743 matches
-
convingă de faptul că În cameră nu era nimeni; respiră adînc și prelung și deschise ochii, izbutind astfel să constate că și globul: uriaș și monstruos rămăsese afară, complet descumpănii; de ușa trîntită În nas pe neașteptate și cu atîta obrăznicie. Susan se urcase și ea În dormitorul ei. Dar, În timp ce se schimba pentru a se face mai frumoasă ca niciodată și a-i cere lui Juan Lucas s-o ducă În Europa chiar mîine, se gîndea descumpănită la sărutul rapid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Acolo pînă și țînțarii sînt niște nemernici“, se lamenta el. Fumero Îl asculta cu un amestec de fascinație și repulsie. El venera țînțarii și insectele În general. Le admira disciplina, puterea și spiritul de organizare. La ei nu exista lene, obrăznicie, sodomie ori degenerarea rasei. Specimenele sale predilecte erau arahnidele, cu rara lor știință de a țese o capcană În care, cu o răbdare nesfîrșită, Își așteptau prăzile care, mai devreme sau mai tîrziu, sucombau, din prostie sau din neglijență. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
deoparte, aproape speriate, generalul era în mod cert speriat; de fapt, toți erau cuprinși de uimire. Unii dintre cei care stăteau mai departe zâmbeau pe furiș și șușoteau între ei; chipul lui Lebedev exprima cel mai înalt grad de încântare. — Obrăznicie și haos, doamnă, se găsesc pretutindeni, spuse nepotul lui Lebedev, care era, de altfel, foarte încurcat. — Dar nu așa! Nu așa cum aveți voi, micușorilor, nu așa! îi trânti în obraz Lizaveta Prokofievna cu un fel de bucurie răutăcioasă, parcă apucată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și dacă, deodată, verde în față, are impertinența să declare că în opt sute doisprezece, copil fiind, și-a pierdut un picior și l-a înmormântat la cimitirul Vagankovskoe din Moscova, asta chiar că depășește limitele, arată lipsă de respect, demonstrează obrăznicie... Poate n-a fost decât o glumă, menită să stârnească râsul. — Înțeleg. O minciună nevinovată de dragul râsului, chiar dacă e grosolană, nu ofensează inima omenească. Unii mint, dacă vreți, numai din prietenie, ca să-i facă plăcere interlocutorului; dar, dacă se simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a doua zi dimineața. Dar, tot în cursul dimineții, pe la ora doisprezece și ceva, dădu dovadă de o inconsecvență uimitoare. La o întrebare, de altminteri extrem de discretă, pusă de surorile ei, Aglaia răspunse deodată cu răceală, retezându-le-o cu obrăznicie: — Niciodată nu i-am promis nimic, niciodată în viață nu l-am considerat drept logodnicul meu. Pentru mine e un străin ca oricare altul. Lizaveta Prokofievna explodă subit. — Nu mă așteptam la asta din partea ta, spuse ea cu amărăciune. Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
îi convine un nesfârșit de predicate, ca și lui Dumnezeu. Femeia poate fi un infinit nul; în fața iubirii însă, infinitul roșește. Căci totul e prea puțin, raportat la ea. Nu sânt clipe de dragoste față de care moartea pare o simplă obrăznicie? Sânt oameni care, de n-ar putea gândi asupra iubirii, ar înnebuni de iubire. Reflexia este un derivativ unic. Fără ea, nimic n-ar putea fi suportabil. Am muri atunci din cauza lui Dumnezeu, a muzicii sau a femeii. Transpoziția reflexivă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
acele frunze ce par crescute-n cer când le privești, în după-amieze, din umbra unui pom! În inima lui Diogene florile deveneau stârvuri și pietrele râdeau. Nimic nu rămânea neschimonosit; omul își pocea fața și obiectele tăcerea. Natura, atinsă de obrăznicie, își expunea generos impudoarea, în care se desfăta nebunia clarvăzătoare a celui mai lucid muritor. Lucrurile își pierdeau virginitatea în ochiul lui sfredelitor, a cărui lecție pare a ne învăța despre o legătură mai adâncă între sinceritate și neant. Fost
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Încă din clasa a VII-a a povestit sursei că are un unchi În America care a făcut chemare familiei sale. ...Este o elevă bună la Învățătură, dar Îndeosebi după moartea fratelui său s-a constatat o oarecare tendința de obrăznicie manifestată - mai ales când i se făceau unele observații de către profesor, o obrăznicie exteriorizata prin gesturi care a intrigat pe unele colege (...) fără Însă a avea o opinie deschisă... Nu face comentarii politice. În clasă, cu doi ani În urmă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
În America care a făcut chemare familiei sale. ...Este o elevă bună la Învățătură, dar Îndeosebi după moartea fratelui său s-a constatat o oarecare tendința de obrăznicie manifestată - mai ales când i se făceau unele observații de către profesor, o obrăznicie exteriorizata prin gesturi care a intrigat pe unele colege (...) fără Însă a avea o opinie deschisă... Nu face comentarii politice. În clasă, cu doi ani În urmă, a adus revista „Cronică” În care erau poezii semnate de ea, tatăl și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
în parte uitarea. Cei doi Pisones tac. Vipsania surâde și îi lasă în pace. Intuiește ce-i roade. O persoană - mai rău, o femeie - care nu a scris în viața ei decât pentru a-și întreține relațiile personale are curajul, obrăznicia chiar, să vină în fața publicului cu un elogiu adus tatălui său. Prea personal, se gândesc probabil. Și prea intim. Judecata le e încețoșată de prejudecăți. Vor avea surpriza să vadă că - pe lângă ploaia de pledoarii și discursuri în cea mai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lui Gallus. Să o scoată din minți. Să o împingă la crize de isterie. Să țipe. Să urle. Să trădeze ce ține ascuns în sufletul ei. — E mult mai frumos să nu ai nevoie decât de tine însuți, insistă cu obrăznicie unul dintre străini. — Asta dacă îți permit împrejurările materiale, vine replica acră a Agrippinei. Cu toată masca ei impasibilă, a remarcat tulburarea surorii și încearcă să o ajute. Nu numai ea. Și Plancina simte că ceva nu e în regulă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
inițiatice și își manifestă deschis dezaprobarea față de prezența în expediție a lui Bridgeman. — Ce vârstă ai? Ce-ai publicat până acum? Când Jonathan îi răspunde că n-a publicat nimic, Gittens pufnește disprețuitor: — Dacă nu te superi, zice el cu obrăznicie, ce vei face de fapt în Fotse? Jonathan nu aer un răspuns potrivit. Profesorul Chapel, pe de altă parte, are o idee foarte clară asupra rolului asistentului său. Pentru el, expedițiile au un singur rol clar, acela de a-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pe doamna Popescu pentru onomastica unicului său fiu, Ionel Popescu...) care este subînțeleasă. Dezvoltarea relațiilor cuprinde peripețiile vizitei și evoluția sărbătoritului înșirate într-un vădit crescendo. Ionel, un copilaș foarte drăguț, de vreo opt anișori, deși face tot felul de obrăznicii, este odrasla unei familii de ,,mari agricultori” din București și trăiește într-o casă îmbelșugată, supravegheat îndeaproape de mama sa, căreia îi răpește foarte mult timp educația copilului și pe care obrăzniciile odraslei o fac să cadă în extaz de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
vreo opt anișori, deși face tot felul de obrăznicii, este odrasla unei familii de ,,mari agricultori” din București și trăiește într-o casă îmbelșugată, supravegheat îndeaproape de mama sa, căreia îi răpește foarte mult timp educația copilului și pe care obrăzniciile odraslei o fac să cadă în extaz de admirație: ,,...Nu știi ce ștrengar se face... și deștept ...”. Uneori, gesturile și cuvintele ei sunt adevărate îndemnuri: ,, Vai de mine! la noi se fumează...bărbatu-meu fumează... și dumnealui mi se pare
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ani, nimic. Și nu că nu țin eu minte, dar chiar nu erau probleme. Acea perioadă a trecut foarte normal, natural, „fără istorie”; de aceea, probabil, nu-mi aduc aminte mai nimic. Ne băteam și noi, desigur, ne certam, făceam obrăznicii, am mai căzut, adică făceam tot ce fac copiii. Dar ceva deosebit tot era: vedeam tot timpul plopii lui Eminescu! Îi vedeam din clasă, pentru că vizavi de școala mea primară era școala secundară, iar lângă ea se afla casa Veronicăi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
prânzului dacă mi-ar fi fost foame. Sam, draga mea, a spus pe fugă, voiam să te întreb cum a mers ședința foto cu Tony. Ai fost mulțumită? Nu, Duggie, chiar nu am fost. E un monstru. A spus o obrăznicie legată de nasul meu. —Scumpo, nu e nimic în neregulă cu nasul tău. Nu-l băga în seamă, așa e el. Ar trebui să primim pozele în curând. Sunt sigur că vor fi minunate. E foarte bun la asta. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Rușii; ei, marii anticomuniști ardeleni intră În partidul comunist și lucrează - conștiincios, ca Ardeleanul - la consolidarea comunismului În România. Dar suspecți tot noi rămânem! Tot noi, refugiații - care nu intrăm În partid, nici În Miliție, nici În Securitate! Și, culmea obrăzniciei: le mai și povestim ce-am pățit noi, În trecutul nostru, de la Ruși. Și-i mai și avertizăm: «Atenție: trecutul nostru - viitorul vostru!» În ’49, la Buia, În primele două zile după povestea cu grenada aruncată În ședința lor, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
noaptea (...) Nu degeaba îl «cheamă» Pițu cel Mare și Bun.“ Pe Pițu cel Mare și Bun i-l adusesem, cândva, mic, speriat și urecheat; celălalt, Gălbenuș, se lipise de familie pe parcurs, compensându-și traumele din copilărie printr-o veselă obrăznicie, care ni-l făcea drag. Pițu era inteligent, sensibil și distins, ca un aristocrat căzut între plebei. Înțelegea imediat și uita greu; avea în comportament o doză de ironie și comunica pe mai multe frecvențe cu Valeriu Cristea. Gălbenuș, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
cavaler de modă veche”, cum îl caracteriza ea în gând. Răspundea la saluturi fără să vadă persoanele în cauză. „Hm! L-am rugat eu să mă aștepte? I-am permis eu să vină aici să mă conducă acasă? Asta este obrăznicie, pur și simplu! Cum poate profita de situația creată? Asta e bădărănie curată!”, concluzionă ea și avalanșa de întrebări se întrerupse brusc, când îl descoperi pe ultima treaptă, privind atent persoanele care ieșeau din clădire. A surprins-o total. Aproape
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
ceva din runele germanice, adaptate grafiei latine: „MIREL“. Ai avut dreptate, Codruț. Cartea ultimă a lui Sorin Stoica - un autor pe care nu-l cunoșteam până în acel moment, recunosc - nu se poate lăsa din mână. Omul scrie cu o sfântă obrăznicie, caracteristică omului care nu mai are nimic de pierdut și este foarte conștient de acest lucru. De ce oare în România doar enervarea scrisă cu artă, ia repede o formă literară valabilă? De ce oare trebuie să fii pe patul de moarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
mine tocmai ne-am sărbătorit primul an de căsătorie și ne întrebam dacă sunt cumva locuri libere la clasa întâi. Ar fi așa un răsfăț pentru noi amândoi. Deschid gura să spun ceva, dar rămân fără cuvinte. Sunt uimită de obrăznicia ei. Chiar sunt. De-a lungul anilor am întâlnit mulți, mulți oameni cunoscuți în timpul călătoriilor și nici unul din ei nu mi-a cerut să fie mutat. Și fata asta mă crede proastă să o mut la clasa întâi doar pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
lumii și membri ai mai multor comunități; naționalitățile lor vor fi cele ale limbilor pe care le vor vorbi, și nu doar ale țărilor în care vor locui. Pentru ei, revolta împotriva a ceea ce este ineluctabil va fi o regulă, obrăznicia optimismului va fi o morală, iar fraternitatea le va servi drept ambiție. își vor găsi fericirea în plăcerea de a oferi plăcere, mai ales copiilor, de care se vor simți responsabili. Ei vor învăța din nou că trăsătura principală a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
de eleganță aparte, știa bine că are corpul suplu și un picior fără nici un cusur. La plecare, în hol își încrucișă privirile cu Fana, fata stătea sprijinită de tocul ușii de la bucătărie, fredonând cântecul "dragoste la prima vedere", era chiar obrăznicie să-i sugereze atât de clar ipoteza ei. Ah, tinerii nu prea mai au sensibilitate, hotărî ea, dar apoi își dădu seama că, de fapt, erau două femei rivale, două femei pe câmpul de luptă al tandreții și că ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să mă protejeze de rău. A desfăcut palma și i-a dat un bob de grâu. Însă imediat ce a făcut asta a roșit, de parcă dăduse În vileag un secret amoros. Roșie Încă În obraji, cu amărăciunea ei interioară netemperată de obrăznicie, Asya a deschis ușa. Pășind afară cât de repede era În stare, a ezitat o clipă Înainte să se Întoarcă. Arăta de parcă voia să spună ceva, Însă În schimb l-a Îmbrățișat cu putere. Apoi a coborât În goană cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ridice pumnul (și astăzi!) asupra ziaristului care-l întreabă. Așa că scriu și când constat că din încrengătura minciunii, a urii de clasă, a crimei și jafului din fostul stat comunist proliferează și astăzi ramuri și ghimpi ce se pun, cu obrăznicie și cinism, sub protecția legilor democratice. Mă revolt (și iar scriu!) când „vedetele” politice maltratează limba română, în rând cu vedetele prostului gust televizate în registru... comercial. Scriu și când vreau să sper că nu au pierit cinstea și onoarea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]