3,019 matches
-
din România. "Comisia consideră că pașii recenți făcuți de guvernul României ridică îngrijorări serioase cu privire la respectarea acestor principii fundamentale. Aceste măsuri au fost luate într-un sistem politic puternic polarizat, în care neîncrederea și acuzațiile dintre actorii politici sunt o obișnuință. Totuși, acest context politic nu poate justifica natura sistematică a câtorva acțiuni. În timp ce anumite acțiuni pot fi explicate prin această polarizare politică, ele au ridicat îndoieli serioase privind angajamentele de a respecta statul de drept sau înțelegerea funcționării statului de
Raportul pe Justiție: Comisia Europeană critică România. Vezi draftul () [Corola-journal/Journalistic/57857_a_59182]
-
să nu pierdem vremea.” -, încheie el, evitând de-a dreptul intenționat orice efect. Din nou o adâncă, lungă tăcere. Scaunele erau așezate la masă, ceaiul era pregătit, fumatul întrerupt începu din nou, ici și colo mai tușea câte unul, iar obișnuința își făcu iar loc. Abia mai târziu am înțeles întreaga simplitate, naturalețe și distanțare de orice fel de poză și goană după efect, precum și nemărginită veridicitate a lui Tolstoi. La primul moment favorabil de atenție generală, el declară în modul
Marele căutător al adevărului by Lev Kobylinski-Ellis () [Corola-journal/Journalistic/5879_a_7204]
-
clișeelor dominante. Etimologic, extravagant e acel spirit care rătăcește în afara unei jurisdicții date, creîndu-și în schimb una proprie și supunîndu-i-se ei cu fidelitate. La Dragomir jurisdicția este fenomenologică și provine din perioada studiilor freiburgheze, doctorandul lui Heidegger conservîndu-și lăuntric toate obișnuințele tehnice pe care le căpătase în Germania, ba chiar cultivîndu-le pînă la a le preface într-o a doua natură. Privit din afară, autorul acesta mucalit și vitriolant, care nu avea nimic bizar sau excentric în înfățișare, era pe dinlăuntru
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
Pe care, cum se spune, o scrie pe dinăuntru. E vorba, în fond, despre un alt grad de percepere a realului. Nu întâmplător, cezura e resimțită în spital, la capătul unei convalescențe. E interesant de observat ce inerție au totuși obișnuințele: „Nu-mi amintesc durerea, îmi amintesc numai cântatul altor copii și că atunci am aflat că pe lume există și-alte cuvinte decât acelea de acasă: plâns în loc de cânta, de exemplu. Îmi amintesc și-o siluetă înaltă, subțire, o doamnă
Cronică de familie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5536_a_6861]
-
cînd logica unei fraze atinge concizia maximă, ea aduce a incantație. Wittgenstein este cazul unui logician de expresie imnică, genul de hipnotizat a cărui atenție, absorbită fiind de o problemă, o prinde într-o formulare de tip sibilinic, care izbește obișnuințele de gîndire ale cititorului. În fond, apoteoza logicii e atinsă atunci cînd precizia exprimării frizează invocația irațională, și nimănui nu i-ar trece prin cap să se întrebe cum poate descrie o suprafață acoperită doar de culoarea albastră, cum nici unui
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
Geneza ebraică, Îngerul Morții intrase și el în scenă, pogorînd spre Mecca, să culeagă argilă de toate soiurile, neagră, albă, roșie, albastră, galbenă, și s-o ofere Domnului. Sub amenințarea zădărniciei, așadar, toleranță față de o multiplicitate necesară! Sau, dacă adoptăm obișnuințe ale verbului, actuale, îndemnul străvechi al mileniilor, acest refuz anticipat al discriminărilor de culoare, s-ar citi ca un multiculturalism avant la lettre. În adaosurile grafice la structuri care le acceptă, în contorsiunile lor cîteodată aluzive, Bogdan Lascăr nu se
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
și armata și slujitoarele de la bucătărie privindu-te liniștiți în clipa când - Stăpâne cu un ton care creștea fără să-ți dai seama de tonul crescând, ridicând săpăliga - Stăpâne mata care niciodată - Tată mata care întotdeauna - Stăpâne din supunere, din obișnuință, bunicul luându-te în râs - Era și timpul fără să-i vină să creadă și tăcând atunci când săpăliga i-a despicat un umăr, celălalt umăr, un picior, insistând - Stăpâne încă din supunere și din obișnuință, bunicul - Ce-nseamnă asta? și
António Lobo Antunes - Arhipelagul insomniei () [Corola-journal/Journalistic/5672_a_6997]
-
întotdeauna - Stăpâne din supunere, din obișnuință, bunicul luându-te în râs - Era și timpul fără să-i vină să creadă și tăcând atunci când săpăliga i-a despicat un umăr, celălalt umăr, un picior, insistând - Stăpâne încă din supunere și din obișnuință, bunicul - Ce-nseamnă asta? și calul legat de belciug agitându- se din pricina mirosului de oase, bunicul îngenuncheat în curte, bunicul culcat - Idiotul tucanii în debandadă, unul dintre țărani - Isuse iarba înclinându-se cu un murmur negru și bunicul umilindu-te
António Lobo Antunes - Arhipelagul insomniei () [Corola-journal/Journalistic/5672_a_6997]
-
au strâns ceva de atunci ca să merite osteneala să-i vizităm. Aș fi vrut ca Gnut să se încumete să recunoască faptul că viața lui aici îl făcea să se simtă singur și nefericit, decât să-i dea întruna cu obișnuințele lui de războinic. Numai văzându-l îmi puteam da seama că, de cele mai multe ori, nu se gândea decât să plece pe apă fără să se deranjeze să se mai întoarcă. Nu căuta lupta. Voia să fie din nou în barcă
Să distrugi și să arzi tot by Wells Tower () [Corola-journal/Journalistic/5802_a_7127]
-
de atitudine. Nu l-am văzut niciodată supărat, dar nici euforic. Pe stradă sau pe culoarul facultății trage după sine un zîmbet perpetuu fără fluctuații faciale, genul de surîs ce pare dăltuit în faldurile fizionomiei, grație unui reflex expresiv devenit obișnuință. Vasile Morar parcă surîde unei icoane lăuntrice căreia numai el îi știe identitatea, impresia pe care o face fiind cea a unui iremediabil adolescent surprins în clipa degustării reveriilor intense. Profesorul are înfățișarea unui visător din licărul ochilor căruia ești
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
orice autor are un set de expresii predilecte la care recurge ca la o ceremonie lexicală, prima reacție e să-i depistezi ritualul de vorbe de care face uz în mod instinctiv. Vrem, nu vrem, scrisul e un protocol al obișnuințelor crase, de aceea, sub unghiul expresiei, filosofii sunt tot atît de periclitați ca poeții: gîndirea lor este o manie care sfîrșește în automatisme de limbă. E ca și cum o forță mai puternică decît ei îi împinge invariabil spre iscarea unor formule
Personal, consider că… by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5574_a_6899]
-
să ajungi la propriile ticuri. Metrica lui Arghezi trebuie părăsită, categoriile lui Hegel trebuie uitate, iar Heidegger trebuie abandonat. Din acel moment ești liber, adică apt de a te supune propriei tale pastișizări, cu condiția să fi ajuns la propriile obișnuințe de limbă. Viorel Chițea nu e liber fiindcă nu are o limbă a lui, ci acel jargon clasic al celor 100 de concepte ce formează fondul principal de cuvinte ale terminologiei filozofice. Pe ele autorul le mînuiește după un ritual
Personal, consider că… by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5574_a_6899]
-
debutase editorial în faimoasa (și norocoasa) colecție „Luceafă rul”. Mă grăbesc să arăt că nu despre autoadulare este vorba în Ego scriptor, ci de o relectură critică a propriilor cărți, lucidă și cu accente de severitate care nu stau în obișnuința oricui. Sigur, Ilie Constantin se consideră „egalul celor mai buni”, cum spuneam, dar până să se vadă astfel își denunță toate slăbiciunile și își face reproșuri cu nemiluita. Placheta de debut, Vântul cutreieră apele, îi apare „angoasantă” și se minunează
„Egalul celor mai buni“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5604_a_6929]
-
profesie, ca îndeletnicire a unor personaje de felul lui Caracudi, să zicem, fie ca obiect al lecturii oricui, o deprindere intrată în reflexele oamenilor de tot felul din epocă. Încă T. Maiorescu, în Comediile d-lui Caragiale, se referea la obișnuința Conului Leonida de a citi jurnale, din ele reușind să afle, și să-i poată explica și Coanei Efimița, ce e cu „esența republicii”, cu „valoarea lui «Galibardi»” și cu atâtea altele. Gazetar el însuși de la 21 de ani, nelipsit
În lumea lui Caragiale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5060_a_6385]
-
de seamă e faptul că pentru Nicolae Manolescu, cronicarul, câștigarea unei poziții autoritare n-a constituit nicidecum un scop. Competența, da. Inteligența argumentației, da. Farmecul interpretării, da. Justețea diagnosticului, da. Autoritatea a venit fără sforțări. I-au conferit-o alții. Obișnuința a făcut însă ca tocmai această ultimă trăsătură, de natură mai degrabă socială, să devină dominantă, după 1990, în definiția genului. Situația Ioanei Pârvulescu e cât se poate de semnificativă. Deși întrunea toate calitățile unui veritabil cronicar de cursă lungă
Anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5614_a_6939]
-
simțit pe tine. Tarangul are ochi de observator și nas de ogar psihic și pe deasupra are acea sensibilitate religioasă care îl deschide spre taine și noime nevăzute. Toată cartea se mișcă în afara logicii diurne a cetățeanului modern, fiind străină de obișnuințele de gîndire ale dresajului mediatic. Majoritatea paginilor sunt scrise noaptea, întunericul predispunînd la echivocuri de interpretare. Unele pagini comunică perplexități sau dificultăți de înțelegere, altele transmit revolte și scîrbe, iar altele seninătăți și revelații. Dar peste tot răzbate senzația că
Dansul lui Hipoclid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5484_a_6809]
-
totul alt lucru obiectual, în toată concretețea lui: o legătură de gât, deci ceva ca un șal de interior sau o cravată primitivă. La acest semn atât de concret, pe care găsitorul lui nu-l poate descifra, pentru că nu are obișnuința, nu deține limbajul nivelului de realitate non-fictivă, populat de astfel de obiecte concrete, cu semnificație în doar obiectualitatea lor fizică, infernul unei noi construcții iluzorii își deschide o poartă ca o crevasă amenințătoare: Toate le-am lămurit; bine, de cumnatul
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
Dan Hăulică Vă amintiți, cînd, peste obișnuințele unei așezări tihnite, își fac apariția, brutal, rinocerii, în piesa lui Ionesco, răspunsurile, pe care le stîrnește monstruoasa epidemie de metamorfoze, răsfrîng, mai toate, o stupefiantă inadecvare. „Absurde de s’affoler”, găsește un intelectual incredul, Dudard; care, sceptic inveterat, va
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
în acest moment, nu există majoritate și deci guvernare legitimă și eficientă". "Spun acest lucru nu pentru Victor Ponta, care îl știe și care îl împărtășește, nu pentru cei din PSD și nici măcar pentru cei din PNL care imaginează, în obișnuința unei aritmetici meschine și care până la urmă ne ține unde suntem, că se pot face guverne aritmetice și majorități aritmetice în fel și chip. Da, se pot, dar sunt pur aritmetice, n-au legitimitate, nu au forță, nu au proiect
Antonescu avertizează: Fără PNL, în acest moment nu există majoritate by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34283_a_35608]
-
statului este "nepotrivită". "Președintele, ca oricare dintre noi, are dreptul la opinie asupra Constituției, asupra revizuirii. Din punctul meu de vedere a fost nepotrivit ca la această ceremonie de învestire să vorbească despre așa ceva. Consider că a fost nepotrivit. Din obișnuință, președintele dă mandate Curții Constituționale, nu e normal mai ales că CCR va judeca asupra Constituției în termeni constituționali și va da verdict. Nu am cum să împărtășesc părerea lui Băsescu. Nu consider că se blochează statul prin modificările actuale
Antonescu: Declaraţia lui Băsescu despre Constituţie, nepotrivită by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37044_a_38369]
-
pas pe care trebuie să-l facă un om politic în momentul în care ajunge în "serviciul țării". Liderul PNL, candidatul USL la prezidențiale, a declarat: "Cel mai mare defect al unui președinte este incapacitatea de a se ridica deasupra obișnuințelor, ticurilor și tertipurilor jocului politic. Asta nu a putut să facă Traian Băsescu". El a subliniat că una dintre cele mai importante calități a unui viitor președinte este: Capacitatea, ca după 20 de ani, să poți să spui: <<Gata, acum
Antonescu, despre cel mai mare defect al unui președinte by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35551_a_36876]
-
peste toate să-mi găsesc timp nu doar pentru lectura și cronica săptămânală, dar și pentru toate cele domestice - jocul cu copiii, cumpărături cu soția, un film, o fugă la munte sau la țară - iată o realitate total străină de obișnuințele mele. Din pricina asta și sunt așa de înțelegător, de îngăduitor cu voi, cu tine în speță, fiindcă mă îngrozește varietatea obligațiilor pe care le aveți. Eu fac numai ce vreau, când vreau, cât vreau, unde vreau. Știu că funcționez într-
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
care arată tipul sensibilității lui eliberate. Discursul sărăcăcios al lui Kavafis se salvează prin două elemente: exactitatea și sensibilitatea care constituie un amestec indisolubil de sentiment și meditație. Limba lui, așa cum s-a configurat în cele din urmă, ciudată pentru obișnuința și tradiția noastră, rezistă fiindcă este adăpată de sentimentul lui, fiindcă sa maturizat în el. Acest lucru este vizibil când este comparată cu limba puriștilor, și a lui Kostas Karyotakis uneori, sau a celor care folosesc o limba mixtă, specifică
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]
-
a constatat că sunetul ciocanului lovind nicovala producea acorduri de pătrimi, cincimi și octave, moment în care a avut revelația muzicii cerești. A intuit că totul e vibrație, sunet, armonie. Anecdota arată nu doar spirit de observație, dar mai ales obișnuința de a converti senzații banale în unități raționale. Tocmai de aceea am greși privindu-l pe Pitagora ca pe un mistic tulbure a cărui minte, cînd nu-i fugea la reîncarnări, căuta remedii facile în numere. Quintilian, în tratatul Despre
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
romane erau tribunele oratorilor ( unde se „rosteau” discursuri, ba chiar se anunțau și dezbaterile judecătorești mai încinse); Pământ - pavimentum-ul roman - drumurile cu pământul bătătorit sau nivelat, pavat cu „lespezi” cu care puteau fi înzestrate, din nou, numai orașele - era o obișnuință a locuitorilor acestora. Vindeca - vindico era eliberarea, scăparea, răscumpărarea romană care te salva de datorii, pedepse sau chiar de sclavie ( vindicta liber factus), situație care iarăși nu avea cum să se întâmple decât în preturile romane; Solz - lamele mici de
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]