1,329 matches
-
da mult un om de spirit. (Voisenon) Gusti: Totul e posibil; toată lumea are dreptate. Bogăția e avantajul pe care îl are un prost asupra unui om de talent. Aceștia nu sunt prietini, ci umbre: când e soare apar, când e nour nu se văd. A pus să se strămute soba mai înapoi, pentru că-l dogorea focul în fotoliul în care ședea. Cu pieptul înstelat ca un firmament. Aud umblând moara: dar nu văd curgând făină. Ca și Esop, am făcut dobitoacele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-s cucoană... [MOSCOVA-LENINGRAD] [1945]* 12.VI 7.20. plecare (ora Moscovei 8.20) 9. Trecem Nistrul (ora 10 Mosc.) În Ucraina, pământuri comasate și ferme. Plutim la 2200 m. înălțime. Nipru panoramă largă. Trecem pe deasupra norilor. După Kiew intrăm în nouri deși și furtună. Se luminează apoi și rămânem tot deasupra grămezilor lânoase de nouri. Vom ajunge la Moscova cătră ora 14 rusă (13 Buc.) Ora 2 fără 1/4 ajungem, după ce am trecut pe deasupra unei regiuni mari de uzine, fabrici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Trecem Nistrul (ora 10 Mosc.) În Ucraina, pământuri comasate și ferme. Plutim la 2200 m. înălțime. Nipru panoramă largă. Trecem pe deasupra norilor. După Kiew intrăm în nouri deși și furtună. Se luminează apoi și rămânem tot deasupra grămezilor lânoase de nouri. Vom ajunge la Moscova cătră ora 14 rusă (13 Buc.) Ora 2 fără 1/4 ajungem, după ce am trecut pe deasupra unei regiuni mari de uzine, fabrici și culturi aliniate, curate, rânduite. Lăsăm bagajele lângă avion, singure. Au deschis câte un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Conopida e bună, dar are rost și trandafirul. In propria venit et ii eum non receperunt. *1 Tăcerea nu e atât virtutea înțelepților cât spiritul neajutoraților. *1 Adesea cunoscuții nu sunt prieteni ci umbre: când e soare, apar; când e nour și furtună nu se mai văd. *1 Singurătatea, minunat și frumos lucru: e o plăcere să mărturisești asta cuiva. *1 Prinții aveau odinioară pe lângă ei bufoni; în vremea din urmă numai proști. *1 Cât stau oamenii în picioare se deosebesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-au, părinte? Nu m-au miluit. Atuncea să rămâie și ei aici, i-a răspuns copila. Și adunându-și cioporul, a plecat cu imamul cel bătrân. Îndată după ce au ieșit ei de-acolo, s-a tulburat cerul, s-au învălmășit nouri negri, au detunat tunetele și-au scăpărat fulgerele și s-a rupt un potop de apă încât a înecat toate. De-atuncea a apărut acel lac de la Soci în care ș-au aflat mormânt nemilostivii. Oamenii din acele ținuturi îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
războinici din triburi deosebite, chiar inamice, e în floare. Oameni viteji și leali, vrednici să-i cânte Lermontov. Salut, Caucaz cu fruntea albă, zice poetul, Pământ liber al munților. Sălbatic ești, însă mândru. Piscurile-ți prăpăstioase sunt altare și când nourii serii învăluie culmile, când par aripi fâlfâind în înalt, când par umbre și fantome de vis; pe când luna lucește singuratică în spațiile albastre ale cerului. Cât îmi sunt de dragi, o Caucaz, și copilele tale sălbatice, și vrednicia războinicilor fiii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Inimii. * Libertatea Și dreptatea Sprintene Alinte-ne Zilele Tuturor Munca, fie Bucurie, Cânt și spor. [JURNAL DE CĂLĂTORIE]*1 15 Mai 1954 Plecare 9,20 dimineața. Vreme răcoroasă. Urcăm la 2120 m. altitudine; spre Kiev. Atmosferă și cer de primăvară. Nouri subt noi. Îmbulzeli de cețuri. Trecem prin pâcle. Ușoare goluri de aer. 16 Mai. La Moscova, ploaie. Vom sta aici câteva zile. 17. Am văzut un spectacol de Ostrovschi, pus din nou în scenă de un regisor îndrăzneț. Piesă realistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prigonindu-se. Încă de la 8 de asară s-a văzut înspre Caucaz pânze de fulger zbătându-se în negura depărtatului țărm răsăritean. După miezul nopții duhurile mării călăreau fantastic pe harmasari spumați. La răsăritul soarelui vijelia s-a mai domolit. Nouri au prins a sui și a acoperi strălucirea zeului zilei. Un călător singur, c-o raniță săracă, s-a oprit în apropierea noastră, pe faleză, s-a așezat pe bordura drumușorului, privind tumultul talazurilor. În vile lumea doarme, răsucindu-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
deveni bețiv și oroarea de astfel de inși. Însă, ca student și în primul lustru de după terminarea facultății, „literator” în devenire, am plătit un oarecare tribut „boemei”, stînd în localuri populare și discutînd interminabil, „prin fumul de țigări, ca-n nouri”. *În 1962, cînd s-a dus să viziteze ampla expoziție din Sala Manejului, Nikita Hrușciov a fost instigat de vîrfurile UAP-ului sovietic să reacționeze negativ în fața „abstracționistului” Ernst Neizvestny, unul din marii pictori și sculptori contemporani. Pe un ton
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
arhitectură, dans, toate merg înlănțuite integral spre o gamă definitivă și înaltă”; în locul dezagregării suprarealiste, se propune „ordinea de esență instructivă, clasică, integrală”, integrarea în civilizația urbană modernă. Un precursor al modelului integralist pare să fie rusul N.C. Mihailovski (A. Nour, Un precursor integralist). Eterna problemă a luptei dintre vechi și nou în artă este reluată într-un atac la tradiție și la modelul ei literar reprezentat de Cezar Petrescu. În articolul Precizări lui Cezar Petrescu și etc. (5/1925) se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
a bucurat de aprecieri favorabile și Ali Shalash a fost invitat să lucreze În laboratoarele celor mai renumiți micoplasmologi din Anglia și Ungaria. N-a acceptat și a rămas la noi până la finalizarea tezei, toamna anului 1984. Ali, Betool și Nour În Vizită cu fam. Prof. dr. Baba I. Al. la Cluj-Napoca În Axente Sever, pe ulița Susenilor: (de la dreapta) Fratele Nitu, Sofica și cei doi copii, nepotul Nelu, Corneluș, eu și Betool Pentru interesul depus În formarea lui ca morfopatolog
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
deși Însurat, fetele Îl jumuleau de bani. În speranța că Îl liniștesc, l-am obligat să-și aducă În 1981 soția, Betool. A Înscris-o la Școala Populară de Artă și În curând le-a venit primul copil, o fetiță Nour. Ne vizitau adesea. Îi vizitam și noi la cămin și consideram că totul decurge normal. Dar vizitele lui În București sub diferite pretexte erau tot mai dese și mai lungi. Îl cucerise o tehniciană de la Institutul Pasteur, de care s-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Medghidieh» - numele corăbiei pe care o înecasem. «Medghidieh e la fund, și o să vă duceți și voi dracului după dânsa... Foc !» se auzi strigând pe vasul care se apropiase mult de noi. După câteva clipe, o lumină roșie scăpără prin nouri, un bubuit răsună în urma noastră și auzirăm bine șuierul unui obuz, care zburase pe deasupra capetelor. Ne-am lungit cu burta pe punte, schimbând cârma într-un bord, ca să fugim din drumul fregatei. Al doilea obuz izbucni în arboradă ; catargul din
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Baia Mare (Ștefan Buteanu, Cornel Osanu, Ioan Tamaș, Ioan Ilut, Vasile Șchiopu, Vasile Măgureanu, Ioan Stăncoiu, Martin Alexandru, Florian Săsăreanu); Gheorgheni (Nelu Man, Mircea Antal, Mihai Iscu, Constantin Arominesei, Lucian Gheorghiu, Ioan Băncilă, Alexandru Natea, Iustin Sava); București (Aurel Obreja, Mihai Nour, Alexandru Spânu, Gheorghe Gorunescu-devenit Penciu după eliberare-, Emil Maranduc, Enache Manea, Ioan Negoiță, Constantin Negoiță, Constantin Benescu, Trușcă, Pieptan, Stoicescu, Dincă, Constantin Popescu, Gheorghe Soare, Gheorghe Radian); Urziceni (Petre Ichim, Gheorghe Dumitreasa, Paul Mihăescu, Constantin Popescu, Nicolae Gheorghe); moldovenii (Titi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și înainte de 'reeducare', singura diferență fiind că, după începerea acțiunii, numărul izolaților a crescut și s-a stabilizat pe la 70, separați de ceilalți, în două camere. Dintre izolații care refuzau 'reeducarea' sunt amintiți Virgil Maxim, Constantin Lupoaie, Aurel Obreja, Mihai Nour, Constantin Rodas, Constantin Iorgulescu, Vanghele D. Vanghele, Dumitru Stamu, Marcel Cazacu, Constantin Negoiță, Titi Stoica și Alexandru Munteanu. Implicarea oficialităților în acțiunea sucevenilor a fost destul de discretă. În afară de discursurile lui Antonescu și Burada, se putea observa că Stoian era chemat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
colonelul Sepeanu le-a propus celor de la izolare să iasă în schimbul promisiunii că nu îi vor influența pe ceilalți din punct de vedere al atitudinii împotriva acțiunii. Elevii s-au declarat de acord, cu două excepții: Aurel Obreja și Mihai Nour, care au motivat că oricum vor fi întorși, însă directorul avea ordin să îi scoată pe toți deținuții din izolare, astfel că a negociat cu Obreja și i-a acordat acestuia o cameră unde să poată sculpta. Stoian și grupul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Constantin Alupoaie, Dumitru Neagu, Septimiu Râmboiu, Aurel Obreja, Ion Rațiu, Constantin Iorgulescu, Nistor Man, Ion Fulea, Nicolae Bardac, Constantin Voloșniuc, Constantin Brandabur, Gheorghe Dipșe, Vanghele D. Vanghele, Ilie Popa, Octavian Balaban, Dumitru Daina, Vasile Popescu, Traian Coriciuc, Vasile Coriciuc, Mihai Nour, Victor Encea, Constantin Negoiță, Dumitru Stamu și Dumitru Străchinaru. Mihai Rădulescu relatează și o altă versiune a reeducării (cea a lui Gheorghe Penciu), conform căreia elevii s-au apucat să citească volumele din plictiseală. Informatorul oficial al lagărului era Dumitru
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
era bătut cu lopata de pere multe ce avea, dar credeți c-a avut fata parte să guste vro una? Nu, căci părul s-a făcut de-o mie de ori mai înalt de cum era, de-i ajunsese crengile în nouri! Și atunci... scobește-te, fata babei, în dinți! Mergând mai înainte, cu cățelușa încă s-a întâlnit; salbă de galbeni avea și acum la gât; dar când a vrut fata să i-o ia, cățelușa a mușcat-o de i-
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
ne spuie-n hram și-acasă Ca viteazul din poveste. Veșnicele adevăruri. Limba noastră-i numai cântec, Limba noastra-i limbă sfânta, Doina dorurilor noastre, Limba vechilor cazanii, Roi de fulgere, ce spintec Care o plâng și care o cântă Nouri negri, zări albastre. Pe la vatra lor țăranii. Limba noastră-i graiul pâinii, Înviați-vă dar graiul, Când de vânt se mișcă vara; Ruginit de multă vreme, In rostirea ei bătrânii Stergeți slinul, mucegaiul Cu sudori sfințit-au țara. Al uitării
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
iarbă proaspăt cosită seara se lasă ușor, iar mireasma florilor de reginanopții mă învăluie soarele apune, prea greu de lumină pentru creanga zării privighetoarea rupe liniștea nopții de vară stele lucitoare își aprind lămpile de noapte codrul cântăreți-și culcă nourii de pe boltă mâncau albastrul cerului nisipul auriu și fierbinte al mării ploaia curge deasă, măruntă și caldă ceru-i albastru ca o petală de miozot ploi vesele și calde cireșe roșii ca focul dulciamărui miresme calde de cimbrișor și ceară
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
să le-ngân viața și n cupa lor aurie Să torn zi și-ntuneric, dureri și bucurie, Să văd trecutu-n viață, să văd româna dramă, Cum din mormânt eroii istoriei îi cheamă Și muzica română chemând din munții-n nouri, Din stelele căzânde, din văile-n ecouri, Din brazii ce suspină l-a iernei vijelie, Din fluierul cel jalnic, din buciume-n câmpie, Chemând doina română, a inimilor plângeri, A sufletului noapte, a dorurilor stângeri. Românu-n trecut mare e mare
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ani se face zmeu: îi iese foc din gură și capătă coadă șuvăită, vânătă și la coadă capătă două steaguri, de o parte și de alta și aripi ascuțite. Cu aripile înoată, iar cu limba, cu focul lui zboară în nouri»”. Într-un număr magic ce sugerează totalitatea, ei agresează mediul ordonat în Trei frați cu nouă zmei I(9), precum fac bourul ori cerbul coborât din munte să strice „fălos” viile, în colindele de flăcău. Miza zmeilor este însă alta
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
e sânu plin de flori/ Și gâtu de gălbiori” Vegetația luxuriantă în directă conexiune cu feminitatea fecundă și podoabele opulente devin semne votive în acest context. Consacrarea fecioarei se transfigurează în ținuta ei excepțională, despre care am vorbit la început. Nouri par și pețitorii fetei demne de măritiș: „Vin doi nourași de sus,/ Volerunda Ierului Domnului,/ Cu veste și cu răspuns,/ Voleranda lerului Domnului/ Și nu-s nourași din sus/ Și-s pețitori la matale./ Și nu vin ca să te vadă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a reușitei în spațiul răspântiei, aici fiara teriomorfă infirmă faptul că zâna adusă de fecior ar fi ursita lui și îl trimite, printr-o înghițire simbolică, înapoi în sacru: „Șî l-a luat în dinț’ șî l-a azvârlit în nouri verz’ și când a picat jos, a picat în fundu pământului, pă tărâmu ălaltu”. Trimiterea în infern este orchestrată de monstrul ofidian, dar acesta trece neofitul mai întâi prin ritualul înghițirii purificatoare și prin spațiul uranian. În felul acesta toate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se spune că a început Potopul lui Noe) plouă, va ploua 40 de zile, adică până de Sfântul Ilie. - Dacă cocoșii cântă în fapt de seară, va ploua. - Dacă pisica se spală cu sârg, va ploua. - Dacă soarele apune în nouri, va ploua. - Dacă piciorul curcubeului se vede până-n pămînt va mai ploua. - Dacă plouă cu beșici, ploaia e de durată. - Dacă se lumină după ploaie spre munte, iar în jos se păstrează vreme închisă, timpul bun nu-i de durată
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]