1,291 matches
-
preț cvintuplu, cvintuplu câștigător, cvintuplu medaliat, omului cvintuplu, cvintuplu jurnal, în format cvintuplu, cvintuplu dezamăgită, sextuplu campion mondial, sextuplu câștigător, sextuplu medaliat, format sextuplu, format sextuplu, numărul sextuplu) dovedesc răspândirea și în limbajul standard (extinderea în presa sportivă) a acestor numerale multiplicative. 3.1. O mare parte dintre înregistrări aparțin publicațiilor cu profil sportiv; așadar, se poate observa o anume specializare a acestor trei numerale pentru limbajul sportiv. 3.1.1. Specializarea acestor numerale pentru limbajul sportiv aduce, în uzul adjectival
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
format sextuplu, numărul sextuplu) dovedesc răspândirea și în limbajul standard (extinderea în presa sportivă) a acestor numerale multiplicative. 3.1. O mare parte dintre înregistrări aparțin publicațiilor cu profil sportiv; așadar, se poate observa o anume specializare a acestor trei numerale pentru limbajul sportiv. 3.1.1. Specializarea acestor numerale pentru limbajul sportiv aduce, în uzul adjectival, și o extindere a posibilităților selecționale. Între substantivele determinate, pe lângă substantive abstracte, regăsim și substantive prototipice (medaliat, campion, câștigător, număr). 3.1.2. O
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
standard (extinderea în presa sportivă) a acestor numerale multiplicative. 3.1. O mare parte dintre înregistrări aparțin publicațiilor cu profil sportiv; așadar, se poate observa o anume specializare a acestor trei numerale pentru limbajul sportiv. 3.1.1. Specializarea acestor numerale pentru limbajul sportiv aduce, în uzul adjectival, și o extindere a posibilităților selecționale. Între substantivele determinate, pe lângă substantive abstracte, regăsim și substantive prototipice (medaliat, campion, câștigător, număr). 3.1.2. O altă consecință a specializării numeralelor multiplicative în limbajul sportiv
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
1.1. Specializarea acestor numerale pentru limbajul sportiv aduce, în uzul adjectival, și o extindere a posibilităților selecționale. Între substantivele determinate, pe lângă substantive abstracte, regăsim și substantive prototipice (medaliat, campion, câștigător, număr). 3.1.2. O altă consecință a specializării numeralelor multiplicative în limbajul sportiv este o modificare de ordin semantic. Sensul lor este mai mult unul repetitiv decât al unei creșteri proporționale și precise, apropiind astfel aceste multiplicative de numeralul adverbial (sextuplu medaliat "medaliat de șase ori"). 3.2. Statistica
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
câștigător, număr). 3.1.2. O altă consecință a specializării numeralelor multiplicative în limbajul sportiv este o modificare de ordin semantic. Sensul lor este mai mult unul repetitiv decât al unei creșteri proporționale și precise, apropiind astfel aceste multiplicative de numeralul adverbial (sextuplu medaliat "medaliat de șase ori"). 3.2. Statistica arată că, pe lângă forma cvadruplu (cu 1710 înregistrări), apar variantele grafice quadruplu (cu 123 de înregistrări) și cuadruplu (cu 56 de înregistrări), pe lângă forma cvintuplu (cu 334 de înregistrări), apar
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
de GALR, nici de DEX², nici de DOOM2, celelalte formații nu sunt înregistrate în nicio lucrare de specialitate (prescriptivă sau descriptivă), nici măcar ca variante pentru cvadruplu, cvintuplu, sextuplu. 4. FORME VECHI VS FORME NEOLOGICE Un alt aspect care privește dinamica numeralului multiplicativ este uzul formelor vechi comparativ cu formele neologice. 4.1. În cazul numeralului multiplicativ îndoit, comparația cu forma dublu nu a putut fi realizată prin statistică pe internet, deoarece numeralul îndoit se confundă cu participiul verbului a îndoi ("I.
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
nicio lucrare de specialitate (prescriptivă sau descriptivă), nici măcar ca variante pentru cvadruplu, cvintuplu, sextuplu. 4. FORME VECHI VS FORME NEOLOGICE Un alt aspect care privește dinamica numeralului multiplicativ este uzul formelor vechi comparativ cu formele neologice. 4.1. În cazul numeralului multiplicativ îndoit, comparația cu forma dublu nu a putut fi realizată prin statistică pe internet, deoarece numeralul îndoit se confundă cu participiul verbului a îndoi ("I. A strânge în două o stofă, o hârtie, un material; a strânge ceva de
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
VS FORME NEOLOGICE Un alt aspect care privește dinamica numeralului multiplicativ este uzul formelor vechi comparativ cu formele neologice. 4.1. În cazul numeralului multiplicativ îndoit, comparația cu forma dublu nu a putut fi realizată prin statistică pe internet, deoarece numeralul îndoit se confundă cu participiul verbului a îndoi ("I. A strânge în două o stofă, o hârtie, un material; a strânge ceva de două sau mai multe ori; II. A face să devină sau a deveni curb; a (se) apleca
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
se ține seama și de faptul că dublu are peste 935 000 de înregistrări, se poate afirma că ambele serii (atât cea a formelor neologice, cât și cea a formelor vechi) se așază pe o scară regresivă odată cu îndepărtarea de numeralele multiplicative corespunzătoare numeralului cardinalul doi, rezultând din aceasta că frecvența cea mai mare o dublu și triplu, din seria neologicelor, și îndoit (afirmație empirică în acest caz, făcută ținând seama de frecvența lui dublu și de recurența în serie) și
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
și de faptul că dublu are peste 935 000 de înregistrări, se poate afirma că ambele serii (atât cea a formelor neologice, cât și cea a formelor vechi) se așază pe o scară regresivă odată cu îndepărtarea de numeralele multiplicative corespunzătoare numeralului cardinalul doi, rezultând din aceasta că frecvența cea mai mare o dublu și triplu, din seria neologicelor, și îndoit (afirmație empirică în acest caz, făcută ținând seama de frecvența lui dublu și de recurența în serie) și întreit, din seria
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
analogie eronată cu adjectivul participial înjumătățit, folosit pentru a exprima o scădere cantitativă proporțională și precisă (confuzie cauzată de asemănarea formală), în presa audiovizuală mai ales, dar și în cea scrisă, a început să fie utilizat, după modelul lui înjumătățit, numeralul multiplicativ cu înțeles de numeral fracționar (Minerii au primit salariul întreit. Unul dintre ei a declarat că, de o jumătate de an, continuă să primească doar a treia parte a salariului și, uneori, chiar mai puțin., Realitatea TV, 2006). 6
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
înjumătățit, folosit pentru a exprima o scădere cantitativă proporțională și precisă (confuzie cauzată de asemănarea formală), în presa audiovizuală mai ales, dar și în cea scrisă, a început să fie utilizat, după modelul lui înjumătățit, numeralul multiplicativ cu înțeles de numeral fracționar (Minerii au primit salariul întreit. Unul dintre ei a declarat că, de o jumătate de an, continuă să primească doar a treia parte a salariului și, uneori, chiar mai puțin., Realitatea TV, 2006). 6. CONCLUZII Urmărirea, de multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
primit salariul întreit. Unul dintre ei a declarat că, de o jumătate de an, continuă să primească doar a treia parte a salariului și, uneori, chiar mai puțin., Realitatea TV, 2006). 6. CONCLUZII Urmărirea, de multe ori statistică, a utilizării numeralului multiplicativ în limba română actuală permite formularea unor observații privind statutul și dinamica acestei clase. Un prim aspect privește faptul că nu toți membrii clasei au aceeași frecvență. Cel mai des apar numeralele multiplicative corespunzătoare cardinalelor de la doi la zece
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
Urmărirea, de multe ori statistică, a utilizării numeralului multiplicativ în limba română actuală permite formularea unor observații privind statutul și dinamica acestei clase. Un prim aspect privește faptul că nu toți membrii clasei au aceeași frecvență. Cel mai des apar numeralele multiplicative corespunzătoare cardinalelor de la doi la zece; unii membri ai clasei nu sunt folosiți deloc (din motive semantice - numeralul multiplicativ corespunzător lui unu - sau din cauza creării de omonimii - numeralul multiplicativ corespunzător lui nouă), iar alții (corespunzători numeralelor cardinale mai mari
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
și dinamica acestei clase. Un prim aspect privește faptul că nu toți membrii clasei au aceeași frecvență. Cel mai des apar numeralele multiplicative corespunzătoare cardinalelor de la doi la zece; unii membri ai clasei nu sunt folosiți deloc (din motive semantice - numeralul multiplicativ corespunzător lui unu - sau din cauza creării de omonimii - numeralul multiplicativ corespunzător lui nouă), iar alții (corespunzători numeralelor cardinale mai mari de zece) întâmpină dificultăți de utilizare. Un alt aspect privește distribuția seriei vechi în raport cu seria neologică. Deși se constată
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
nu toți membrii clasei au aceeași frecvență. Cel mai des apar numeralele multiplicative corespunzătoare cardinalelor de la doi la zece; unii membri ai clasei nu sunt folosiți deloc (din motive semantice - numeralul multiplicativ corespunzător lui unu - sau din cauza creării de omonimii - numeralul multiplicativ corespunzător lui nouă), iar alții (corespunzători numeralelor cardinale mai mari de zece) întâmpină dificultăți de utilizare. Un alt aspect privește distribuția seriei vechi în raport cu seria neologică. Deși se constată o anumită specializare în funcție de registrul stilistic (de exemplu, seria veche
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
mai des apar numeralele multiplicative corespunzătoare cardinalelor de la doi la zece; unii membri ai clasei nu sunt folosiți deloc (din motive semantice - numeralul multiplicativ corespunzător lui unu - sau din cauza creării de omonimii - numeralul multiplicativ corespunzător lui nouă), iar alții (corespunzători numeralelor cardinale mai mari de zece) întâmpină dificultăți de utilizare. Un alt aspect privește distribuția seriei vechi în raport cu seria neologică. Deși se constată o anumită specializare în funcție de registrul stilistic (de exemplu, seria veche apare mai frecvent în limbajul bisericesc, iar seria
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
în funcție de registrul stilistic (de exemplu, seria veche apare mai frecvent în limbajul bisericesc, iar seria neologică, în limbajul sportiv), cele două serii nu cunosc o limitare stilistică strictă. Din punctul de vedere al dinamicii sensului, se constată alunecarea semantică a numeralului multiplicativ înspre numeralul fracționar, fenomen care are la bază, așa cum se întâmplă foarte des în limbă, o analogie. 1 De această incompatibilitate a multiplicativului adjectiv (/adverb) cu categoria intensității este responsabil semul "creștere precisă" din compoziția sa semantică; ideea de
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
de exemplu, seria veche apare mai frecvent în limbajul bisericesc, iar seria neologică, în limbajul sportiv), cele două serii nu cunosc o limitare stilistică strictă. Din punctul de vedere al dinamicii sensului, se constată alunecarea semantică a numeralului multiplicativ înspre numeralul fracționar, fenomen care are la bază, așa cum se întâmplă foarte des în limbă, o analogie. 1 De această incompatibilitate a multiplicativului adjectiv (/adverb) cu categoria intensității este responsabil semul "creștere precisă" din compoziția sa semantică; ideea de "precis" este incompatibilă
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
din compoziția sa semantică; ideea de "precis" este incompatibilă cu cerințele categoriei intensității pentru că mijloacele lexicale de realizare a intensității fac trimitere la intensificări neprecise ("mai ", "foarte", "extrem de" etc.). GALR I: 314 atribuie această incompatibilitate compoziției semantice de ansamblu a numeralului multiplicativ: "exprimând prin conținutul său lexical intensitatea, nu cunoaște grade de intensitate". 2 Prezintă interes pentru lexicologie (formarea cuvintelor) cuvinte ca tripletă ("bicicletă cu trei roți"), triplusalt etc., însă nu pentru dinamica gramaticală a românei actuale. --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
Dintre greșelile de scriere întâlnite frecvent în practică școlară se constată: omisiuni, adăugiri, inversiuni de litere și silabe; scrierea incorectă a diftongilor; scrierea incorectă a ortogramelor; despărțirea cuvintelor în silabe; scrierea incorectă a unor forme verbale; scrierea incorectă a unor numerale cardinale și ordinale; scrierea greșită a pluralului unor substantive și adjective. Ca strategii și tehnici de recuperare a scrisului disortografic se utilizează procedeele de scriere amintite (copieri, transcrieri, dictări, autodictări) iar modelele didactice de bază rămân: joculexercițiu, jocul didactic, exercițiul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
-CH2 OH) se formează aldozele, în timp ce cetozele se obțin prin oxidarea unei grupări alcool secundar (CH-OH). După numărul atomilor de carbon din moleculă, ozele se clasifică în trioze, tetroze, pentoze, hexoze, heptoze, denumirea făcându-se prin adăugarea terminației "oză" la numeralul care arată numărul atomilor de carbon (lb. greacă). Pe lângă numărul atomilor de carbon, denumirea trebuie să precizeze și tipul funcțiunii carbonil, fără a putea fi individualizat numele ozei, ci numai tipul acesteia. Astfel se deosebesc aldotrioze și cetotrioze, aldotetroze și
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
din nume proprii se scriu cu majusculă, indiferent dacă sunt substantive sau adjective. Toate componentele unei denumiri de instituție, organizație, cu excepția articolelor, a conjuncțiilor, a prepozițiilor se scriu cu majuscule. Toate cuvintele componente ale denumirilor geografice se scriu cu majuscule. Numeralele ordinale exprimate în litere, după nume de suverani și pontifi, indicând succesiunea, se scriu cu majusculă. Prescurtările se scriu cu majuscule (IFLA, ISO, USA). Punctele cardinale se scriu cu majusculă. Epocile istorice, evenimentele istorice, tratatele, congresele, organizațiile politice și obștești
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
evenimentele istorice, tratatele, congresele, organizațiile politice și obștești se scriu cu majusculă. Cuvintele care denumesc părțile unei cărți se scriu cu majusculă. * limba germană Toate substantivele se scriu cu majusculă. Adjectivele, derivate din denumiri geografice se scriu cu majusculă. Adjectivele, numeralele, prenumele cuprinse într-un nume se scriu cu majusculă. Se scriu cu majuscule pronumele personale, formulele de adresare. * limba franceză În denumirile de instituții, organizații se scrie cu literă mare primul cuvânt, adjectivul care precede substantivul și toate numele proprii
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
calea adevărului PE drumul cel lung PEACE PECETE PETRESCU, Camil * Ordinea alfabetică este determinată de cuvântul de ordine, adică de primul cuvânt al vedetei, chiar dacă acest prim cuvânt este: conjuncție (și, dacă...) prepoziție (cu, din...) un adverb (acolo, cum.) un numeral (două sute.) un adjectiv (bun, frumos, mic.) * Articolele inițiale, care preced un substantiv comun sau adjectiv, nu se iau în considerare la aranjarea alfabetică, dacă se află la începutul unei vedete de titlu. Un OARECARE drum Un BEL tempo Le TEMPS
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]