1,403 matches
-
și Premiul pentru critică și istorie literară al Uniunii Scriitorilor din România în anul 2000. Prima atestare documentara a satului Aruncuta este dată de 18 noiembrie 1346. Satul este unul românesc, care a aparținut în trecut domeniului latifundiar al familiei nobiliare Suki. Cercetările arheologice scot în evidență locuirea satului cel puțin din epoca bronzului timpuriu. În Aruncuta, de-a lungul istoriei, au existat multe familii nobiliare, care au deținut mari suprafețe de teren, din care menționam familia Medjes de Band în
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
noiembrie 1346. Satul este unul românesc, care a aparținut în trecut domeniului latifundiar al familiei nobiliare Suki. Cercetările arheologice scot în evidență locuirea satului cel puțin din epoca bronzului timpuriu. În Aruncuta, de-a lungul istoriei, au existat multe familii nobiliare, care au deținut mari suprafețe de teren, din care menționam familia Medjes de Band în prima jumătate a secolului al XIV-lea, familia de nobili catolici Bogath de Juc—în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și în
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
familia Medjes de Band în prima jumătate a secolului al XIV-lea, familia de nobili catolici Bogath de Juc—în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și în prima jumătate a secolului al XV-lea, urmată de familia nobiliara Suky—în a doua jumătate a secolului al XV-lea și în secolul al XVI-lea. În secolele al XVII-lea-al XIX-lea, mari suprafețe de teren au deținut familiile nobiliare Haller de Hallerko, Wesselenyi de Hadad, Kornis de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a secolului al XV-lea, urmată de familia nobiliara Suky—în a doua jumătate a secolului al XV-lea și în secolul al XVI-lea. În secolele al XVII-lea-al XIX-lea, mari suprafețe de teren au deținut familiile nobiliare Haller de Hallerko, Wesselenyi de Hadad, Kornis de Gonczruszka, Karacsay de Valje-Szaka etc. De-a lungul istoriei, statisticile consemnează o pondere majoritară a românilor, de circa 75-85% din totalul populației, diferența fiind reprezentată de maghiari, rromi etc. În perioada 1800-1940
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
9,2 hectare, cu vegetație de stepa și unde se găsește o plantă rară, Astragalus Peterfi [Lintea Pratului], respectiv Lacul artifial de 70 hectare, unde se practică pescuitul sportiv și nici Biserică Unitariana din sec. XIII ce a aparținut familiei nobiliare Suki, și unde se mai păstrează celebrele steme cu lupi ale familiei. La cele menționate mai sus se adaugă Biserică Reformata - Calvina din Suatu, monument istoric, construită în anul 1682 și care adăpostește stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu. Primele
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
ce a aparținut familiei nobiliare Suki, și unde se mai păstrează celebrele steme cu lupi ale familiei. La cele menționate mai sus se adaugă Biserică Reformata - Calvina din Suatu, monument istoric, construită în anul 1682 și care adăpostește stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu. Primele informații statistice legate de Aruncuta sunt cele din perioada administrației austriece, explicațiile fiind prezentate mai jos de tabel: a )Informații edilitare și structura populație; b )Structura populației pe grupe de vârstă și sex ; Biserică greco-catolica, construită
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
mic de elevi, iar în 15 sept.2010 grădiniță și clasele I-IV - urmare a numărului redus de copii și a restructurării invatamintului românesc, generat de puternică criza financiară a statului român . În Aruncuta, pe Dealul Criptei, există un cimitir nobiliar în care sunt înmormântați, în trei cripte dinstincte, dar și în mormânte individuale, membri ai celebrelor familii nobiliare Haller de Hallerco , Wesselenyi de Hadad și Korniș de Goncz - Ruszka . (fiecare familie a deținut postul de Guvernator al Transilvaniei de câte
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
copii și a restructurării invatamintului românesc, generat de puternică criza financiară a statului român . În Aruncuta, pe Dealul Criptei, există un cimitir nobiliar în care sunt înmormântați, în trei cripte dinstincte, dar și în mormânte individuale, membri ai celebrelor familii nobiliare Haller de Hallerco , Wesselenyi de Hadad și Korniș de Goncz - Ruszka . (fiecare familie a deținut postul de Guvernator al Transilvaniei de câte două ori, în perioada 1710 - 1840), la care se adaugă familia nobiliara Karacsay de Valje - Szaka, care a
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
mormânte individuale, membri ai celebrelor familii nobiliare Haller de Hallerco , Wesselenyi de Hadad și Korniș de Goncz - Ruszka . (fiecare familie a deținut postul de Guvernator al Transilvaniei de câte două ori, în perioada 1710 - 1840), la care se adaugă familia nobiliara Karacsay de Valje - Szaka, care a deținut funcții importante în administrația comitatului Cluj în prima jumătate a secolului XIX-lea. Colectivizarea în Aruncuta a început în 1958 prin înființarea unei 'Tovărășii" de tip sovietic și finalizată în martie 1961. Originile
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
pășunea satului din Contenit și au arăt circa 20 hectare { din totalul de 110 hectare }, în partea de est, tarlau 53, parcela A -3039 {vezi hartă topografica } mărindu - și astfel " capitalul ". De asemenea, au început să taie brazii din cimitirul nobiliar pentru un sediu pe care nu l-au mai construit niciodată . Chiar dacă " Tovărășia " nu a avut succesul sontat { chiar și prin facilitățile fiscale acordate de stat }, totuși aceasta a constituit un element de presiune continuă asupra țărânilor, în final fiind
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Eduard Confesorul, rege al Angliei, care nu avea moștenitori direcți. Potrivit istoricilor normanzi, Eduard i-a promis lui William să-l lase moștenitor. Totuși, pe patul de moarte, Eduard a încredințat regatul lui Harold Godwinson, capul celei mai importante familii nobiliare din Anglia, mai puternică decât însuși regele. În ianuarie 1066, regele Eduard a murit, iar Harold Godwinson a fost proclamat Regele Harold al II-lea. În septembrie, Tostig, fratele lui Harold al II, s-a aliat cu regele Harald al
Wilhelm Cuceritorul () [Corola-website/Science/300742_a_302071]
-
Dinastia Kantakouzenos (în ; pl. "Kantakouzenoi"), denumire latinizată Cantacuzenus și românizată Cantacuzin sau Cantacuzino, a fost una dintre cele mai importante familii nobiliare din Imperiul Bizantin în ultimele secole ale existenței sale. Familia a fost una dintre cele mai bogate din imperiu și a dat mai mulți guvernatori și generali importanți, precum și doi împărați bizantini. Membrii familiei Cantacuzino s-au căsătorit cu membrii
Dinastia Cantacuzin () [Corola-website/Science/336914_a_338243]
-
Bizantin în ultimele secole ale existenței sale. Familia a fost una dintre cele mai bogate din imperiu și a dat mai mulți guvernatori și generali importanți, precum și doi împărați bizantini. Membrii familiei Cantacuzino s-au căsătorit cu membrii altor familii nobiliare bizantine precum Paleolog, Filantropen, Asan și Tarhaneiot. Forma feminină a numelui este Kantakouzene (în ), latinizată Cantacuzena. Originea numelui familiei, potrivit lui Donald Nicol, „se află între presupuneri romantice și supoziții filologice”. Prințul Mihail Cantacuzino, un aristocrat din secolul al XVIII-lea
Dinastia Cantacuzin () [Corola-website/Science/336914_a_338243]
-
în 2006 la Mănăstirea Bochum (Slovacia) a fost investit Cavaler al Ordinului militaro-religios Sfântul Lazarus. A elaborat mai multe studii de istoriografie, de etnografie si folclor ale ținutului natal. Menționăm în acest context lucrările din domeniul istoriei zonei Roșcani: "Tradiție nobiliară în Roșcani, "Corviniana-Acta Musei Corvinensis X, Hunedoara, 2006" "și "Nicolae Șindea alias Ciocănești de Roșcani, "Sargetia- Acta Musei Devensis, XXXV-XXXVI, 2007-2008. În anul 2000 i s-a acordat "Premiul Fundației Ethnos pentru mecenat artistic "datorită realizării Proiectului cultural "Roșcani-2000 "al
Ioan Ovidiu Muntean () [Corola-website/Science/309062_a_310391]
-
sprijinul nobilimii mărunte, el a cedat o serie de moșii confiscate de la magnați celor care i-au fost credincioși, făcându-i dependenți de veniturile pământurilor și castelelor, stăpânite doar temporar. Acest sistem a propulsat în timpul domniei sale o serie de familii nobiliare noi în lumea celor mai bogați aristocrați (Drugeth, Garay, Lackffys). Regele a mers până acolo încât a acordat privilegii care contraveneau legilor vremii. De exemplu, el a autorizat fiicele nobililor să moștenească averile taților lor, deși legea pământului prevedea ca
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
în timpul domniei regilor dinastiei Angevine. Au fost ridicate noi castele regale la Visegrád, Diósgyőr, Zólyom (Zvolen, Slovacia) și alte câteva locații. Deși otomanii aveau să distrugă cele mai multe monumente de arhitectură în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, casele nobiliare ale căror ruine au fost scoase la lumină prin săpături arheologice la Sopron și în alte câteva locații, frescele și sculpturile descoperite la Esztergom sau Oradea demonstrează arta și arhitectura gotică înfloritoare a vremii. De asemenea, "Cronica Pictată" și alte
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
introdus stilul cotidienelor conținând titluri mari și imagini. Mai târziu, Alfred Harmsworth a înființat Weekly Dispatch, London Evening News și The Times. Astfel, Harmsworth deținea nu doar zarele populare ci și primul ziar de tipul quality. El a primit titlul nobiliar de Lord Northcliffe, și a devenit un persoanj puternic și influent. După moartea lui Northcliffe, în 1922, ziarele au fost preluate de fratele său, care conducea deja Daily Mirror și Sunday Pictorial. Harold Harmsworth a fost de asemenea ridicat la
Magnații mass-mediei () [Corola-website/Science/325041_a_326370]
-
de donație introduse după 1366. Aceasta a dus la o treptată expropriere a aristocrației româneși, care rămânând ortodoxă, era oricum exclusă de la apartenența oficială la nobilimea ungară ("nobilis Hungarus"). Lipsiți de titluri de proprietatee și de recunoașterea formală a drepturilor nobiliare, elita ortodoxă românească s-a subțiat numeric după 1366, nemaiputându-și trimite reprezentanții în adunările stărilor. O parte a nobilimii româneși, pentru a-și putea menține statutul, s-a convertit la catolicism fiind treptat absorbită de către nobilimea ungară. Acele familii
Universitas Valachorum () [Corola-website/Science/306418_a_307747]
-
impus de nobilimea stăpânitoare de pământuri. Cea dintâi congregație a nobililor ardeleni s-a desfășurat în 1288, în „satul cruciaților” (villa cruciferorum) de lângă Turda. Lipsit de posesiuni în Transilvania, Roland Borșa nu a reușit să își impună autoritatea asupra congregației nobiliare și să aibă un rol important în guvernarea provinciei. Intrat în conflict cu regele Ladislau al IV-lea Cumanul, Roland Borșa a fost demis temporar din funcția de voievod în 1285, dar a revenit la putere în 1288. Drept răzbunare
Roland Borșa () [Corola-website/Science/305526_a_306855]
-
de simpatii politice liberale, a fost propulsat în rândurile acestui partid (liberal) și ajunge deputat în Parlamentul României Mari, din partea PNL. a fost onorat cu Crucea de Comandor al Ordinului Imperial Leopold. De aceea a cerut și a primit titlul nobiliar de baron ("Freiherr") prin Hotărârea din 10 august 1913, pe numele Nikolaus Ritter von Flondor, și diploma din 11 martie 1914, împreună cu fiii săi Radu și Alexandru Flondor, fiind singurii din familia Flondor care au primit acest titlu. După ocuparea
Nicu Flondor () [Corola-website/Science/315412_a_316741]
-
te descoperi nici cu un fir; în mai fă ce-ți place”). Deviza este o unitate frazeologică de tip parimie, ce se caracterizează prin fixitate totală. A apărut în Evul Mediu, în Europa Occidentală, fiind asociată cu blazonul unei familii nobiliare și putând fi legată semantic de imaginea blazonului. La origine, deviza a fost un strigăt de luptă folosit în bătălia în urma căreia primul deținător al blazonului și-a câștigat titlul nobiliar. Ulterior, deviza a exprimat concis, cel mai adesea în
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
în Europa Occidentală, fiind asociată cu blazonul unei familii nobiliare și putând fi legată semantic de imaginea blazonului. La origine, deviza a fost un strigăt de luptă folosit în bătălia în urma căreia primul deținător al blazonului și-a câștigat titlul nobiliar. Ulterior, deviza a exprimat concis, cel mai adesea în limba latină, pietatea, loialitatea, vitejia sau alte calități ale celui care primea titlul. Un exemplu de deviză nobiliară este "Forte scutum salus ducum" „Un scut puternic este siguranța căpeteniilor”, care face
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
folosit în bătălia în urma căreia primul deținător al blazonului și-a câștigat titlul nobiliar. Ulterior, deviza a exprimat concis, cel mai adesea în limba latină, pietatea, loialitatea, vitejia sau alte calități ale celui care primea titlul. Un exemplu de deviză nobiliară este "Forte scutum salus ducum" „Un scut puternic este siguranța căpeteniilor”, care face aluzie la numele deținătorului ei, un anume lord Fortescue. Cu timpul au primit blazon și deviză și orașe. De exemplu deviza Parisului este "Fluctuat nec mergitur" „Se
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
fost printre puținele orășele din Ardeal , alături de Năsăud, cu o populație majoritar românească. La început secolului al XVII-lea populația localității era redusă, fiind alcătuită la 1650, anul primului recensământ, din membrii celor 20 de familii de rândași ai curții nobiliare. Intrat în posesiunea magnatului Apafi, Blajul a trecut, după moartea principelui Mihai Apafi al II-lea, în stăpânirea statului, care l-a cedat în 1738 Episcopiei Române Unite, devenind astfel reședința oficială a acesteia. În vremea episcopatului lui Ioan Inocențiu
Blaj () [Corola-website/Science/297009_a_298338]
-
situată în orașul Strehaia, județul Mehedinți. s-a constituit în curtea domnească a lui Matei Basarab, ridicată spre mijlocul secolului al XVII-lea, și își are originile în curtea boierilor Craiovești. Craioveștii au fost una dintre cele mai însemnate familii nobiliare din Țara Românească, din care s-au ridicat domnitori pământeni și un număr mare de funcționari în structura politică și administrativă a Țării Românești. Ansamblul mănăstiresc fortificat, compus din turn de intrare, ziduri de apărare și prețioasa lui biserică, precum și
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]