1,528 matches
-
pleacă genunchii , Pioasa se-nchina , Și celui preasfânt Îi dă mulțumiri . E seară și-n tihna Vrea să adoarmă , Dar n-a uitat De Isus și de Cer . Se stinge scânteia Din ochii măicuței , Aș vrea să mai stea Aicea , nițel , Să-i pot săruta Obrazul și palmă , Un sfat , să-mi mai dea , Și-un îndemn către Cer . Referință Bibliografica: Se stinge / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1975, Anul VI, 28 mai 2016. Drepturi de Autor
SE STINGE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369080_a_370409]
-
o murmure cu ceva nazuri, aluneca cu pași ușori și lini, așijderea iuțimii cu care razele soarelui vor împresura și netezi degrabă crețul încruntării. Slobozi cu un oftat crispat și o bâlbâială încă încrâncenată, abia reținută, un refuz deloc ascuns, nițel răstit iar buzișoarele crude i se strângeau precum un fruct de piersică ce se împotrivea cu greu dezghiocării: -Întâi, să-mi spui o poveste! adăugă abia stăpânindu-și un firicel de reproș gata să-i părăsească gurița mirosind a lăptic
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
Mie îmi place muzică și aș vrea să îmi permiteți să mai rămân aici până îmi găsesc ceva de lucru . - Ce studii ai, a întrebat-o ?? - Păi am terminat liceul și am și diplomă de bacalaureat . A stat pe gânduri nițel și ia zis: - De mâine vei lucra la croitorie, la costume și când ești liberă să mergi la sala de dans , am să te învăț să dansezi .... A lucrat ca și ajutor de croitor vre-o doi ani , între timp
SĂLCIOARA de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370027_a_371356]
-
odată cu mâinile împletite pe stern, cu o cruce micuță de argint și un bănuț pentru pasul pe luntrea făgăduinței de a fi primit undeva, de a scăpa de iadul interior, de raiul compromis al umanului. Cred că m-am păcălit nițel când am spus că eu am propus jocul. Era al tău. Îmi spuneai mereu despre da și nu, despre geamăn, despre gemene, despre toate acele simboluri care îți umplu timpul. M-am gândit de multe ori că aceleași povești le
MĂ ȚESE TIMPUL ÎN TÂMPLA TA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370081_a_371410]
-
dar cine poate exclude unul dintre noi, când peste tot ne văd pe amândoi, nedespărțiți mereu la rău și bine. Ce nu pot toți deloc să înțeleagă este-al iubirii noastre splendid zel și faptul că n-a fost nicicând nițel, ci totdeauna dragoste întreagă. Trăiești prin mine,eu trăiesc prin tine vieți separate,mistuite-n doi, convinși că și în lumea de apoi doar împreună stând ne va fi bine. Anatol Covali Referință Bibliografică: Același țel / Anatol Covali : Confluențe Literare
ACELAŞI ŢEL de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370538_a_371867]
-
de a salva bogățiile patriei de pericolul de a fi însușite fie de nemți, fie de ruși, a fost zadarnică, după cum i se destăinuie nepotului său, chemat să preia o „moștenire” simbolică, reprezentată de „Jurnalul unui fost Țucălar teoretic și nițel politic”, cum își intitulase, inițial, memoriile. Nepotul, numit de unchiul Babeel drept „mesager și Cicerone voluntaro-patriotic în realitatea cotidiană de moment”, confidentul și lectorul memoriilor acestuia, devine al doilea narator în planul secund, întrucât își va povesti momentele grele prin
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
precizeze. Nu am fost de altfel niciodată. Nici nu știu dacă aș putea să mă acomodez la o viață în doi. Îți poți închipui că am împlinit treizeci și cinci de ani ? A vrut parcă să mai adauge ceva. S-a încruntat nițel și a întors privirile către mare. Un timp păstră acea tăcere apăsătoare care te poate strivi psihologic la un moment dat, după care schimbă brusc subiectul discuției. Spuse: - Deseară se ține o discotecă în aer liber aici pe plajă. Vreți
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
Foarte afectat drăguțu' Murmurând suav și dulce: „Hai cu tata, cuțu, cuțu!” Vroind ca să-i cânt în struna Îl întreb politicos: - Din ce rasă face parte Acest cățeluș frumos? - Ba! Tu ești bolnav cu ochii, Sau te-ai cam scrântit nițel... Cum poti oare o ciubota S-o confunzi cu un cățel? - Dac-am făcut o greșeală V-aș ruga să mă scuzați, Dar de ziceți că-i ciubota Dece nu o încălțați? - Ba, tu ești nebun, măi frate Dac-o
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
starea în care te găsești. O să cerem voie dumnealor să te odihnești măcar o jumătate de oră. Noi înțelegem aluzia. - Nu-i nici o problemă. Oricum s-a făcut târziu. Copiii noștri o să doarmă la vecinul Menașe, noi o să ne strângem nițel, îndată aranjăm paturile. Acum faceți repede un duș. Mâine dimineață, după micul dejun, n-aveți decât s-o porniți. Dimineață mă trezesc mai deștept deci în ajun. Conversația de o noapte cu nevasta s-a dovedit eficientă. Și când, în
SCHIŢE UMORISTICE (46) – DATORIA DE ONOARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369749_a_371078]
-
rezolvă problema Mărășteanului, că ai văzut ce simplu era. Era să ne omorâm aici pentru prostiile voastre. Noroc că este un om cuminte și calm, pentru care am tot respectul. Așa-i Mărăștene, te-ai supărat că te-am repezit nițel? --Nu, domnule inginer, de ce să mă supăr? --Bine, hai ,noapte bună, că mâine avem cu toții treabă! Ține-te de primar să-ți rezolve problema cu locul de lângă cimitir. Noapte bună, măi, că v-ați distrat de minune în seara asta
SRL AMARU-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369750_a_371079]
-
precizeze. Nu am fost de altfel niciodată. Nici nu știu dacă aș putea să mă acomodez la o viață în doi. Îți poți închipui că am împlinit treizeci și cinci de ani ? A vrut parcă să mai adauge ceva. S-a încruntat nițel și a întors privirile către mare. Un timp păstră acea tăcere apăsătoare care te poate strivi psihologic la un moment dat, după care schimbă brusc subiectul discuției. Spuse: - Deseară se ține o discotecă în aer liber aici pe plajă. Vreți
EXISTENŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI FIZIC ! (PARTEA A PATRA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370141_a_371470]
-
printre ei luasem pulsul vieții lor mai încete, mai puțin trepidante, cu reacții parcă mai întârziate dar și dintr-o nevinovată ignoranță, de necrezut pentru niște oameni care trăiesc în condiții totuși aspre, de la naștere și până la moarte. Am stat nițel pe gânduri dar mi-am reprimat dorința de a-i răspunde, asta pentru că a început cum nu se putea mai nimerit pentru a-mi “deșerta” și eu “umorul negru” pe care l-am acumulat ani de-a lungul, dar ca să
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
acum este plin cu fructe, Toți copiii să se-nfrupte. Când plouă, ne-adaposteste, Când e-arsita, ne umbrește Și culegem multe mere În lădițe și-n panere. Are crengi până-n pământ Ce se leagănă în vânt, Trunchiul e-nclinat nițel C-au trecut ani peste el. Primăvară înflorește, Cu flori roz se-mpodobeste, Vara-ncep să pârguiască Fructele,s-ademeneasca ... Citește mai mult Maru-nalt din curtea micaL-a sădit a mea mamica.Si-acum este plin cu fructe,Toți copiii
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
prenume de proroc ardea de râvna de a intra în mănăstire. Zis și făcut. Tânărul Ilie ajunge la metocul mănăstirii Frăsinei, dar fără izbândă. ''Bătrânul Simeon, starețul Mănăstirii Frăsinei, mi-a zis: Nu te primesc, frate. Te văd că ești nițel mai învățat și nu te pot pune la boi. Și atunci ce-o să zică frații: pe acesta îl ții la cancelarie, iar pe noi ne pui la greu! Starețul a greșit în aprecierea lui, însă nici eu nu puteam să
MIC LA STATURĂ, MARE LA ÎNVĂŢĂTURĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353120_a_354449]
-
atunci o s-o mănânce el... Îi e foame de nu mai poate, dar... uite că poate! El, poate să apuce ziua de mâine și fără ciorba aia... Miroase păcătoasa de-ți răsucește mațele-n tine de poftă. Eh... o să guste nițică când ajunge așa, cât să-i facă poftă lui Nicușor! % Somnul nu se lipește de el. Cât ce-adoarme, îl vede cu gura căscată, cu ochi holbați scăldați în lacrimi încercând să-i zică ceva... Bolborosind așa, că parcă era
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
Și el fuge! % Pașii nu-l prea mai ajută. Nu mai pot săracii...Piciorul lui e carne vie... Adică moartă! E negru, și cu găuri. Și umflat. Și mirose de te trăznește... Ar vrea să-l țină-n apă caldă. Nițel. Simte că l-ar alina un pic. Măcar să nu mai pută așa! N-are unde. Când l-a cunoscut pe Nicușor, acesta l-a dus la un centru pentru amărâți. Îi zicea Samu. Era acolo o fată bună. Ramona... Ea
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
o poștă că este fata Mării! Erai așa de bună, că ne întrebam dacă nu erai mută. Fruntea mi se descrețea încet, dar buba pentru tataie rămânea. -Când veneați la noi, mă-ta-mare îi spunea Marii să te ciupească să plângi nițel; ne temeam că nu aveai glas. Și fericit că nu fusesem mută, tataie izbucnea în râs de răsuna tot câmpul. -Pe la un an, te-ai făcut rea, măi tataie! mi-a spus cu părere de rău. Cum intrai în
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
te am pe conștiință? Detectorul meu îmi traducea: “Te-a mustrat cu numele unui dobitoc considerat idiot, patrupedele astea fac parte din clasa canină, ele nu râd, ci mușcă, sunt carnivore. Dar constat că bipedul, deși om ca și noi, nițel mai răsărit ca mine, folosește un neologism de care habar n-are! - Hello! Dar tu nu știi ce-i aia conștiință! - La ce-mi folosește ? Că nici bunicul, nici tata n-au știut, și ei tot ciobani au fost! Ce
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
formă prescurtată și la sens conotativ “Țață, damă care bârfește” Apoi a venit altă explicație “Formă prescurtată de la verbul a căuta”. Voiam “să mă dau mare”, știam mai multe , puteam destule, așa că: - Ce-ai dori pentru când vei fi mare? - Nițică minte, ca să ajung preș la cap. Am simțit că mă caută ai mei. Nu voiam să mă fac de râs. - Treb’să plec, o să te mai vizitez, da să știi că mintea are perioada de gestație măcar două decenii. - De ce
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
foarte afectat drăguțu' murmurând suav și dulce: - Hai cu tata, cuțu, cuțu! Vroind să îi cânt în strună îl întreb politicos: -Din ce rasă face parte acest cațeluș frumos? -Bă... tu ești bolnav cu ochii, sau te-ai cam scrântit nițel, cum poți oare o ciubotă s-o confunzi cu un cățel? -Dac-am făcut o greșeală v-aș ruga să mă scuzați, dar de ziceți că-i ciubotă dece nu o încălțați? -Mă, tu ești nebun, băi frate, dac-o-ncalț
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
de ani, Anghel, care avea o evlavie deosebită, a avut intenția de a intra ca frate la Mănăstirea Frăsinei din județul Vâlcea. Starețul mănăstirii, părintele Simeon, l-a refuzat spunându-i: „Nu te pot primi, frate. Te văd că ești nițel mai învățat și nu te pot pune la boi. Ce o să zică frații? Pe acesta îl ții la cancelarie și pe noi ne pui la greu?“. Nu a renunțat la gândul său și a mers la Mănăstirea Cozia, unde a
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
de împărtășit mai des. Dar dacă o iei din obșsnuință sau zilnic, cum am auzit că se face în unele părți, este o greșeală extrem de mare. Pentru că nu postirea în sine hotărește, însă ea este necesară, ca să te mai strujească nițel trupește. Trupul acesta trebuie să existe și să împlinească o serie de lucruri ale firii. Dar să fim împotriva exagerării lucrurilor. Și atunci este necesară postirea, dar nu ea este comandată calitativ. Iarăși este o primejdie mare, tocmai pentru că-i
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
de ani, Anghel, care avea o evlavie deosebită, a avut intenția de a intra ca frate la Mănăstirea Frăsinei din județul Vâlcea. Starețul mănăstirii - Părintele Simeon, l-a refuzat spunându-i: „Nu te pot primi, frate. Te văd că ești nițel mai învățat și nu te pot pune la boi. Ce o să zică frații? Pe acesta îl ții la cancelarie și pe noi ne pui la greu?“. Nu a renunțat la gândul său și a mers la Mănăstirea Cozia, unde a
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
de împărtășit mai des. Dar dacă o iei din obșsnuință sau zilnic, cum am auzit că se face în unele părți, este o greșeală extrem de mare. Pentru că nu postirea în sine hotărește, însă ea este necesară, ca să te mai strujească nițel trupește. Trupul acesta trebuie să existe și să împlinească o serie de lucruri ale firii. Dar să fim împotriva exagerării lucrurilor. Și atunci este necesară postirea, dar nu ea este comandată calitativ. Iarăși este o primejdie mare, tocmai pentru că-i
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
ne lasă gravide ... mama lor de nenorociți ... nu-i așa că Afrodita este o scumpete? Vorbeau toate deodată și erau mai vesele decît trebuia, semn că trăseseră la măsea, ca muierile între ele cînd simt nevoia să se prostească și ele nițel, ca nătărăii ăia de bărbați ai lor la cîrciuma din sat. Estera, Lilicuța și Roua stăteau așezate turcește în jurul Afroditei și rîdeau ca apucatele. Mirarea lor era că, dintre toți bărbații, Vascodagama, mai bătrîn ca toți, se vădise a fi
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]