1,376 matches
-
cele ale membrelor inferioare; se insistă pe o impulsie completă în articulațiile picioarelor; se va relua contactul cu solul fără a-l atinge cu călcâiul. dozarea se va face în funcție de vârstă, grad de pregătire, condițiile suprafeței de sprijin (înclinată, sol nisipos), nivel de dezvoltare morfofuncțională. 2. Sărituri pe loc cu desprindere de pe un picior Aspecte generale Din punct de vedere tehnic, aceste sărituri sunt asemănătoare cu cele în care desprinderea se face pe ambele picioare. Deosebirea constă în aceea că la
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
desprindere. fiind un exercițiu mai solicitant decât cel cu desprindere pe ambele picioare, după un anumit număr de repetări se indică alternarea piciorului de desprindere. dozarea se va face în funcție de vârstă, grad de pregătire, condițiile suprafeței de sprijin (înclinată, sol nisipos); Notă În lecțiile de învățare, se vor utiliza acele mijloace enumerate anterior care nu solicită excesiv subiecții, pentru a nu facilita apariția oboselii și a scădea astfel randamentul. 3. Săritura în lungime de pe loc (S.L.loc) Aspecte generale Săritura în
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
de fermentație; * culoarea = se examinează atât la exterior cât și pe secțiune, interesând nuanța și uniformitatea acesteia; * consistența pastei = se apreciază în momentul tăierii și prin degustare. Aceasta trebuie să fie omogenă, caracteristică sortimentului, moale, onctuoasă, tare, cauciucoasă, sfărâmicioasă sau nisipoasă; * mirosul și gustul = trebuie să fie caracteristice sortimentului și suficient de bine exprimate. Se urmăresc eventualele mirosuri și gusturi anormale (de acru, amar, rânced, nutreț, drojdie, mucegai etc). Brânzeturile care prezintă defecte tehnologice sau defecte minore (de structură, consistență, aspect
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
mixului); * sunt necesare cantități reduse de aromatizanți (cristalele mici de gheață se topesc rapid în cavitatea bucală, iar aroma este bine evidențiată); * înghețata este mai catifelată (predomină cristalele mici de gheață, care sunt și mai uniform repartizate); * se evită structura nisipoasă a înghețatei (freezarea rapidă conduce la formarea cristalelor mici de lactoză); * se îmbunătățește randamentul în produs finit de calitate superioară; * crește productivitatea muncii. Mărimea și forma cristalelor de gheață influențează corpolența și textura înghețatei, drept pentru care pe timpul freezării trebuie
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
precipitații medii anula e de paste 600 mm, pe versanții cu soluri având textura mijlocie și grea și acolo unde există pericol de alunecare, pentru a intercepta și evacua apele de suprafața aflate în exces; nu se recomandă pe terenurile nisipoase și pe cele puternic frământate. Sub aspect funcțional și al modului de dimensionare a secțiunilor de scurgere, se fac următoarele precizări: • Canalele de coastă înclinate Prezintă următoarele caracteristici generale: - Se amplasează transversal sau înclinat față de direcția curbelor de nivel, având
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
utilajelor agricole; - zonele care datorită unor factori naturali sau sociali nu pot fi protejate împotriva scurgerilor provenind din amonte, sau nu au condiții pentru evacuarea controlată a apelor într-un emisar natural; - terenurile cu soluri având textură grea (argiloasă) sau nisipoasă, cu riscuri mari în ceea ce privește stabilitatea viitoarelor taluze ale teraselor. 5.2. Elemente de calcul și dimensionare a teraselor viti-pomicole Probleme generale Dimensionarea teraselor trepte se face în raport cu panta terenului, condițiile de sol, distanța dintre rândurile de vie și de numărul
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
se aibă în vedere următoarele: - reducerea la maximum a suprafețelor ocupate de drumuri; - asigurarea accesului la toate terenurile agricole (sole și parcele) sau la diferite obiective social - economice; - evitarea zonelor cu exces permanent de umiditate, cu alunecări active, cu textură nisipoasă, cu formațiuni evoluate ale eroziunii în adâncime. •••• În raport de poziția lor pe versanți, drumurile tehnologice pot fi: - drumuri amplasate pe cumpăna apelor; - drumuri amplasate la baza versanților sau pe văi; - drumuri amplasate pe conturul versanților, în zone secetoase, sau
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
la ciuperca Pleospora betae și a grâului la ciupercile Puccinia recondida și P. striiformis. Starea fizică a solului. Cultivarea plantelor pe terenuri care permit buna dezvoltare a acestora, contribuie la creșterea rezistenței la boli. Cartoful plantat numai în soluri ușoare, nisipoase este mai rezistent la atacul ciupercii Synchytrium endobioticum decât în cazul cultivării cartofului pe terenuri grele și umede. pH-ul solului poate să acționeze atât asupra plantei cât și a agentului patogen. Un pH puțin favorabil sau nefavorabil dezvoltării plantelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
apoi de la cele secundare, având în anii umezi un caracter foarte grav. Infecțiile la nivelul tuberculilor, se realizează prin intermediul sporangilor, care sunt antrenați de apa de ploaie sau de cea de la irigație în profunzimea solului. Acesștia pot ajunge în solurile nisipoase până la adâncimea de 10-15 sau chiar la 20 cm. Metodica avertizării constă în urmărirea a trei criterii: biologic, ecologic și fenologic, între care se vor stabili corelații care servesc în continuare la avertizarea tratamentelor. 1) Criteriul biologic urmărește evoluția patogenului
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
albine, slab aromat. Se urmăresc și se indică eventualele particularități gustative (acrișor, amărui, astringent, alcoolic și altele). Consistența se apreciază după modul de curgere al mierii de pe o lopețică de lemn. La mierea cristalizată se apreciază caracterul cristalelor (fine, unctuoase, nisipoase, grosolane). Aspectul se apreciază după gradul de transparență pe care îl prezintă o probă de miere introdusă într-o eprubetă de sticlă incoloră și examinată direct la lumina zilei. Puritatea se evaluează prin aprecierea prezenței sau absenței unor fragmente de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
iar buglovianul se află sub nivelul de eroziunea rețelei hidrografice. Faciesul petrografic al formațiunii prezintă importante variații laterale, mai evidente pe direcția vest-est (Petru Șt., 1989). Astfel, în dealurile înalte din vest volhinianul este reprezentat de marne cu intercalații subțiri nisipoase, nisipuri argiloase, gresii și calcare oolitice, iar pe dealurile estice din Culmea Holmului, predomină argilele și marneleNumeroase profile naturale deschise în Dealul Holm, Dealul Tudora, Dealul Sângeap, Dealul Basaraba etc., oferă posibilitatea colectării de fosile din genurile Mactra, Cardium, Tapes
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
râului Bahlui în amonte de Cotnari este ilustrat, înainte de toate, de orientarea și înclinarea generală pe direcția NNV-SSE a culmilor și văii Bahluiului, de prezența platourilor structurale și cuestelor. Aceasta depinde desigur și de natura rocilor, în general moi, argilo nisipoase dar și cu sectoare ce dispun de intercalații mai rezistente la eroziune (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). 3.1.1. Platourile structurale Prezența la suprafață sau în apropiere de suprafață a depozitelor de roci mai dure, a dus la crearea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de teren, acestea din urmă având rolul principal (C. Brânduș, 1981). Larga dezvoltare a degradărilor de teren din această regiune se datorește atât condițiilor naturale favorabile, cât și utilizării neraționale a terenurilor. Alcătuirea petrografică dominată de faciesul argilo-marnos cu intercalații nisipoase, uneori chiar cu gresii și calcare oolitice, ca și plasticitatea argilelor și marnelor umede, constituie una din condițiile principale ale degradărilor și în special ale alunecărilor de teren . Astfel, cele mai numeroase alternații de strate argiloase, marnoase, nisipoase se întâlnesc
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu intercalații nisipoase, uneori chiar cu gresii și calcare oolitice, ca și plasticitatea argilelor și marnelor umede, constituie una din condițiile principale ale degradărilor și în special ale alunecărilor de teren . Astfel, cele mai numeroase alternații de strate argiloase, marnoase, nisipoase se întâlnesc pe versanții estici ai Dealului Mare-Hârlău în punctele Pârcovaci, Cetățuia, Zagavia, Scobinți, Poiana Mărului, Cotnari și pe versanții vestici ai Culmii Holmului în amonte de Hârlău. Apariția și dezvoltarea degradărilor de teren sunt de asemenea strâns legate de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
versant îl constituie apa, provenită din precipitații sau din apele subterane. Astfel, stratele acvifere apar la baza plăcilor de gresii și calcare din preajma abruptului principal prezintă debite constante de circa 1,5 l/s/100m2 front de captare. Adâncimea complexului nisipos ce constituie acviferul freatic este de 1,70--4,30 m( I.S.P.I.F.-Iași-1997). Aceleași debite le au și stratele acvifere de la baza teraselor Bahluiului, mai ales când sunt secționate de afluenți, ca în cazul văii Buhalnița, Scobinți, Broscăria, Lacuri, Măgioara etc.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Scobinți, Zagavia. Alunecările sub formă de valuri - pot proveni din alunecările în trepte, după o etapă mai îndelungată de evoluție, dar și în alte condiții. Se dezvoltă pe versanții formați din alternanțe de roci plastice:argile, marne, separate de orizonturi nisipoase, cu strate de prundișuri și uneori cu strate acvifere etajate. Valurile de alunecare sunt uneori paralele, cu o energie de relief de 2-4 m. Se întâlnesc pe versantul stâng al pârâului Buhalnița, în dreptul localității cu același nume, pe Dealul Cătălina
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Mare, aluvionarea și chiar coluvionarea șesului au fost foarte active, reușind să-l scoată aproape în întregime din domeniul inundațiilor și să-l transforme într-o terasă de luncă cu altitudini relative de 6-10 m. Aluviunile au o constituție predominant nisipoasă, cu intercalații argiloase și lentile de prundișuri. Din unele puncte ale șesului sau chiar din malurile albiei minore, nisipurile se exploatează pentru nevoile gospodărești (de exemplu la Bădeni, Ceplenița, Cotnari). De asemenea, în lungul malurilor se pot vedea din loc
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
unește cu terasa de luncă a Buhalniței), iar la Cotnari de la 2000 m la 2200 m (în special în zona unde se vărsa în Bahlui pârâul Buhalnița veche, captat). Depozitele aluviale din bază prezintă un orizont de 3-5 m, mai nisipos, conținând frecvent lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri, peste care se află un orizont de 5-6 m grosime, cu aluviuni mult mai fine, argilo nisipoase și chiar argiloase, de vârstă holocenă (C. Martiniuc, 1956). Terasele de versant T1-Terasa de 10-20
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pârâul Buhalnița veche, captat). Depozitele aluviale din bază prezintă un orizont de 3-5 m, mai nisipos, conținând frecvent lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri, peste care se află un orizont de 5-6 m grosime, cu aluviuni mult mai fine, argilo nisipoase și chiar argiloase, de vârstă holocenă (C. Martiniuc, 1956). Terasele de versant T1-Terasa de 10-20 m altitudine relativă este cea mai tânără, exceptând terasele de luncă de 3-5 m și 6-10 m. Aceasta apare fragmentar de la sudul localității Pârcovaci și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Hârlău, această terasă apare în câteva areale destul de fragmentate (Bădeni, sudul Dealului Hatiei, la nord de Ceplenița, în sudul Dealului Babanului și a Dealului Bălășoaei). Alcătuirea geologică a acestei trepte de relief se caracterizează de obicei prin prezența unor luturi nisipoase și nisipuri fine la partea superioară. Acestea sunt dispuse peste formațiuni nisipo argiloase și chiar pietrișuri fine. Baza sa este scoasă în evidență de un strat acvifer freatic, care alimentează fântânile cu apă potabilă din satele. așezate pe această terasă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
M. Pantazică, V. Băcăuanu, 1968) ale râului Bahlui în partea vestică a Dealului Hatiei-Bădeni, a Dealului Humăria Hârlău, a Dealului Morii-Ceplenița, în zona de confluență a Bahluiului cu pârâul Buhalnița, etc. Apele subterane din șesul Bahluiului sunt cantonate în formațiuni nisipoase, cu intercalații de pietrișuri, acoperite de strate argilo-nisipoase cu granulometrie relativ fină, ceea ce îngreunează infiltrarea apelor de suprafață provenite din precipitații sau din vărsarea râului Bahlui. La contactul cu versanții s-au acumulat materialele aduse lateral, formând glacisurile, iar la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de 4,2-8,8 g/l, apa conținând hidrogen sulfurat, sulfură de fier, clorură de sodiu și se poate folosi în scopuri curative. La capătul de nord al satului Pârcovaci, se găsesc cinci izvoare cu apă minerală, cantonate în intercalațiile nisipoase de vârstă basarabiană, care apar între argilele și nisipurile de Băiceni. Apa minerală de la Pârcovaci, clasificată ca apă bicarbonată, sulfatată, sodico-calcică, este indicată în afecțiuni gastro-intestinale și urinare. Deși sursa hidrotermală Pârcovaci este cunoscută de mult timp, abia după 1975
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
are lățimi variabile, până la 2 km, mai ales acolo unde debușează afluenții de pe dreapta (Scobinți, Buhalnița, Cârjoaia) sau de pe stânga (Nicolina-Hârlău, Bădeni, Broscăria). Panta longitudinală este redusă, sub 0,5°, având numeroase zone meandrate (M. Pantazică, 1958). Compoziția șesului, predominant nisipoasă, permite înmagazinarea unei cantități mari de apă. În albia minoră a Bahluiului s-a dezvoltat, pe marnele și argilele bazale, nivelulsuport al apelor subterane, de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere scăzută. Albia minoră este puternic adâncită, ajungând
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
înclinații moderate, pe gresii aflate aproape de suprafață, sub arbore de șleau cu gorun, pe un areal de circa 890 ha. Este, din punct de vedere morfologic, mijlociu profund, cu un volum edafic util de 50 m³/m². Textura este luto nisipoasă uniformă în profil, permeabilitatea pentru apă este mare. Conținutul de humus este 0,84-4,30%. Principalul determinant pedoecologic cu caracter limitativ, este coeziunea slabă și profunzimea solului până la roca compactă, favorizând doborâturi de vânt. 2.3. Molisolurile Din această clasă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ha insular, în zona Cotnari și pe versantul vestic al Culmii Holmului, la altitudini de 200-400 m pe versanții frământați cu expoziții diferite, moderat până la puternic, pe gresie și marne calcaroase, sub făgete de deal. Sunt soluri puternic carbonatice, loto nisipoase până la lutoase. Conținutul de humus variază între 1,80-3,85%. 2.4. Solurile neevoluate. În această clasă, au fost încadrate solurile puțin evoluate, caracterizate printr-un singur orizont A și el de obicei slab format. Din această clasă au fost
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]