646,935 matches
-
ani buni (avîndu-l, la un moment dat, coredactor pe Ion Negoițescu), au apărut, în ultimele numere sosite (unele, cu întîrziere) la redacție cîteva lucruri foarte interesante. Ca de obicei, DIALOG face numere așa-zicînd tematice, pe o problemă sau un autor. Numărul din dec.-iulie 1999, de exemplu, intitulat Destine, e consacrat unei extrem de utile discuții dintre Matei Gall și Andrei Goldner. Cel dintîi a fost comunist, condamnat pentru activitate ilegală, deportat în Transnistria, unde scapă ca prin minune din masacrul comis
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
ulterior în Israel și Germania. Discuția dintre cei doi a început în vara lui 1997 și s-a încheiat în vara lui 1999, la Offenbach, unde au locuit amîndoi. Nu mai știu ce s-a mai întîmplat ulterior. Alte două numere din Dialog, acelea din 2000, selectează textele și interviurile politice ale lui Ion Negoițescu de după plecarea lui în Germania, dar și scrisoarea către Goma din 1977, multe nereluate de autor în cărțile publicate în România după 1990. În fine, un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
din Dialog, acelea din 2000, selectează textele și interviurile politice ale lui Ion Negoițescu de după plecarea lui în Germania, dar și scrisoarea către Goma din 1977, multe nereluate de autor în cărțile publicate în România după 1990. În fine, un număr unic pe 2001 cuprinde, prefațate de dl Neagu Djuvara, conferințe, dialoguri, mese rotunde, scrisori publicate în revista d-lui Solacolu în decursul anilor referitoare la teme istorice: 23 august, Yalta, procesul Antonescu, rolul Regelui Mihai între 1944 și 1947 etc.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
Nicolae Manolescu Într-un articol recent din Luceafărul, pe care Cronicarul revistei noastre îl comentează în numărul viitor, dl Alexandru George îl evocă pe Vladimir Streinu dintr-un unghi oarecum neașteptat și anume acela al incompatibilității aparente dintre estetul abstrus, cu o vorbă a lui Călinescu, și militantul politic. E o problemă de interes ceva mai larg
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
vede. Astăzi în multe țări, politicienii sînt absolvenți ai facultăților de studii politice sau economice. Dar nu numai. Printre ei se află un procent important de medici, juriști, oameni de afaceri și chiar artiști. Acestea fiind zise, este evident că numărul mare de militanți politici dintre esteți nu reprezintă un semn de normalitate. Numărul acesta crește direct proporțional cu anormalitatea. Iar epocile de tranziție sînt, cel puțin din punctul de vedere al existenței unei clase politice, anormale. Se presupune că vechea
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
sau economice. Dar nu numai. Printre ei se află un procent important de medici, juriști, oameni de afaceri și chiar artiști. Acestea fiind zise, este evident că numărul mare de militanți politici dintre esteți nu reprezintă un semn de normalitate. Numărul acesta crește direct proporțional cu anormalitatea. Iar epocile de tranziție sînt, cel puțin din punctul de vedere al existenței unei clase politice, anormale. Se presupune că vechea clasă a trebuit să fie înlocuită în absența, încă, a uneia noi. Așa
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
Cronicar Salata În trei numere consecutive din revista 22 (26, 27, 28), d-na Marta Petreu supune cartea dnei Lavastine Uitarea fascismului, la care ne-am mai referit, unuia dintre cele mai minuțioase și avizate examene critice. Am prevăzut acest lucru, atunci cînd am semnalat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
pe toate? Îl regretăm o dată mai mult pe fostul nostru colaborator permanent, Z. Ornea, singurul poate în stare să identifice toate aceste abateri deontologice ale dnei Lavastine. Un mason român din secolul al XVIII-lea Dl G. Muntean publică în numărul pe iunie al LITERELOR tîrgoviștene un text senzațional, știut istoricilor de cîtăva vreme, dar fără nici un ecou în opinia intelectuală: un mic discurs pe care l-ar fi rostit Horea, în februarie 1783, în cadrul Lojii Adevărata Înțelegere din Viena. Dl
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
că, după cum spun unii, �viața bate literatura". E și cazul documentelor, reprezentînd mai bine de jumătate din cele 440 de pagini ale lucrării, cuprinse de Ioana Boca în cartea sa dedicată mișcărilor studențești din toamna lui 1956, în urma cărora un număr însemnat de studenți - Alexandru Ivasiuc fiind printre ei - au fost condamnați la închisoare, profesorii neînregimentați politic - eliminați din catedrele universitare, iar accesul tinerilor în facultăți - din nou restricționat. Mărturiile unora dintre cei implicați, procesele verbale, depozițiile, recomandările pentru trimiterea în
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
omul troglodit și pînă în zilele noastre, nicăieri nu va găsi o asemenea densitate de fapte, evenimente și modele ca în arhitectură. Iar întregul patetism al acestui mod exemplar de a fi este concentrat, la rîndul lui, într-un singur număr al revistei "Arhitectura", și anume în 1-4/ 2000. Deși acest număr pare, la prima vedere, dedicat exclusiv concursului internațional București 2000, în fond el cuprinde două seturi de probleme urbanistice, două moduri de situare în timp și două răspunsuri de
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
o asemenea densitate de fapte, evenimente și modele ca în arhitectură. Iar întregul patetism al acestui mod exemplar de a fi este concentrat, la rîndul lui, într-un singur număr al revistei "Arhitectura", și anume în 1-4/ 2000. Deși acest număr pare, la prima vedere, dedicat exclusiv concursului internațional București 2000, în fond el cuprinde două seturi de probleme urbanistice, două moduri de situare în timp și două răspunsuri de natură morală. În primul rînd este vorba de o rememorare, de
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
noastră era obligată să și-o administreze sieși, dar și societății românești, în ansamblul ei. Undeva, într-un timp nedeterminat, centrul bucureștean, identificat ca potențial, respiră asemenea unei semințe în fază pregerminativă care a nimerit pe un sol bolnav. Și numărul 1-4 al revistei "Arhitectura" este tocmai fișa clinică a locului, cu descrieri simptomatologice, radiografii, aprecierii ale stării morale și chiar cu prescripții curative. Că deocamdată lipsesc medicamentele este doar un simplu amănunt. Cartea-obiect Literatura și artele plastice se întîlnesc deseori
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
Averescu care o adora, toalete și baluri, biblioteci și veselă de Rosenthal, descompletată azi, dar și strigătele isterice ale femeilor din blocurile copilăriei mele, și cozile la carne, și frigul, și, iarăși, întunericul. Amintiri frumoase, altele, umilitoare însă. Există un număr din Secolul 20 (din 1997) dedicat Bucureștiului. Există cartea Povestea caselor, o antologie de proprietari și proprietăți. Există acum acest spectacol, dur, solicitant, al moralității și responsabilității. "Trebuie să vă fac mai întîi o mărturisire care o să vă înspăimînte: urăsc
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
dar nu cu același efect, ca în ultimele volume. Ne mai delectăm cu cîteva poezii de Alexandru Piru și o povestire (autobiografică, deși despre inefabil) de Gheorghe Pituț (care merită reconsiderat din perspectiva prozei). Alexandru Ciorănescu este prezent în acest număr cu o povestire, tradusă de Simona Cioculescu, și un interviu acordat în 1995 lui Ștefan Ion Ghilimescu. Camil Petrescu își dezvăluie, în grupajul prezentat de Mihail Ilovici, interesul, cu mult mai serios decît am fi tentați să recunoaștem, pentru filosofie
Oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15082_a_16407]
-
e mai etatizată, cu atât sindicatele sunt mai mari. Dar nu neapărat și mai eficiente. Ele joacă un anumit rol doar în redistribuirea sărăciei, așa cum se vede aproape săptămânal și în splendida societate românească. Personal, mă deprimă doi indicatori. Primul: numărul absolvenților de studii superioare. Media vest-europeană este de aproximativ de un posesor de diplomă universitar la nouă cetățeni, în timp ce în România abia unul din douăzeci de inși a absolvit o facultate. în cifre absolute, diferența e copleșitoare: treizeci și opt
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
un milion în România. La acest capitol, suntem net depășiți de toate țările, cu o notă specială pentru Lituania și Estonia. Ne depășesc substanțial atât ungurii, cât și bulgarii. Din fericire, îi depășim pe turci! Al doilea motiv de dezamăgire: numărul de utilizatori de internet. La o medie europeană de 32 la sută, România se plasează pe ultimul loc (alături de, totuși!, asiatica Turcie) cu 4 la sută, pe când slovenii au ajuns deja la 30 la sută, ungurii la 15, cehii la
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
deschid țării și societății. Un milion de persoane mai puțin, aceasta depășește de departe avantajele oricărei alte reforme. Șomajul s-ar reduce considerabil și ar dispărea, poate, complet, chiar din primul an. Administrația s-ar afla ușurată într-un mare număr de puncte deosebit de sensibile, capacitatea și eficacitatea serviciilor publice ar cunoaște o dezvoltare până acum cu neputință de realizat din pricina nemăsuratei creșteri a populației și a bunăstării sale, care înăbușeau toate eforturile. Pe de altă parte aceasta ar produce o
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
netă, ai putea trasa o frontieră, pe care să fii capabil s-o protejezi personal, între un milion și două milioane, pe an? Cred chiar că, înainte să ți-o fi adus la cunoștință, nu te-ai fi gândit, niciodată la numărul concetățenilor tăi care pier în fiecare an. Cifrele sunt cifre, nu sunt elocvente acum, și, la urma urmei, nu ne privesc. Cu totul altceva te preocupă în realitate. Ceea ce te interesează este posibilitatea de a fi cuprins în primul milion
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
a fi cuprins în primul milion. Ei bine, nu vei fi cuprins în el: asta e sigur, sau pe aproape, căci îți datorez sinceritate. N-ai jucat niciodată la loterie? Dacă ai făcut-o, de câte ori ai câștigat? Știi că pe măsură ce numerele cresc, cu atât scad șansele, iar așteptarea devine deznădăjduitoare și zadarnică. Ești în stare să spui, poate că ai și spus-o: stă scris, așadar, că nu voi câștiga niciodată! Spune-ți același lucru, căci ceea ce-ți propun nu
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
devine deznădăjduitoare și zadarnică. Ești în stare să spui, poate că ai și spus-o: stă scris, așadar, că nu voi câștiga niciodată! Spune-ți același lucru, căci ceea ce-ți propun nu e decât o nouă loterie, noul tău număr n-are mai multe șanse să iasă câștigător, decât celelalte. Nu va fi pentru anul ce vine, zici tu, dar până la urmă va ieși totuși numărul ăsta blestemat, fiindcă nu se poate să nu iasă, și lucrul nu pare făcut
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
lucru, căci ceea ce-ți propun nu e decât o nouă loterie, noul tău număr n-are mai multe șanse să iasă câștigător, decât celelalte. Nu va fi pentru anul ce vine, zici tu, dar până la urmă va ieși totuși numărul ăsta blestemat, fiindcă nu se poate să nu iasă, și lucrul nu pare făcut să te liniștească. Dimpotrivă, fii pe pace. Într-adevăr, este sigur că habar n-am când îți va veni rândul. Dar de venit va veni. Dacă
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
va scoate din joc într-un an sau doi. Ai putea face un infarct, mai cu seamă dacă nu vom modifica împreună actualele tale condiții de muncă. Ai putea să mori mâine, într-un accident de circulație, mai ales dacă numărul călătorilor va tot spori. Cum vezi, mai degrabă gândesc pentru tine, decât împotriva ta. Nu poți să nu-ți dai seama de importanța votului tău, pe care, poate, nu vei mai fi în măsură să mi-l dai la viitoarele
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
recunoască cu sinceritate că nu se pot pricepe, în egală măsură, la toate ramificațiile de azi ale lingvisticii. Pe bună dreptate, tocmai pentru a-l îmbogăți, și a-l aduce la zi, în ediția a doua autoarele au adăugat un număr de 140 de articole. Dintre acestea observăm că se numără și unele scăpări din prima ediție cum ar fi noțiuni destul de bine cunoscute mai de mult precum xenism, etnonim, fond, vocabularul fundamental, deraiere lexicală. Acest din urmă fenomen lingvistic a
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
ai săi. Pentru mine a fost pur și simplu o revelație extraordinară, un miracol: eu aveam impresia că în România nu există, nu mai există nici o literatură sau nici o gândire, că trebuie să fac totul de unul singur. Descoperirea unui număr mare de oameni de valoare superlativă a fost de-a dreptul salvatoare. Ei au acționat pentru mine ca o universitate alternativă, mi-au îndrumat lecturile, mi-au îndreptat gustul, m-au hrănit cu informație intelectuală. Tot o mirare fantastică a
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
Catrinel Popa În peisajul editorial românesc biografia este o prezență destul de timidă; dacă în librăriile din alte părți uimește numărul mare al aparițiilor de acest gen, la noi te poate surprinde faptul că lipsesc aproape cu desăvîrșire. Nu intenționez să intru aici în detalii în legătură cu cauzele acestui fenomen, care, în paranteză fie spus, ar necesita un studiu amănunțit, ci vreau
O biografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15127_a_16452]