de Nord, Nicolae Adam, exilat în Franța de peste cincisprezece ani, un pictor cotat astăzi la Paris. La banchetul de după premieră, eu și Nicolae Adam am stat la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și o condamnare identică alături de Glavan, cu care inițiase A.E.N. și împrăștiaseră manifeste anticomuniste. Un luptător este și Alexandru Hrib (n. 1914), din Vorniceni, de profesie învățător. Organizează, împreună cu preotul Filip, Frontul Patriei, "organizație paramilitară, care avea drept obiective nesupunerea, chiar armată, la colectivizare, lupta împotriva bolșevizării țării, pregătirea populației satelor în vederea conflictului, prevăzut de noi, dintre Occident și URSS. Credeam că vin Americanii!" Împreună cu Constantin Malu va avea cîteva confruntări cu Securitatea și schimburi de focuri. Vor sta fugari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
locului și seara era primit la o bere de confrații lui mult mai în vârstă, câți mai rămăseseră în oraș, pentru că multe se schimbaseră în timpul războiului. Unii muriseră pe front, alții, care rămăseseră în Brăila, fuseseră executați de ocupanți pentru nesupunere sau trădare, când au fost prinși că trimi- teau semne armatei noastre despre planurile inamice, atunci când le aflau. Era bine că lucra atâta și avea responsabilități din ce în ce mai mari, nu mai avea timp să se gândească așa de tare la taică
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
sa prea mare, neluând în seamă firmanul care cere ascultare, el și-a arătat răzvrătirea față de sultanul lumii. De aceea s-a aprins flacăra mâniei de răzbunare a padișahului. Aceasta a fost pricina trimiterii numaidecât a oștii asupra acelui răzvrătit.” Nesupunerea voievodului, dar mai cu seamă încercarea lui de a sustrage Țara Româneasca de sub influența turcească, anulând astfel toate eforturile turcești de a pune stăpânire pe malurile Dunării, calea cea mai importantă spre inima Europei, au fost cauzele care au determinat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lac turcesc, ceea ce echivala cu stăpânirea tuturor căilor comerciale care uneau Europa cu Asia, prin intermediul porturilor care înfloriseră pe malul nordic al Mării Negre. Supunerea Moldovei mai însemna libertatea de acțiune spre centrul Europei. Ștefan cel Mare, prin politica sa de nesupunere față de Poartă, se dovedea o piedică serioasă pentru planurile sultanului. Prin așezarea Moldovei și a Țării Românești, românii puteau să atace din flanc orice desfășurare de forțe otomane în regatul ungur. De aceea, trebuia asigurată aripa dreaptă a stăpânilor turcești
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dregători care răspundeau de ele: posadari, ilișari, pererubți, pripășari, joldunari, osluhari. Pentru diferite infracțiuni, se percepea o amendă (gloabă): pentru omor, pentru urmărire, pentru război, pentru furt, pentru răpire de fată, pentru lovitură cu vânătăi, pentru lovitură sângeroasă, pentru osluh (nesupunere). Vornicii de târguri vegheau la ordinea și respectarea legilor (obiceiurilor). Pentru răpirea de fată erau prevăzute pedepse foarte aspre, dar călătorii străini constatau că era un procedeu obișnuit de însurătoare, părțile căzând până la urmă la învoială. Se percepeau amenzi mari
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
16 octombrie, se vede ciudata întâmpinare a arhimandritului Meletie Nicuță, starețul M-rei Neamțu, care, refuzând a se conforma Înaltului Ordin al Marelui Cartier General, m-a silit să recurg la intervenția comandantului Armatei de Nord. Dl. general Prezan, neputând tolera nesupunerea starețului, a delegat pe comandantul Companiei de Jandarmi Neamț spre cercetare și aducerea la îndeplinire a Înaltului Ordin. Din actele dresate de delegatul armatei și din declarațiile consemnate reieșind absoluta vinovăție a starețului, s-a dispus arestarea și conducerea lui
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
că domnul delegase episcopului de Huși dreptul de a confirma staroștii de breaslă din orașele Episcopiei. Starostele trebuia să aibă o mare autoritate asupra celorlalți membri și care erau obligați „să-l cinstească și să-l asculte”. În caz de nesupunere, meșterul breslaș era pedepsit aspru. Punctul 9 al Catastihului breslei ciubotarilor din Huși (1790) stabilea următoarele: „Cine va sări la staroste cu gîlciavă, fără știrea starostelui, cu bătaie, și cine n-ar asculta de staroste vrînd ca să strice obiceiul și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Isprăvnicia Fălciu, locuitorii angajați la seceră de către pitarul Neculai Obreja erau obligați să-și achite datoriile. Nemulțumirea țăranilor s-a manifestat în mai multe moduri: plângeri adresate autorităților administrative (cele mai simple forme), strămutări masive în interiorul țării, fuga peste hotare, nesupunerea la îndeplinirea obligațiilor feudale până la răzvrătiri directe și forme violente. Vornicii, ca reprezentanți ai autorităților locale, alcătuiau jalbele, pe care le susțineau în fața proprietarilor sau a instituțiilor de resort. Uneori erau pedepsiți ca instigatori la revoltă. În condițiile slabei dezvoltări
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
împotriva arendașului și au refuzat să-i are pământul, ceea ce a determinat o nouă reclamație către autorități, la 24 noiembrie 1847: „luând o obraznică îndrăzneală și slobozenie, calcă peste legiuitele lor datorii ... și nu se supun cătră nici una din acele”. Nesupunerea țăranilor aduce mare supărare arendașului: „lasând locurile de arătură s-au apucat de arat pe a unele și pe unde le tună în cap fără să aibă vreo voie sau să mă întrebe pe mine”. În anul următor, la 22
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lucru: „ei umblă dosindu-se de-ai putea lua în lucru”, încât „pâinea se scutură pe pământ și iarba se usucă ... rămâind necosită”. Postelnicul Iancu Costache făcea cunoscută Isprăvniciei Fălciu, printr-o jalbă trimisă din Mălăești, la 4 iulie 1848, nesupunerea locuitorilor la îndeplinirea uneia din îndatoririle boierescului: strângerea grânelor arendașului, care se scutură pe câmp. Postelnicul solicita Isprăvniciei să intervină pentru a obliga locuitorii să-și îndeplinească îndatoririle potrivit Așezământului (să îndeplinească un anumit număr de zile de „boieresc”): „i-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mea - arată arendașul - cu feluri de cuvinte îndestul de atacarisitoare și cu sumeții”. La 27 noiembrie, căminarul Gh. Săulescu semnala Isprăvniciei Fălciu starea de profundă nemulțumire a răzeșilor din Spârcoceni, care putea genera revolta: „de un duh de revoltă, de nesupunere și de anarhie, se înfățoșează astăzi [...] între locuitori și mai vîrtos între răzăși”. Locuitorii consideră „că ar fi sosit timpul când să se ridice în contra proprietarilor, să împartă moșiile sau cel puțin să încalce proprietățile lor”. Față de nesupunerea la muncă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
revoltă, de nesupunere și de anarhie, se înfățoșează astăzi [...] între locuitori și mai vîrtos între răzăși”. Locuitorii consideră „că ar fi sosit timpul când să se ridice în contra proprietarilor, să împartă moșiile sau cel puțin să încalce proprietățile lor”. Față de nesupunerea la muncă, proprietarii sau arendașii răspundeau cu izgonirea de pe moșie, lucru îndrituit de Regulamentul organic (art. 126), ceea ce avea consecințe grave asupra gospodăriilor țărănești. Astfel, proprietarii își măreau rezerva feudală prin includerea loturilor țăranilor izgoniți. Vistieria însăși intervenea uneori pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
s-a impus, în acel moment, ca o soluție de la sine înțeleasă: și bun poet, și om energic, și nepătat. Ba mai mult decât atât: opozant pe față al lui Ceaușescu în ultimul an al cumplitei dictaturi. Gestul său de nesupunere și condiția de arestat la domiciliu îi creaseră și o faimă internațională. Deci a fost foarte bine primită soluția Mircea Dinescu, propus președinte interimar chiar în seara zilei de 22 decembrie, de Octavian Paler, dacă mi amintesc exact. Dar mai
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]