2,009 matches
-
acopereau îndeajuns. Lipindu-se astfel cu îndărătnicie de pașii dușmanului, aproape de el și totuși departe, îl neliniști prea cu vitejie în tot modul, îi tăie comunicațiile în afară, se aruncă cu izbândă asupra oricărui corp detașat care se dezlipea de oștirea de căpetenie spre a îmbla după pradă ori merinde. Cu succesul îi creștea curajul, iar turcii, espuși la hărțuieli zilnice și simțitoare, suferind lipsă de bucate și neavând nici o {EminescuOpXIV 178} perspectivă pentru o bătălie hotărâtoare, dădură signalul de retragere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui Suleiman și a bizantinilor, încît flancul drept al lui Musa rămase cu totul descoperit. Pilda craiului sârbesc o urmară îndată încă unii căpitani osmani, ba prinseră a se clătina chiar alte cete, pe când numai Musa, cu miezul credincios al oștirii lui și cu aliații lui valahieni, ținu locului. El se apără cu atâta vitejie încît răsturnă claie pe grămada trupele asiatice ale lui Suleiman și le goni din urmă cu iuțeală, numai în înfierbîntarea goanei nu oblici cursa ce i-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
protivnicului său concentrată înaintea acestui oraș și-și împărți oastea sa în două părți, din care una apucă de-a lungul mării preste Byzia, cealaltă pe drumul drept ce ducea prin mijlocul țării la Adrianopole, unde urmă împreunarea amânduror părților oștirii. Cu toate acestea el lăsă pe mai târziu luarea acestui oraș și înaintă cu înțeleaptă socotință spre marginea Serbiei, pentru a da atât craiului Serbiei, Ștefan cât și altor guvernatori învecinați și căpetenii de oști posibilitatea de-a trece la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
partidul său, de aceea trecu cu Djuneid din Valachia peste Tracia în Thessalia unde spera să afle un ajutor mai spornic și o participare mai repede din partea populației și unde într-adevăr se și spori văzând cu ochii mica sa oștire compusă din turci și români. El se apropie acuma de orașul Thessaloniki, cu al cărui comandant însemnător, Dimitrios Laskaris Leontaris, dori să intre în relație, dar pe drum fu ajuns de Mohamed ce-i venea în urmă cu putere precumpănitoare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acuma de orașul Thessaloniki, cu al cărui comandant însemnător, Dimitrios Laskaris Leontaris, dori să intre în relație, dar pe drum fu ajuns de Mohamed ce-i venea în urmă cu putere precumpănitoare, fu atacat, bătut și după împrăștierea întregii sale oștiri fu silit să caute scăpare în {EminescuOpXIV 185} acest oraș. Mohamed ceru categoric estradițiunea celor doi fugari, căci de altmintrelea amenința cu imediata cucerire a orașului, cerere pe care Leontaris o refuză poli[ti]cos, însă hotărâtor. Împăratul Manoil, căruia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și lăsând pretutindeni garnizoane de arcași. Avangarda armatei de operație, compusă din secui, o comanda Ștefan de Kanischa, un ostaș încercat, cu multă esperiență și stând în mare grație la monarhul sau, care prin înaintarea sa combinată părea a oferi oștirii năvălitoare destulă siguranță contra oricării surprinderi din partea inamicului. Corpul de căpetenie al trupei îl comanda Sigismund în persoană, la care se alăturase, cu însemnat ajutor de oaste, credinciosul primat al Ungariei, Ioan de Kanischa, carele însă apucă alt drum pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
castelul și ținutul Kamenieț puternicului Mare Duce Witold ca feud ereditar în linie bărbătească, și atunci se aprinse lupta între cei doi investiți cu feudul pentru frumoasa țară ce li dăduse în stăpânire, și Koriatowicz puse în cumpănă toată puterea oștirii lui din Podolia, împreună cu trupa auxiliară ce i-o pusese la dispoziție Roman Vodă, pentru a-și menține Podolia și pentru a se-mprotivi năvălirii viteazului Witold. Oastea întrunită podolică-moldovenească suferi însă o grea înfrîngere lângă Brațlav și atât de repede
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poate produce și prin fapte bune tot așa ca și prin fapte rele. Unui principe deci care voiește să se țină pe tronul lui nu-i este adeseori permis de-a face fapte bune, căci, daca masa poporului sau a oștirii sale sau cei mari ai statului de cari el are trebuință sânt corupți, atunci el cată să urmeze voinței lor și să-i mulțumească pe ei, scop pentru care faptele bune sânt adeseori stricăcioase. Să venim însă la Alexandru; acesta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
excita în popor inovațiunile sale. Fiul său Antonin a avut asemenea excelente calități, drept care era admirat de popor, iar de soldați era iubit pentru că nu-i păsa de osteneli și desprețuia bucatele gustoase și alte voluptăți, ceea ce-i câștigă afecțiunea oștirilor. Dar sălbătăcia și cruzimea sa erau atât de neauzite încît în mai multe ocazii a ucis o parte mare a poporului din Roma și pe toți locuitorii Alexandriei. Astfel era urât de toată lumea și inspira frică și celor dimprejurul lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
alte lucruri asemenea, care se potriveau rău cu demnitatea împărătească; deci căzu în despreț în ochii soldaților. Urât pe de o parte, pe de alta desprețuit, căzu jertfa unei conjurațiuni. În sfârșit despre Maximin. Acesta era extrem de războinic și, fiindcă oștirea avea un fel de aversiune contra felului muieresc al lui Alexandru, despre care am vorbit mai sus, îl uciseră pe acesta și-l aleseră împărat pe Maximin, care însă nu domni mult. Două lucruri îl făceau urât și desprețuit. Întâi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Roma și aiurea. Toată lumea plină fiind de aversiune și asupra originei sale înjosite și, pe de altă parte, plină de ură și frică din cauza sălbătăciei sufletului său, Senatul, Roma toată și-n fine toată Italia conspirară în contra lui. În fine oștirea lui proprie, întîmpinînd greutăți la împresurarea 343 r Aquileei, săturîndu-se de cruzimea lui și văzând că toată lumea îl urăște, îl ucise. Nu voi vorbi nici despre Heliogabal, nici despre Macrin, nici despre Iulian, cari erau creaturi atât de înjosite încît
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari erau creaturi atât de înjosite încît pieriră numaidecât, ci închei zicând că principii din vremea noastră nu se află în încurcătura de-a trebui să gândească la mijloace extraordinare pentru a îndestula soldații. Deși trebuie a se considera și oștirea, totuși 903 {EminescuOpXIV 904} lucrul nu însemnează tît de mult, căci principii de azi nu au, ca cei romani, oștiri grămădite cari să fie strâns îmbinate cu guvernul și provinciile. Pe atunci era mai necesar de-a îndestula armata înaintea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în încurcătura de-a trebui să gândească la mijloace extraordinare pentru a îndestula soldații. Deși trebuie a se considera și oștirea, totuși 903 {EminescuOpXIV 904} lucrul nu însemnează tît de mult, căci principii de azi nu au, ca cei romani, oștiri grămădite cari să fie strâns îmbinate cu guvernul și provinciile. Pe atunci era mai necesar de-a îndestula armata înaintea poporului, pentru că ea era mai puternică decât poporul; în zilele noastre, din contra, e mai necesar pentru toți principii (afară de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-ale statului e cea mai rea din toate boalele sociale. Ea răspândește în tot corpul națiunii un spirit servil și venal, ceea ce nu exclude chiar la cei bine instalați spiritul de partid și de anarhie. Acest sistem crează o oștire de muritori de foame, capabil[i] de orice nebunie când cred că prin aceasta se stâmpără apetitul lor și buni de cele mai ordinare lucruri îndată ce foamea a fost stâmpărată. O națiune de vânători de funcții e cea mai înjosită
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întăririle lor, năvăleau și pustiiau provinciile romanilor, încît aceștia, pierzând răbdarea, precum am spus-o, i-au strivit. Atunci, fugind de acolo, ei s-au răspândit în tot Epirul și Macedonia, cei mai mulți s-au așezat în Ellada... BĂTĂLIA HOTĂRÎTOARE 2257 Oștirea aliată, în rândurile căreia se lupta și trupa trimesă-n ajutor de Mircea I, a fost bătută pe deplin și, precum în partea turcilor căzu însuși inimosul sultan Murad I, tot astfel căzu în partea aliaților însuși eroul Lazăr în bătălie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asemenea greșeli se strecoară chiar în "Monitorul oficial" în actele ce poartă iscălitura M. S. Regelui. Astfel, ca să dăm un exemplu, în fruntea "Monitorului oficial" d-alaltăieri; pagina I, coloana I, figurează, un înalt ordin de zi al Regelui către oștire, în care se zice între altele: "silințele voastre" dau roade noi" - [î]n loc de dă (?!? ). Tot în "Monitorul oficial" numărul de ieri, la discursul de felicitare adresat Regelui cu ocaziunea Anului Nou de către d. ministru de interne Rosetti, citim
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
plaiuri și ocoale? Un alt proiect de lege șterge cincizeci de plaiuri c-o singură trăsătură de condei. Dar multe din aceste au istoria lor proprie; unele ascund începuturile legendare ale statului român, unele sunt leagănul vechilor și nouălor noastre oștiri teritoriale și a eroilor? Ce 'nsenmează toate acestea în ochii unor oameni pentru care România e numai din întîmplare o patrie, cărora formele ei moștenite nu vorbesc în nici o limbă și nu au nici un înțeles? Biserica? Creațiunea aceasta eminamente națională
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vitejiile lui Alexandru - împărat, spune că Nevtinav al Egipetului n-avea nevoie să se batăcuoștirile străine ce năvăleau asupra împărăției lui. El făcea o sumă de chipuri de ceară, sufla asupra lor c-o circulară ministerială și numaidecât se topea oștirea persană a lui Darie. Se vede că o seamă din oamenii noștri de stat cred asemenea că cu vrăji, cu circulare frumoase vor descânta decăderea industriei de casă la români și că de dragul spuselor dumnealor, războiul și fusul, raghila și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
singură voia să învingă pe turci și să libereze națiunile oprimate, pentru ca, după război, să poată dicta legile ei atât celui învins cât și celor eliberați. Când însă opunerea neașteptată a unei armate turcești sub Osman Pașa nu opri numai oștirea rusească în loc, ci o amenința cu nimicirea, comandantul suprem rus se văzu silit a se adresa României cu rugămintea de a-l sprijini și depeșa Marelui Duce Nicolae către principele Carol "Au nom de Dicu, venez vite! " e înscrisă în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru a nu fi tratați ca inamici de armia ei supraputernică și că, la urma - urmelor, românii fură siliți să dea ajutor Rusiei, pe de-o parte pentru a opri pe turci de-a intra pustiind în România în urma unei oștiri rusești bătute și a preface țara în teatrul războiului, pe de altă parte pentru ca, în caz de victorie, să nu fie cu totul dați pe mâna așa numiților liberatori. Și-n adevăr ajutorul României i-a costat mult mai scump
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se puteau oare înarma cu armele pe cari romaeii fugari le pierdeau în strâmtorile munților și pe cari le luau de la romaei oamenii lor ce se cățărau ca și caprele. Ei, vlahii și cumanii, sunt aciia cari luptă mereu cu oștirile lui Isaak Angelos. Vlahii sunt acei cari înving. Ei prefac Tracia într-o pustietate, ei dărâmă orașele, ucid pe locuitori sau îi vând în robie în mari depărtări; ogor, pădure și vie, orice semănătură și sădire piere și singurul rod
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Aurelian, un Ioan Ghica ș. a., daca afirmăm că e clar ca ziua că, cu toată pretinsa civilizație, dăm îndărăt - ce ni se răspunde? Românii s-au bătut bine la Plevna. Ba ni se citează pasaje din "Timpul", privitoare la purtarea oștirii noastre ca și când ar fi având a face una cu alta. Ei, și turcii s-au bătut bine la Plevna și cu toate acestea praful s-alege de Împărăția turcească. O satiră din anul 1821 zice: Toate ar fi mers mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acești oameni. La palat se numește în bătaie de joc adiutant regal un erou de la 11 februarie și de la Ploiești; funcțiunile cele mai însemnate din armată se ocupă, asemenea în bătaie de joc, de fevruariști, pentru a insufla se vede oștirii întregi spiritul de onoare și de fidelitate care-a domnit în acea noapte; prezident în Cameră e asemenea un fevruarist, căruia nu i-ar încredința cineva păzirea unui pui de găină, necum a intereselor unei țări; deputații guvernului în fine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Rosetti care-și bate joc de legea Ta strămoșească și care ca mâni se va îngropa ca patrupedele, fără preot și fără lumină. Tu, care de patruzeci de ori, în patruzeci de bătălii te-ai aruncat în rândul întîi al oștirii, căutând martiriul pentru țară, asculți oameni pentru cari patria și naționalitatea sunt o marfă pe care-o precupețesc? Tu, ale cărui raze ajung până la noi ca și acelea ale unui soare ce de mult s-a stins, dar a cărui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
omului. David, copil încă, îndrăznește să-l înfrunte pe uriașul Goliat deoarece e convins că Dumnezeul cel viu, pe care filisteanul l-a hulit, îi va da biruința asupra acestuia (1Sam 17,36). „Fiii Dumnezeului celui viu” (Os 2,1), „oștirea Dumnezeului celui viu” (1Sam 17,26.36) îi înving pe cei care îi insultă Numele. Daniel, „slujitorul Dumnezeului celui viu” (Dn 6,21), scăpa nevătămat din groapa cu lei. Israeliții sunt singurii care au auzit „glasul Dumnezeului celui viu vorbind
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]