950 matches
-
inteligentă. Îl incita pe Ravelstein ideea că se Îndrăgostise de un tip În vârstă ca mine. - Există o categorie de femei care, În mod firesc, se lasă atrase de bărbați bătrâni, Îmi spunea el. Așa cum am arătat, Îl Încântau purtările nonconformiste. Mai cu seamă când era vorba de dragoste. Prețuia mult jindul, dorul de dragoste. A căuta dragostea, a te Îndrăgosti, Însemna să năzuiești spre Întregire, spre găsirea jumătății pierdute, așa cum a spus Aristofan. Sau nu Aristofan, ci Platon, Într‑un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
dintotdeauna de privilegiile oferite de partid precum și foști persecutați. altfel spus, respirau acolo aerul (și fumul de țigară) al aceleași încăperi scriitori supuși și conformiști alături de alții care aveau la activ ani grei de pușcărie întrucît făcuseră parte din categoria nonconformiștilor, a rezistenților, a anticomuniștilor. Ce putea avea în comun, de exemplu, un literat de modă veche precum Petre Țuțea, care își pierduse dinții în închisorile comuniste, cu un poet precum eugen Jebeleanu, al cărui nume îl știam încă din manualele
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
deci la întregul popor într-atît întrucît este o comunitate culturală. Pentru el, masa este contrariul aproape exclusiv al individului"113. Masele alcătuite din aristocrați sau filosofi, din cititori ai presei de tip Le Monde și Nouvel Observateur, deci din indivizi nonconformiști și cît se poate de conștienți de individualitatea lor, reacționează exact ca și celelalte. Autorul Educației sentimentale gîndește la fel de vreme ce, la distanță de doar cîteva pagini, vorbește despre "poporul sublim", apoi despre "demența universală" și descrie represiunea în următorii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
său și a sfătuit mereu oamenii să plece acasă, pentru a nu stârni autoritățile. Fără să fie un disident de anvergură, Lászlo Tökes s-a opus cu mijloacele sale (prin predici) abuzurilor regimului Ceaușescu; după cum recunoaște el însuși, era un nonconformist sau un disident în interiorul Bisericii Reformate, interesat de coagularea minorității maghiare din România în jurul ideii de libertate religioasă. Într-un interviu din 1989, Tökes declară: „Mi-am asumat responsabilitatea și pericolul să lupt pentru drepturile Bisericii, ale minorității maghiare. ș
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și o lovitură de stat paralelă pregătită dinainte (sub patronaj sovietic), ai cărei autori, profitând de manifestările stradale nonviolente, au pus mâna pe putere prin manipulare și scenarii violente, cu sprijinul masiv al fostei Securități” (p. 106). Alexandru Paleologu, ambasador nonconformist al României în Franța, în prima jumătate a anului 1990 (neînregimentat în Frontul Salvării Naționale și simpatizant fățiș al opoziției), consideră că în decembrie 1989 se pregătea o lovitură de stat cu ajutorul Securității, dar că aceasta a fost devansată de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
structurarea duală a culturii implicite a elevilor în raport cu școala și, indirect, și cu clasa (vezi Geulen & Krappmann, 1994): a) proșcoală, sistem de valori care nu este în dezacord cu valorile fundamentale ale școlii; b) antișcoală, sistem de valori de tip nonconformist, deviant (cu abateri negative de la norme); manifestările comportamentale în cazuri ca acelea menționate sunt dependente de originea socială a elevului și de sexul acestora. În soluționarea complicatei probleme anterior menționate, cultura implicită antișcoală, fenomen atât de des întâlnit în instituțiile
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
la structurarea duală a culturii implicite a elevilor în raport cu școala și, indirect, cu clasa (vezi Geulen & Krappmann, 1994): a. Proșcoala - sistem de valori care nu este în dezacord cu valorile fundamentale ale școlii; b. Antișcoala - sistem de valori de tip nonconformist, deviant (cu abateri negative de la norme); manifestările comportamentale în cazuri ca acelea menționate sunt dependente de originea socială a elevilor și de sexul acestora. 2.5.1. Strategii de intervenție ale cadrului didactic Investigațiile moderne oferă spre selecție cadrelor didactice
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
le plasăm just în contextul creației soresciene. La începutul anilor șaptezeci, critica a sesizat, pe bună dreptate, principalul pericol ce pândea literatura lui Marin Sorescu: o anumită uniformitate stilistică. Stereotipia era pricinuită - paradoxal - tocmai de supralicitarea formulei, inițial ingenioasă și nonconformistă, a parabolei de ținută speculativ-euristică, cu miză „demistificatoare”. Evident că lucrurile nu puteau continua astfel la nesfârșit - mai cu seamă în cazul unui spirit ce „poseda în chip dramatic presentimentul inerțiilor literaturii”384 - și soluțiile salvatoare au fost găsite la
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
au pus bazele instituționale ale subordonării sexuale (cu acceptul și sub oblăduirea statului). Femeile au cooperat cu acest sistem din diferite motive: frica, dependență economică de capul familiei, apartenența la o clasă superioară, diviziunea între femei respectabile (conformiste) și nerespectabile (nonconformiste), lipsa de mijloace economice pentru autonomiexe "„autonomie" și o întreagă rețea ideologică prin care trebuiau să își accepte poziția inferioară și aservită. e) Relația între bărbați și mijloacele de producție a fost directă; între femei și mijloacele de producție, relația
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Mai clar, nu există nicio funcție de decizie socială (SDF) care satisface condiția libert arianismului minimal, când numărul indivizilor este mai mare decât 1, și domeniul este nerestricționat. Pentru a-și ilustra descoperirea, Gibbard formulează două exemple. (a) Cazul „conformist versus nonconformist”. Presupunem că avem două persoane ncf și cf (nonconformistul și conformistul) care trebuie să ierarhizeze patru alternative pentru a furniza o mulțime de alegere socială nevidă. Alternativele sunt: 1 :a ncf își vopsește pereții în alb și cf își vopsește
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care satisface condiția libert arianismului minimal, când numărul indivizilor este mai mare decât 1, și domeniul este nerestricționat. Pentru a-și ilustra descoperirea, Gibbard formulează două exemple. (a) Cazul „conformist versus nonconformist”. Presupunem că avem două persoane ncf și cf (nonconformistul și conformistul) care trebuie să ierarhizeze patru alternative pentru a furniza o mulțime de alegere socială nevidă. Alternativele sunt: 1 :a ncf își vopsește pereții în alb și cf își vopsește pereții în alb; 2 :a ncf își vopsește pereții
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
demonstra teorema. Nu avem nevoie de completitudine sau tranzitivitate individuală (sau aciclicitate individuală) pe mulțimea tuturor alternativelor. A se nota însă că este vorba despre o inconsistență doar în prezența domeniului nerestricționat. footnote>. [e.2.2.1a*]: Cazul conformist vs. nonconformist. Fie o mulțime a indivizilor, în care ncf și cf (nonconformistul și conformistul) ierarhizează alternativele din, unde 1 : (0,0)a - ncf își vopsește pereții în alb și cf își vopsește pereții în alb; își vopsește pereții în alb și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aciclicitate individuală) pe mulțimea tuturor alternativelor. A se nota însă că este vorba despre o inconsistență doar în prezența domeniului nerestricționat. footnote>. [e.2.2.1a*]: Cazul conformist vs. nonconformist. Fie o mulțime a indivizilor, în care ncf și cf (nonconformistul și conformistul) ierarhizează alternativele din, unde 1 : (0,0)a - ncf își vopsește pereții în alb și cf își vopsește pereții în alb; își vopsește pereții în alb și cf își vopsește pereții în galben; își vopsește pereții în galben
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
5. Restricția Breyer Autorul propune patru restricționări ale domeniului universal. Prima se bazează pe conceptul de preferințe separabile și vizează rezolvarea paradoxului Gibbard. Acestea sunt echivalente preferințelor necondiționale ale lui Gibbard (1974), le voi explica pe baza exemplului conformist vs. nonconformist. Pe scurt, conformistul preferă orice pereți de aceeași culoare cu cei ai nonconformistului, în vreme ce acesta din urmă preferă pereți de orice culoare diferită de cei ai conformistului. Preferințele nu sunt, așadar, pentru pereți de culoare galbenă sau albă, ci sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe conceptul de preferințe separabile și vizează rezolvarea paradoxului Gibbard. Acestea sunt echivalente preferințelor necondiționale ale lui Gibbard (1974), le voi explica pe baza exemplului conformist vs. nonconformist. Pe scurt, conformistul preferă orice pereți de aceeași culoare cu cei ai nonconformistului, în vreme ce acesta din urmă preferă pereți de orice culoare diferită de cei ai conformistului. Preferințele nu sunt, așadar, pentru pereți de culoare galbenă sau albă, ci sunt în legătură cu acțiunea celuilalt. Când preferințele au această formă, se poate spune că nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințe separabile 2. [t.3.5.3*]<footnote Teorema îi aparține lui Breyer (1977). footnote>: Nu există o SDF care să satisfacă *L , P și 1sU . Demonstrație [t.3.5.1*]. Să începem printr-un exemplu. Luăm cazul conformist vs. nonconformist trebuie arătat că preferințele care produc paradoxul lui Gibbard nu sunt separabile. În primul rând, din cele patru perechi de decisivitate, știm că 2 (0,1)a este o x variantă a lui 1(0,0)a și că 4
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
rând, Gibbard prezintă două reformulări ale condiției libertariene; prima rezolvă problema inconsistenței cu domeniul universal, în vreme ce a doua rezolvă atât această problemă, cât și pe cea a inconsistenței cu principiul paretian. În ceea ce privește prima problemă, Gibbard oferă exemplul cazului conformist vs. nonconformist, prezentat în capitolul 2 al acestei lucrări. Reamintesc că, în acest caz, nonconformistul preferă pereții de culoare diferită de cei ai conformistului, în vreme ce acesta din urmă preferă pereții de aceeași culoare cu aceia ai nonconformistului. Pornind de la acest exemplu, Gibbard
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
domeniul universal, în vreme ce a doua rezolvă atât această problemă, cât și pe cea a inconsistenței cu principiul paretian. În ceea ce privește prima problemă, Gibbard oferă exemplul cazului conformist vs. nonconformist, prezentat în capitolul 2 al acestei lucrări. Reamintesc că, în acest caz, nonconformistul preferă pereții de culoare diferită de cei ai conformistului, în vreme ce acesta din urmă preferă pereții de aceeași culoare cu aceia ai nonconformistului. Pornind de la acest exemplu, Gibbard identifică drept cauză a inconsistenței dintre domeniul nerestricționat și condiția libertariană un anumit
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
oferă exemplul cazului conformist vs. nonconformist, prezentat în capitolul 2 al acestei lucrări. Reamintesc că, în acest caz, nonconformistul preferă pereții de culoare diferită de cei ai conformistului, în vreme ce acesta din urmă preferă pereții de aceeași culoare cu aceia ai nonconformistului. Pornind de la acest exemplu, Gibbard identifică drept cauză a inconsistenței dintre domeniul nerestricționat și condiția libertariană un anumit tip de preferințe, cele condiționale<footnote Ulterior, (1977), Breyer le numește preferințe separabile. footnote>. Fiecare are, aparent, dreptul de a decide ce
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nerestricționat și condiția libertariană un anumit tip de preferințe, cele condiționale<footnote Ulterior, (1977), Breyer le numește preferințe separabile. footnote>. Fiecare are, aparent, dreptul de a decide ce culoare vor avea pereții proprii, însă, în termenii autorului anterior citat, „preferințele nonconformistului<footnote În exemplul dat de Gibbard în (1974) personajele sunt ego (nonconformistul) și domnul Grundy (conformistul). Am preferat să nu introduc aceste personaje, așadar, citatul nu este exact în ceea ce privește personajele. footnote> nu sunt, de fapt, pentru pereți albi mai degrabă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Ulterior, (1977), Breyer le numește preferințe separabile. footnote>. Fiecare are, aparent, dreptul de a decide ce culoare vor avea pereții proprii, însă, în termenii autorului anterior citat, „preferințele nonconformistului<footnote În exemplul dat de Gibbard în (1974) personajele sunt ego (nonconformistul) și domnul Grundy (conformistul). Am preferat să nu introduc aceste personaje, așadar, citatul nu este exact în ceea ce privește personajele. footnote> nu sunt, de fapt, pentru pereți albi mai degrabă decât pentru pereți galbeni, ci sunt pentru culori diferite de ale conformistului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pereți albi mai degrabă decât pentru pereți galbeni, ci sunt pentru culori diferite de ale conformistului. La fel, acesta din urmă nu are preferințe pentru pereți galbeni mai degrabă pentru pereți albi, ci are preferințe pentru aceeași culoare cu pereții nonconformistului”. [Gibbard, 1974, p. 393]. Amândoi au preferințe condiționale: i.e. nonconformistul preferă pereți albi doar dacă conformistul are pereți galbeni, și preferă pereți galbeni doar dacă conformistul are pereți albi; la fel, conformistul preferă alb doar dacă celălalt are alb și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru culori diferite de ale conformistului. La fel, acesta din urmă nu are preferințe pentru pereți galbeni mai degrabă pentru pereți albi, ci are preferințe pentru aceeași culoare cu pereții nonconformistului”. [Gibbard, 1974, p. 393]. Amândoi au preferințe condiționale: i.e. nonconformistul preferă pereți albi doar dacă conformistul are pereți galbeni, și preferă pereți galbeni doar dacă conformistul are pereți albi; la fel, conformistul preferă alb doar dacă celălalt are alb și preferă galben doar dacă pereții celuilalt sunt galbeni. Concluzia lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o problema jX , dacă și numai dacă pentru două perechi de x variante următoarele condiții sunt satisfăcute. următoarea echivalență este îndeplinită. [e.4.2.1*] Definiția [d.2.2.2.1*]: Se clarifică prin următorul exemplu: în cazul conformist vs. nonconformist alternativele sunt aspectul care îl privește pe nonconformist nu este același în cele două perechi. i.e în aspectul care îl privește pe ncf este 1 (galben), în vreme ce în 2 (0,1)a x aspectul care îl privește pe ncf
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
două perechi de x variante următoarele condiții sunt satisfăcute. următoarea echivalență este îndeplinită. [e.4.2.1*] Definiția [d.2.2.2.1*]: Se clarifică prin următorul exemplu: în cazul conformist vs. nonconformist alternativele sunt aspectul care îl privește pe nonconformist nu este același în cele două perechi. i.e în aspectul care îl privește pe ncf este 1 (galben), în vreme ce în 2 (0,1)a x aspectul care îl privește pe ncf este 0, deci preferințele nonconformistului sunt condiționale. Pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]