675 matches
-
Cu ochii lui ca de sticlă hol bați în întunericul unei ape înghețate. Ivan visase că-l vede străbătând rapid undele al căror sărut rece ca o mușcătură aproape că-i sfâșia pielea, ca și cum el însuși, Ivan, ar fi deve nit una cu peștele, ca și cum trupul i s-ar fi acoperit de solzi și sufletul i s-ar fi întărit în colți ascuțiți, ca de rechin. Ivan-he ringul bătuse în lung și-n lat adâncurile până când își dibuise victima. Carnea roz
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
bica!... Tare, tare, fetița!... Așa de tale cum l-a dulut si pe Costi când l-a lovit masina si a mulit? Așa-așa, fetiță cuminte! Dal oamenii se mai întolc acasă după țe mol? Nu, nu se mai întorc! Niți o dată?... Nu, nici măcar o singură dată! Dal țe fac oamenii când mol? Numai stau în pământ si dolm? Da, așa, fetița... numai stau și dorm... Da-i bine că oamenii mol? Sții, bica, plietena mea de la glădiniță zițe că-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
te dăm la creșă... Mama, nu la chesă!! Te log, mami, nu la chesă!! Eu pe bunica-bica n-am țupalat-o, că am fost cuminte. Dar despre ce ați povestit în drumul către casă de la grădiniță?... Desple oamenii cale mol si niți o dată nu mai vin pe acasă... Si că ea tlebe să moală... că oamenii bătlâni mol mai lepede... Dal nu mă da la chesă, mami! Te log!... Mama, nu!... Eu am fost cuminte!... Cuminte ca plințesa din poveste, Mami!... Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
multe rânduri și negăsindu-le m-am bucurat să văd că irișii ochilor au căpătat blândețe, gesturile au devenit mai așezate. La sfârșit, când au apărut și cele două sticle mau înconjurat flăcăii. Sărut mâna, doamnă învățătoare. Să mai ve niți la Horă. Războiul împotriva tifosului exantematic a mers până în 1945, prin iulie. Așa, printre multele întâmplări, am reușit să am și niște ore, o inspecție pentru gradul I la care a venit domnul Petre Alexandru, de la Minister. Se vede că
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
trebuie să fac curățenie În debaralele cerului, care seamănă tot mai mult cu pierderile de sînge ale sorei noastre, cu o răcoroasă alungare dinspre lacătul care a Închis eleșteul, să nu se mai simtă răsuflarea bolnavă a celui miruit prin nituri și șuruburi, cel cu tîmpla zdrobită și cu pieptul dăruit cormoranilor, Într-o ultimă hrană, Într-o ultimă salvare. Iar cum astăzi nu se poate, iar mîine se arată a fi un alt carnaval, Îmi stăpînesc cu greu sîngele gros
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
plăcerea celui care dăruiește, nu pentru meritele celui care primește, a zis tata. În plus, nu se mai poate returna. Deschide-l. Am desfăcut cadoul Învelit meticulos, În penumbra zorilor. Pachetul conținea o cutie din lemn lucrat, strălucitoare, garnisită cu nituri aurite. ZÎmbetul mi se lumină Înainte de a o deschide. Sunetul Încuietoarei la deschidere era excelent, de mecanism de ceasornicărie. Interiorul penarului era acoperit cu catifea de un albastru Întunecat. Fabulosul Montblanc Meinsterstück al lui Victor Hugo trona În centru, orbitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
aceea s-o las să mediteze, preț de vreun ceas, cât înghit și eu o ceașcă de zeamă străvezie de cafea făcută chiar de mânuța dumneaei, „prea multă cofeină strică, dragă...”, și să reîncep reconstrucția dormitorului, căutând șuruburile, piulițele, garniturile, niturile, plăcuțele care maschează găurile și mânerele scăpate prin cotloane. Bineînțeles, nu găsesc nicăieri șurubelnița cu cap pătrat. Pocnesc pereții, zgârii furnirul, scap „Țărăncuța” înrămată de vecinul nostru, le reintroduc în cameră, în funcție de conjuncții ale astrelor, semne zodiacale, compatibilități și incompatibilități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
mersi că a venit dispoziția asta să-i dăm la familii și să-i reînhumăm, cum vrea fiecare. Că altfel nici dr...Cine mai știa de ei?! Putrezeau acolo, neștiuți de nimeni. Ce mare scofală o tijă, o gaură, un nit, ce-o fi fost tehnica sanitară pă vremea burgheziei. De rămânea acolo, sub coasta de la Chelitura, în bălți, la stuf, și-n ceasul de acu’, era mai bine? Se răsuci și privi spre dulapul cu regulamente. Parcă le număra, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
eu să te-ating, să te-nviu cu o rază? vrei tu să fii noapte smolită iar eu să te albesc, să te desferec de piei? vrei tu să fii tăcere de piatră iar eu să te umplu cu goluri și nituri de râs? vrei tu să fii amarul din sânge, să-mi descleiezi prea dulcile herghelii ce mă-nneacă în praf? dă-mi un semn, născocește o slovă, smulge o unghie balaurului ce stă între noi neclintit ca o stâncă. prea târziul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
din corp, într-un domino fără de scăpare al morții, care avea să-i determine pieirea. În timp, bineînțeles că doctorii încercaseră să-l salveze în fel și chip, legându-l când cu scotch, când sudându-l, când prinzându-l cu nituri, dar nimic. Curul lui Bogdan se dovedise pur și simplu de nereparat. Acum el se întoarse pe ultima parte pe care se mai putea răsuci, adică pe spate. O făcu însă cu dureri imense, pentru că era exact partea care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
de mine, și nu știam ce-o să-i spun mamei, goneam și-atâta tot, rugându-mă să nu mai ajung acasă niciodată. Muzică Stăteam pe o bancă, în spatele blocului nostru, pe deal, lângă potecă și mă chinuiam să bat un nit, cu o jumătate de cărămidă, în mânerul în forma de pește al briceagului meu cel nou, de când îl înfipsesem odată într-un copac sau în mai știu eu ce, îi juca lama, închizându-se mereu, îmi era frică să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
odată într-un copac sau în mai știu eu ce, îi juca lama, închizându-se mereu, îmi era frică să nu mă tai la deget, mă chinuiam, deci, să-l repar, însă cărămida nu era destul de tare, degeaba tot ciocăneam nitul, în afară de faptul că mi-am murdărit mâna și pantalonii de uniformă, n-am reușit nimic. După-amiezile, poteca era neumblată, stăteam acolo de vreo juma’ de oră și numai pe nea Miki l-am văzut mergând spre cișmea, l-am salutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
administrarea bunurilor deloc neglijabile. Mamei, care era de o rară frumusețe, îi plăceau mai mult călătoriile și partidele de călărie decât compania noastră. Cu ei nu aveam dialog. Suzanne și cu mine eram ca niște căței: foarte bine îngrijiți, hră niți cu tot ce era mai ales, trebuia să ascultăm de cei mari și să facem sluj, fără comentarii. Am primit o edu cație severă. La masă nu aveam voie să vorbim decât dacă eram întrebate, iar râsul prea zgomotos nu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
că mama e bolnavă și a tre buit să revin în România. Dar ți-am mai povestit peri pețiile celei de a doua întoarceri. — Ai revenit apoi la mătușa ta? — M-am bucurat de șapte luni de răsfăț nemai pome nit, până când, într-o noapte, a izbucnit catastrofa, conflict cu mătușa, explicații până la trei dimineața. Făcuse o nejus tificată criză de gelozie și, ca răspuns la nedreptele acuze, am părăsit demnă casa. Nici nu se crăpase bine de ziuă când am
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Când a sfârșit, toată sala s-a ridicat în picioare și a cântat „Hristos a înviat din morți, cu moartea pre moarte călcând“. A fost extraordinar. — Într-adevăr, se îngândură Ioana. — Care sunt prozatorii și poeții tăi preferați? am reve nit la întrebări. — Anatole France, Maupassant, Dostoievski, Proust, Saint-Exupéry, Leopardi, Pușkin, René Char, Minulescu, Musset, Shelley, Laforgue, Mallarmé. — Compozitorii favoriți? am luat-o mai iute. — Ravel, Debussy, Schubert, Wagner, se precipită mătușa. — Ce har ți-ai fi dorit să ai? — Dansul
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
vedere cu frumusețea lor de nedescris. Una a fost o fată zveltă, în costum negru de baie, care se străduia din greu să înalțe o umbrelă portocalie pe plaja din Jones, prin 1936. Pe cea de-a doua am întâl nit-o prin 1939, la bordul unui vas de croa zieră în Marea Caraibilor, azvârlind cu bricheta într-un marsuin. A treia a fost prietena șefului, Mary Hudson.“ În loc să-ncep acum să explic de ce aceste flash-uri de fru musețe pură
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Apoi am înghețat. Ne propuseserăm tacit să nu ne-ndră gostim unul de altul dar probabil că, fără să-mi fi dat seama, eu sau ceva din mine transgresase limi tele impuse. Eram într-un parc mizer și pustiu, spri ji niți de o masă de șah din ciment. Am condus-o acasă, ca-ntotdeauna, ne-am sărutat ca-ntot dea una, nu ne-am spus adio, nici măcar la revedere, apoi nu ne-am mai văzut niciodată. Avionul ei a decolat de pe o
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
cu bărbia corul de hăhăituri care i-a urmat. — Domnu’ Nistea, dacă o luăm așa, eu mă las de scris, a protestat poetul Ionescu. — Nu, dom’ne, cum o să faci așa ceva? — Văd că nu Înțelegeți, domnu’ Nistea, a mai Îndrăz nit Ionescu. — Bun. Am vrut doar să dezleg limbile, Îmi cer scuze. Așadar, eu remarc o ameliorare În poezia domnului Ionescu. În ce sens ? Păi, În sensul că, deși laitmotivul e același, mijloacele de expresie s-au mai Îmbunătățit. De pildă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ceilalți nu erau puternici, nici demni; era doar incapabil să vrea ce voiau toți - și când toți vor aceleași lucruri este inevitabil să nu se Încaiere, nu va fi niciodată destul pentru toți, ca toți să fie mulțumiți, fericiți, Împli niți; așa că vor face tot ce e mai urât și mai murdar, ome nește vorbind, ca să pună mâna pe o bucățică de ilu zie, să i-o smulgă celui de lângă el, să Îl lovească ori să Îl manipuleze, cum Înțelegea el
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
de mașini și autobuze așteptau Într-o pîclă solidă de gaze de eșapament, În vreme niște adolescente se smiorcăiau, iar bunicile lor țipau la soldații spanioli. Ignorînd claxoanele nerăbdătoare, cei din Guardia Civil(##notă: Jandarmeria spaniolă##) verificau fiecare șurub și nit, căutau cu exces de zel prin valize și ambalaje cartonate de supermarket, aruncau priviri scrutătoare sub capote și roți de rezervă. — Trebuie să ajung la Marbella Înainte de cinci, i-am spus administratorului de la biroul de Închirieri, care privea fix la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și așa mai departe, până ce acele fragmente, dacă ar fi fost toate păstrate, ar fi putut fi Îmbinate laolaltă pentru a alcătui vasul Întreg, absolut Întreg, spart de un copil italian, Dumnezeu știe unde și când, și reparat cu aceste nituri de bronz. În toamna anului 1939, ne-am Întors la Paris și În jurul datei de 20 mai a anului următor ne aflam din nou În preajma mării, de data aceasta pe coasta vestică a Franței, la St. Nazaire. Acolo, o ultimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
mică rezervă a României la această tendință încă negociată la nivelul marilor puteri europene. Acest misticism ideologic al hărniciei este soluția ieșirii din criză, iar el presupune pur și simplu sacrificarea săracilor, declarați ontologic leneși (chiar dacă nimeni nu a îndrăz nit să-i declare pînă acum de-a dreptul „cerșetori”) și astfel vinovații principali de toate nenorocirile crizei trecute, prezente și viitoare. Statul social este „demascat” ca stat asistențial, iar acesta este radical delegitimizat de către puterile neolibe rale, care învinuiesc astfel
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
sparte, care curgeau și pierdeau presiune. Mici râuri, șiroaie de apă răsucindu-se și unduindu-se în întuneric. Sau - ca un submarin pe cale să se scufunde în care pătrunde apa oceanului, jeturi de apă neagră, din adâncuri ce țâșnesc din nituri sărite și fisuri înăuntrul corpului zdrobit, în picaj, al submersibilului. Am încercat să-mi păstrez cumpătul. Am încercat să nu mă gândesc deloc la ludovician. Nu vă... am încercat din nou, mai tare. Nu vă aud bine. — ...ră[ ]M[ ]est
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
câte una odată. Fiecare dintre cei patru pereți era solid și greu, un cadru dur, umplut cu zăbrele din plastic negru. Noi i-am ținut în loc în vreme ce Fidorous i-a prins între ei și de baza cuștii cu mai multe nituri și bolțuri de cauciuc, care odinioară probabil fuseseră butoanele de stop, play și record. Când terminarăm, doctorul coborî înapoi în cabină să caute echipamentul de scafandru. Noi am rămas amândoi pe puntea înclinată, privind umăr la umăr cușca. — Nu poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Adam sugrumat de nodul prea strâns al cravatei, podețele spălătorilor de geamuri fluturau inutile, asemenea ochelarilor legați cu șnur la gât, pe care Îi cauți peste tot, numai acolo nu. Vânturile și zăpezile s-au tot vânzolit peste acoperișuri, ronțăind nituri din plictiseală, astfel Încât antenele lungi de pe culmi s-au prăvălit Într-o rână, iar reclamele luminoase, de mult stinse, și-au pierdut din litere, alcătuind cuvinte din ce În ce mai știrbe și mai lipsite de sens. Nu știu dacă am fost ultimul om
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]