593 matches
-
Realizarea unor facilități similare în stația Opera este prevăzută pentru 2018, în cadrul amplelor lucrări de modernizare a stației și a pieței cu același nume de la suprafață. Premetroul aflat în funcțiune în Antwerpen este compus din două axe diferite, o axă nord-sud cu o ramură spre vest, pe sub Schelde, și o ramură spre est. Cele două tronsoane sunt independente, iar stația Astrid servește drept corespondență între ele. Mai există o conexiune între cele două axe grație unei ramuri de nord, care se
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
tronsoane sunt independente, iar stația Astrid servește drept corespondență între ele. Mai există o conexiune între cele două axe grație unei ramuri de nord, care se desprinde din axa de est după stația fantomă Carnot, apoi se conectează cu axa nord-sud înainte de stația Schijnpoort. Această ramură de nord nu este în prezent în exploatare. Axa nord-sud este un ansamblu de tuneluri cu o ramură spre vestul orașului, subtraversând râul Schelde între stațiile Astrid și Diamant în dreptul Gării Antwerpen-Centraal. Ea este parcursă
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
între cele două axe grație unei ramuri de nord, care se desprinde din axa de est după stația fantomă Carnot, apoi se conectează cu axa nord-sud înainte de stația Schijnpoort. Această ramură de nord nu este în prezent în exploatare. Axa nord-sud este un ansamblu de tuneluri cu o ramură spre vestul orașului, subtraversând râul Schelde între stațiile Astrid și Diamant în dreptul Gării Antwerpen-Centraal. Ea este parcursă de șase linii ale rețelei de tramvai din Antwerpen: Liniile și traversează axa de la nord
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
va fi prelungită spre vestul orașului prin construcția unei noi rampe de acces dincolo de stația Opera. Stațiile Astrid și Opera sunt doar parțial deschise, în sensul că amândouă au și platforme neutilizate. Din planurile inițiale ale rețelei, prima axă, cea nord-sud, este complet în uz. A doua axă, cea est-vest, este doar parțial în uz. În planurile originale era propusă și o linie care trebuia să lege suburbiile din sud-vest de cele din estul orașului, via stațiile Opera și Astrid. Execuția
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
deja realizate, au fost plănuite și două extensii ale celei de-a doua, între stațiile Park și Bank, respectiv Marie-Theresialei și accesul spre Banca Națională din strada Frankrijklei. Au existat de asemenea planuri pentru o a treia axă pe direcția nord-sud, care ar fi pornit din stația Klapdorp, ar fi ajuns pe strada Melkmart, apoi din stația Groenplaats pe sub strada Nationalestraat în direcția Muzeului de Arte Frumoase. Aceste planuri nu au fost niciodată puse în aplicare. În iunie 2015, Ministrul Mobilității
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
aprilie de Armata a 3-a a permis restului trupelor lui Bradley să ajungă la râul Leine, cam la 80 km este de Paderborn. Astfel, toate cele trei armate ale Grupului de Armate XII SUA erau plasate pe o linie nord-sud, în poziții care să le permită să înainteze în mod independent spre Elba. Pe 9 aprilie, atât Armata I cât și cea de-a 9-a ocupaseră capete de pod peste Leine, ceea ce l-a făcut pe Bradley să ordone
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
și prea puternica Damă Doamna Alexis Magdelaine de Vassinhac Imécourt Stareță a Casei Regale din Juvigny.” Vânzarea acestei vii împrejmuite, la Revoluție, a produs de franci. La marginea grădinii de zarzavat și în apropiererea clădirilor mănăstirești " Depozitul de lemne", orientat Nord-Sud, era un adăpost acoperit cu țigle rotunde, destul de lung, strâmt și puțin înalt, unde erau antrepozitate lemnele pentru încălzire (bușteni, lemne de foc, lemne pentru fabricarea cărbunelui de lemn), și unde se îngrămădeau, deja pe timpul Doamnei de Livron-Bourbonne, „două mii de
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
află spre sud-est și sud-vest, respectiv nord-est și nord-vest. Naosul este separat de pronaos printr-un perete plin, străpuns de o deschidere în segment de cerc la partea superioară și cu ambrazura evazată. Pronaosul dreptunghiular, cu axa lungă pe direcția nord-sud, este acoperit cu o boltă semicilindrică transversală; este luminat de două ferestre dreptunghiulare, pe nord și sud, cu ambrazuri interioare cu două retrageri succesive și care se continuă până la pardoseală. Accesul în naos este înglobat într-o nișă înaltă, plată
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
este denumită o zonă formată din benzi de radiații cosmo-telurice emise de scoarța terestră care se intersectează perpendicular. Rețeaua este organizată după modelul meridianelor și paralelelor Pământului și orientate pe direcțiile Nord-Sud și Est-Vest. Denumirea a fost dată de doctorul german Ernst Hartmann în anul 1942, cel care a studiat fenomenul. Zonele din rețeaua Hartmann sunt considerate zone geopatogene ("geo" - pământ și "phatos" - suferință, boală), ca fiind nocive pentru toate organismele vii
Rețea Hartmann () [Corola-website/Science/333562_a_334891]
-
geopatogene a început în octombrie 1961, în secret, în câteva unități militare, prin metode paranormale. Rețeaua Hartmann apare sub forma unor perdele verticale de radiații tridimensionale și invizibile foarte înalte care se înalță din sol. Acestea se întind pe direcția Nord-Sud din 2 în 2 metri, iar pe direcția Est-Vest din 2,5 în 2,5 metri, iar grosimea lor este între 16 și 20 cm. Liniile se intersectează între ele, punctele de intersecție se numesc noduri Hartmann care sunt de
Rețea Hartmann () [Corola-website/Science/333562_a_334891]
-
Broadway este una dintre principalele axe nord-sud din Manhattan, cartierul central al New Yorkului . Este singura axă care se întinde din sud (de la Bowling Green) la nordul insulei și singura „avenue” din Manhattan care traversează insula în diagonală și nu respectă, prin urmare, planul hippodamic care a
Broadway (stradă) () [Corola-website/Science/333770_a_335099]
-
traversează insula în diagonală și nu respectă, prin urmare, planul hippodamic care a fost stabilit în 1881. Prin aceasta, ea a condus la construirea unor curiozități arhitecturale ca Flatiron Building („clădirea fierul de călcat”). Broadway este cea mai veche „avenue” nord-sud din oraș întrucât datează dinaintea primilor coloniști. În epoca precolumbiană, amerindienii folosiseră deja acest traseu în natură și-l numiseră „Wickquasgeck”. Este cea mai vizitată „avenue” din Manhattan. Numele Broadway provine din neerlandeză, "Brede Weg" și semnifică „bulevard larg”. Lungimea
Broadway (stradă) () [Corola-website/Science/333770_a_335099]
-
curăță ‚podeaua’’, apoi o împodobește cu flori viu colorate și semințe. O altă specie își construiește un umbrar deschis, din două rânduri de crengi, a câte un metru fiecare, dispuse la 15 centimetri una față de cealaltă. Adăpostul are întotdeauna orientare nord-sud și prezintă câte o denivelare la fiecare capăt. Masculul împodobește împrejurimile cu obiecte evidente (bucăți de oase, pene, fructe și flori) pe care le rearanjează continuu, pentru a avea un efect mai atractiv. Unele specii de păsări-grădinar chiar ‚zugrăvesc’’ interiorul
Dans nupțial () [Corola-website/Science/333890_a_335219]
-
el îi spusese lui Langley că șansele erau „în cel mai bun caz fifty-fifty pentru biserică, și cel mult 10% pentru găsirea mormântului.” Săpăturile au început a doua zi cu un șanț de lățime și lungime, pe o direcție aproximativ nord-sud. A fost înlăturat un strat de dărâmături moderne până s-a ajuns la nivelul fostei mănăstiri. La de capătul nordic al șanțului, la o adâncime de circa , s-au găsit două oase umane de la picior, ceea ce sugerau un mormânt neprofanat
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
asigurarea accesului echitabil al locuitorilor la servicii de interes general și realizarea sistemului cadastral românesc. Obiectivele pe termen lung Pe termen lung (mai mult de 10 ani), Guvernul are în vedere realizarea a 2 autostrăzi complete, care să traverseze țara nord-sud și est-vest, realizarea a 2 autostrăzi la exteriorul Carpaților, realizarea unui pod nou peste Tisa (la Sighetu Marmației), realizarea a cel puțin unei autostrăzi de legătură între Moldova și Transilvania, realizarea a cel puțin o trecere de cale ferată de
Proiect important adoptat de Guvernul Cioloș () [Corola-website/Journalistic/102770_a_104062]
-
de la suprafață. Stația este situată sub Piața De Brouckère, în apropierea Teatrului Regal La Monnaie / De Munt, a Bulevardului Anspach și a străzii "Rue Neuve" / "Nieuwstraat". Stația De Brouckère este deservită de liniile de metrou și , precum și de liniile axei nord-sud a premetroului bruxellez, iar între peroanele acestor două mijloace de transport există un tunel pietonal care le conectează. Peroanele liniilor de metrou sunt situate sub capătul sudic al pieței De Brouckère, sub strada "Rue de l'Evêque" / "Bisschopsstraat", în timp ce stația
De Brouckère (stație de metrou din Bruxelles) () [Corola-website/Science/337632_a_338961]
-
spre și dinspre Mechelen. Anterior, pentru a efectua o călătorie spre Mechelen/Antwerpen, era nevoie ca trenurile să se întoarcă mai întâi în Gara Bruxelles Nord. Odată cu construcția legăturii Diabolo, gara din aeroport a fost renovată și extinsă. Prin intermediul legăturii Nord-Sud și al centurii estice de cale ferată (Linia 26), Gara Brussels Airport este accesibilă atât dinspre nord cât și dinspre sud. Toate trenurile care au drept capăt gara din aeroport circulă prin aceasta printr-o buclă, astfel că niciun tren
Gara Brussels Airport-Zaventem () [Corola-website/Science/337682_a_339011]
-
a fost deschisă pe 4 octombrie 1976, dar "Tunelul Constituției" era deja construit în acest loc din anul 1957. El este încă utilizat de tramvaiele care circulă între stația Lemonnier și Gara Bruxelles-Sud. Stația este deservită de tramvaiele liniilor axei Nord-Sud (anterior numită Linia 3) a Metroului din Bruxelles. Prin stație circulă tramvaiele liniilor , , , și . Stația Lemonnier are două peroane laterale și unul central. Ea este situată într-o pantă și include o ramificație de tunel care iese la suprafață pe
Lemonnier (stație de premetrou din Bruxelles) () [Corola-website/Science/336411_a_337740]
-
a fost deschisă pe 4 octombrie 1976, dar "Tunelul Constituției" era deja construit în acest loc din anul 1957. El este încă utilizat de tramvaiele care circulă între stația Anneessens și Gara Bruxelles-Sud. Stația este deservită de tramvaiele liniilor axei Nord-Sud (anterior numită Linia 3) a Metroului din Bruxelles. Prin stație circulă tramvaiele liniilor , , . Stația Anneessens are două peroane laterale și unul central. Peronul central este folosit pentru urcarea în tramvaiele din cele două direcții, iar peroanele laterale pentru coborâre și
Anneessens (stație de premetrou din Bruxelles) () [Corola-website/Science/336683_a_338012]
-
guvernele statelor sau administrațiile locale ale unităților pe care le traversează, de la organizarea lor în 1926. Numerele și pozițiile drumurilor sunt coordonate de către (AASHTO). Singură implicare federală în AASHTO este un post de observator al . În general, șoselele pe direcția nord-sud au numere impare, cele mai mici în partea de est, în zona celor treisprezece state fondatoare ale Statelor Unite, și cele mai mari în vest. În mod similar, șoselele pe direcția est-vest sunt, de obicei, numerotate cu numere pare, cele mai
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
în vest. În mod similar, șoselele pe direcția est-vest sunt, de obicei, numerotate cu numere pare, cele mai mici numere fiind în partea de nord, unde drumurile au fost modernizate intens mai devreme, si mai mare în sud. Marile rute nord-sud au numere care se termină în "1", în timp ce marile rute est-vest au numere care se termină în "0". Șoselele cu numere de trei cifre sunt ramificații ale rutelor-părinte, dar nu sunt neapărat conectate de părinții lor. Există , care ofera două
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
creștere de la vest la est și de la sud la nord, pentru că rutele cu numere identice să rămână departe unele de altele, din punct de vedere geografic, ca să nu fie confundate unele cu altele. Ambele sisteme de drumuri însă numără drumurile nord-sud cu numere impare și drumurile est-vest cu numere pare. În Sistemul de Șosele al SUA, numere de trei cifre sunt atribuite ramificațiilor rutelor de una sau două cifre. , de exemplu, se desprinde din la , si se îndreaptă spre nord, catre
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
rute la sistem. La aceeași ședință, grupul a adoptat scutul, cu câteva modificări față de schița inițială, precum și hotărârea de a da rutelor numere și nu nume. Un sistem preliminar de numerotare, cu opt rite majore est-vest și zece rute majore nord-sud, a fost lăsat „fără instrucțiuni” în sarcina unui comitet de numerotare. După ce a colaborat cu statele pentru a obține aprobarea lor, comisia a extins sistemul de autostrăzi la 75,800 mile (122 000 de km), sau 2,6% din lungimea
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
Nord și UȘ 40 Sud, dar au fost întotdeauna semnalizate simplu UȘ 40N și UȘ 40S. Cea mai aprinsă controversă a fost însă problema de UȘ 60. Comisia Mixtă dăduse acel număr traseului Chicago-Los Angeles, era mai mult pe direcția nord-sud decât est-vest în Illinois, si apoi viră brusc către sud-spre Oklahoma City, de unde ducea drept spre vest către Los Angeles. Statul Kentucky a obiectat puternic la această rută, întrucât era lăsat fără nicio ruta majoră est-vest, primind în schimb drumul
Drumurile numerotate din Statele Unite ale Americii () [Corola-website/Science/336785_a_338114]
-
trei armate germane (a VIII-a, a X-a și a XII-a) din Prusia Orientala spre sud a provocat prăbușirea sectorului nordic, forțându-i pe ruși să se retragă pe noi poziții care formau o linie dreapta pe direcția nord-sud. Germanii au cucerit și orașele Brest-Litovsk (25 august) și Vilnius (19 septembrie). Anul 1915 a fost unul dezastruos pentru Rusia, pierderea teritoriilor Poloniei, numărul mare de soldați luați prizonieri și prăbușirea sistemului de alimentare cu combustibil a provocat o criză
Marea retragere (Rusia) () [Corola-website/Science/336834_a_338163]