577 matches
-
esențială. Reconcentrarea aceasta este recompensa supremă a meritului, "locul" bucuriei; ea este "poarta strîmtă" care duce la locul simbolic al răsplății, numit în mitul creștin "împărăția Cerurilor" (pe care omul o poartă în el). În alte mituri el este numit Nirvana și Tao. Faptul că manifestarea sufletului prin intermediul psihicului nu are loc în timpul vieții omului explică adevărul mitic potrivit căruia omul chiar dacă întreaga sa viață nu era decît un șir de crime poate realiza în ultima clipă a vieții lui starea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Cuvintele lui Buddha", asceza este total respinsă, iar calea dreaptă este descrisă limpede: trebuie să pătrunzi în timpul vieții apariția, "vălul mayei" [maya termen de origine sanscrită desemnînd lumea materială, vizibilă, concepută ca fiind pur iluzorie N.t.], ca să ajungi în Nirvana. Trebuie să renunți la dorințele multiple. Nirvana, risipirea, dispariția dorințelor exaltate și multiple, nu simbolizează deloc neantul total, neantul absolut, ci starea de concentrare perfectă, starea de absorbție a dorințelor multiple de către dorința esențială. Nimic nu l-ar putea determina
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
iar calea dreaptă este descrisă limpede: trebuie să pătrunzi în timpul vieții apariția, "vălul mayei" [maya termen de origine sanscrită desemnînd lumea materială, vizibilă, concepută ca fiind pur iluzorie N.t.], ca să ajungi în Nirvana. Trebuie să renunți la dorințele multiple. Nirvana, risipirea, dispariția dorințelor exaltate și multiple, nu simbolizează deloc neantul total, neantul absolut, ci starea de concentrare perfectă, starea de absorbție a dorințelor multiple de către dorința esențială. Nimic nu l-ar putea determina pe om să vrea să perceapă apariții
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
deloc neantul total, neantul absolut, ci starea de concentrare perfectă, starea de absorbție a dorințelor multiple de către dorința esențială. Nimic nu l-ar putea determina pe om să vrea să perceapă apariții ca să ajungă la esență, la neantul relativ, în Nirvana, unindu-se cu Brahma (Dumnezeul-Tată) decît o dorință mai puternică decît toate dorințele multiple, dorința esențială. Nirvana reprezintă neantul relativ, misterul devenit manifest, ralizarea încarnării Esenței-suflet. "Vestea bună" a evangheliilor are o paralelă în India și în China și cine
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dorința esențială. Nimic nu l-ar putea determina pe om să vrea să perceapă apariții ca să ajungă la esență, la neantul relativ, în Nirvana, unindu-se cu Brahma (Dumnezeul-Tată) decît o dorință mai puternică decît toate dorințele multiple, dorința esențială. Nirvana reprezintă neantul relativ, misterul devenit manifest, ralizarea încarnării Esenței-suflet. "Vestea bună" a evangheliilor are o paralelă în India și în China și cine știe poate și în culturile a căror istorie este insuficient cunoscută. Principiul Tao este identic cu exemplul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dialog și epica de inspirație legendară. Tema iubirii „dincolo de fire” și inserțiile mitologice, deși absorbite de ingenioase colaje imagistice (în descendența lui D. Bolintineanu), sunt minate frecvent de expresia stângace, de versificația imperfectă și de fantezia prea ancorată în livresc (Nirvana, Legenda nufărului). „Poemul național” România (1940), închinat monarhului, nu aduce vreo noutate, fiind mai mult un exercițiu declamativ. Cele unsprezece părți ale poemului, urmărind succesiunea marilor momente ale istoriei, certifică aptitudinea de a exprima idei general-umane, în pofida simbolisticii de avansată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
ideologie a falsificării realului; de aici rezistența legendelor în fața examenului critic cum este și cazul marilor prietenii literare. Așadar, marea prietenie dintre Caragiale și Eminescu proclamată pios ca model călăuzitor este legendă sau adevăr? Trei texte semnate de Caragiale (În Nirvana 18 iunie 1889, Ironie iulie 1890, Două note 1892) ar putea alimenta amintita legendă dacă ele nu ar fi mai mult anti-Maiorescu decît pro-Eminescu. Desigur, este impresionant și emoționant portretul pe care dramaturgul îl realizează poetului la douăzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a răsfrânt o viață de zbucium, de chin și de mizerie neagră, se oprise în mișcarea ei tocmai când creirul celui mai mare cugetător poet al țării părea a renaște la o viață nouă. Și astfel a intrat Eminescu în Nirvana pe care o meditase și o dorise atâta. (Adevărul)”. Vedem efectul de presă: bietul doctor Tomescu, pe un diagnostic al căruia, presupus, se baza doctorul Vineș și care era mort din 1911, devine „vestitul clinician prof. dr. Thomescu”, care a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nu mai participă la tipărire), devenită cartea populară a lui Eminescu, ieftină, în tiraj de masă, accesibilă mai ales tinerilor. Tot în 1893, Frații Șaraga scot ediția Mihail Eminescu: Diverse. Cu o prefață de I.L. Caragiale (cuprinzând textele acestuia „în Nirvana”, „Ironie” și „Două note”) cu o parte din proza ziaristică a poetului și cu o anexă cuprinzând „Diferite acte” oferite spre publicare de către Cornelia Emilian ca să justifice banii strânși prin chetele organizate sub patronajul ei în 1887-1888. Găsim, aici, mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
model. Așa și acum. Din cețurile unei speluci din Snagov, prin fumul acru și bolboroseală icnită, și-a făcut deodată apariția EA. Flacără fragedă, șerpuind amețitor la bară. Ce bară, dom'le? AXIS MUNDI ! Stâlpul înțelepciunii și fericirii, calea spre Nirvana. Ursita venise. În transă, Muc a invitat-o la dans. A crezut, o clipă, că emoția copleșitoare i-a muiat genunchii atunci când și-a cuprins adorata în brațe și a simțit cum creștetu-i bombat se așează cuminte la baza sânilor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
altă înclinație "patologică" (autismul), care conduce la confuzia dintre lumea reală și cea imaginară. "Pentru oameni ca mine o avertizează Eminescu pe Mite -, fizica și metafizica se confundă; nu știu deosebi visul de realitate". Pe de altă parte, precizează naratorul, "Nirvana lui era teoretică; ea nu însemna abolirea lumii din afară [...], ci, în mijlocul activității impusă de viață, putința de a-și izola o insulă spirituală" ceea ce înseamnă că nu e vorba atât de o confuzie, cât de o mistificare deliberată a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Eminescu, Caragiale subliniază importanța ochilor element-cheie al personalității: "Era o frumusețe! O figură clasică încadrată de niște plete mari negre; o frunte înaltă și senină; niște ochi mari la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru" (În Nirvana, în I.L. Caragiale, Opere, vol. IV, publicistică, ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu și Liviu Călin, E.P.L., București, 1965, p. 10). 167 Ioan Petru Culianu, "Fantasmele erosului la Eminescu" (subcapitolul "Incubii și apariții ignee"), în volumul Studii românești I
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
al existenței sau realitate. Sensul s]u original deriv], bineînțeles, de la sat, care înseamn] „A FI-ul” existenței, adev]rul cu adev]rât existent; r]mine în sarcina filosofiei de a determina dac] aceasta poate fi identificat] cu Non-existența, Brahman, Nirvana sau Dumnezeu. Pentru Gandhi, Adev]rul este Dumnezeu, afirmație prin care el înțelege c] noi toti ar trebui s] lupt]m pentru adev]r dincolo de orice ar putea percepe ființă uman], în spiritul toleranței creative. La nivel pragmatic, satya înseamn
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
societ]ții nu poate face abstracție de acest aspect esențial. Dup] p]rerea unora, noțiunea de dukkha indic] o perspectiv] pesimist]. Cu toate acestea, idealul propus de c]tre Buddha prin urmărea principiilor etice este un ideal de fericire. În timp ce nirvana (nibb³na) reprezint] etapă suprem] a fericirii că ideal moral, Buddha ofer] un model echivalent de fericire destinat omului de rând care duce o viat] corect] și armonioas]. La fel cum exist] forme diverse ale durerii, tot așa exist] și intensit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r] l]comie, s] obțin] satisfacție proprie prin fapte demne de laud], cel care tr]ieste în singur]țațe (pustnicul) își supune dorințele unui control mai sever, fiind mult mai serios angajat în atingerea idealului de eliberare total] de suferinț] (nirvana). Atât idealul de viat] al omului simplu, cât și al pustnicului, se opun existenței bazate doar pe senzualitate pur], lipsite de orice constrângeri etice. O viat] tr]it] doar în pl]ceri duce prin ins]și natura să la plictis
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
orice valori morale. Buddha era împotriva senzualit]ții pure și a automutil]rii, considerând metodă lui ca fiind una de mijloc. Cel dintâi Adev]r Sfânt este acela al suferinței, al doilea desemneaz] intensificarea suferinței, al treilea reprezint] încetarea suferinței (nirvana), iar ultimul constituie ins]și metodă de a pune cap]ț suferinței (Nobilă C]rare în Opt Trepte). Această din urm] prezint] urm]toarele aspecte: 1) înțelegere corect], 2) gândire dreapt], 3) vorbire dreapt], 4) manifestare decent], 5) trai decent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
constituie modelul constructiv de acțiune, în timp ce al doilea aspect, bazat pe recompense și pedepse, reprezint] modelul juridic (critic) de acțiune. O alt] abordare a acestor dou] modele este aceea c] manieră dezinteresat] de formare a caracterului poate fi orientat] spre nirvana, deoarece, în esență să, ea reprezint] o încercare de înl]turare a l]comiei, a urii și a minciunii, iar aceast] încercare de acumulare a meritelor vizeaz] o viat] mai bun] în viitor. Specialiștii în terminologie au observat c], în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ea reprezint] o încercare de înl]turare a l]comiei, a urii și a minciunii, iar aceast] încercare de acumulare a meritelor vizeaz] o viat] mai bun] în viitor. Specialiștii în terminologie au observat c], în perspectiva acțiunii orientate spre nirvana, noțiunile de bine și r]u pot fi exprimate prin cuvintele kusala și akusala, iar atunci când se face referire la dorința unei vieți viitoare mai bune, noțiunile pot fi traduse prin termenii pu66a și p³pa. Dac] pu66a semnific] ideea de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acțiune meritorie ne ajut] în mod paradoxal s] acumul]m mai mult] fort] pentru o c]l]torie îndelungat] în sa-s³ra (roată vieții), în timp ce o acțiune pozitiv], exprimat] în formă kusala, scurteaz] aceast] c]l]torie, gr]bind apropierea de nirvana. Buddha nu limiteaz] evaluarea acțiunii umane doar la conceptul simplist de motiv, deoarece acțiunea trebuie realizat], iar în acest sens, modul in care ea este realizat], precum și consecințele pe care le implic] sunt, de asemenea, importante. Aceast] idee este susținut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1) Geneză acestei acțiuni este direct asociat] sentimentului de ur], uneori l]comiei sau poate avea o origine de natur] cognitiv], si anume, gândirea greșit]; 2) Are efecte d]un]toare asupra propriei persoane, constituind un obstacol în aspirația spre nirvana, sau poate avea consecințe negative asupra vieții viitoare; 3) Înr]ut]teste caracterul individului prin inc]lcarea idealului de a nu face r]u nim]nui, determin] dezvoltarea unei conștiințe inc]rcate, într] în conflict cu viața altor persoane și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1981; 15 Young Romanian Poets, îngr. și pref. trad., București, 1982; Trei poeți englezi contemporani (Fleur Adcock, Alan Brownjohn, Jon Silkin), introd. Mircea Ivănescu, București, 1989 (în colaborare cu Denisa Comănescu și Mircea Ivănescu); Erich van Ruysbeek, O fărâmă de Nirvana, pref. Eugène van Itterbeek, București, 1992; Focuri pe apă. 7 poeți din Sibiu - Fires on Water. 7 Poets from Sibiu, ed. bilingvă, pref. trad., București-Sibiu, 1992 (în colaborare cu Adam J. Sorkin); Hannie Rouveler, Reiziger naar het woord-Călător către cuvânt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
filosofia. Aflăm însă că, departe de a fi un idealist, incapabil să confere vreo finalitate practică preocupărilor sale științifice, Stamate reușește, tocmai "grație calculelor și combinațiilor sale chimice"66 să-i asigure fiului un post de subșef de birou în Nirvana. Elocventă pentru farsa îndeletnicirilor sale culturale și pentru parodia rolului de educator este concisa prezentare a ritualului cotidian: "Acest om demn, unsuros și de formă aproape eliptică, [...] este silit să mestece, mai toată ziua, celuloid brut, pe care îl dă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Filosofie. Publică de timpuriu și își continuă activitatea în timpul studenției. Scrie la „Pagini literare”, „Luptătorul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Transilvania noastră”, iar după 1959 colaborează la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Săptămâna”, „Secolul 20”, „Flacăra”, semnând și cu pseudonimele V. Banu, Vera Petri, Nirvana Runcu, Svetlana Russo, Adrian Niculescu ș.a. A fost președinta Societății Culturale Ginta Latină, Filiala București. Debutează în 1936, la revista „Pagini basarabene”, cu poezia O stea, semnată Nirvana Runcu, iar în volum, în 1968, cu placheta Despre suflet, despre cuvânt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
Săptămâna”, „Secolul 20”, „Flacăra”, semnând și cu pseudonimele V. Banu, Vera Petri, Nirvana Runcu, Svetlana Russo, Adrian Niculescu ș.a. A fost președinta Societății Culturale Ginta Latină, Filiala București. Debutează în 1936, la revista „Pagini basarabene”, cu poezia O stea, semnată Nirvana Runcu, iar în volum, în 1968, cu placheta Despre suflet, despre cuvânt. Temele predilecte pentru R. sunt aceleași de fiecare dată: nostalgia copilăriei, toamna, Moldova și Ștefan cel Mare, toate versurile ei - prin structură și subiectele abordate - fiind variațiuni pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
adevărat că și redactorii literari de valoare părăsiseră ziarul. Primul dintre ei fusese I. L. Caragiale, care pleca după o activitate de șase luni, răstimp în care tipărise aici editoriale politice semnate cu inițiala C. sau cu pseudonimul Falstaff, articolul În Nirvana, scris la moartea lui M. Eminescu, cronici dedicate evenimentelor politice ale zilei și cronici fanteziste iscălite când Hans, când Nastratin ori Zoil. Cu acest ultim pseudonim erau semnate și cronicile teatrale ale fostului director de teatru, păstrând încă în suflet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]