50,269 matches
-
prinde în plasă nu numai suspectul pe care-l căutau, ci și cîteva victime suplimentare. Imaginea lui Andrei mă obseda. Ar fi fost atît de ușor ca el să fie cel căutat. Pînă la urmă, mi-am părăsit postul de observație, mi-am luat bicicletă și am pornit repede în direcția opusă. Am facut un ocol mare, înainte de a ma întoarce la familia Dumbrava. Cînd intrăm în casă, am auzit vocea Ilincăi: - Tu esti, Țină? M-am dus după ea la
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
oamenii acționează sub impulsul instinctului, pasiunii și nu al rațiunii. Conflictele se rezolvă prin violență verbală sau fizică. Oamenii lui Preda înjură foarte mult. Ulterior, autorul a mai redus volumul imprecațiilor, sfătuit de apropiații săi. Sorana }opa i-a făcut observații � în legătură cu „Moromeții"): „Marine dragă, ți-am citit lucrarea așa cum ți-am făgăduit, cât mai impersonal cu putință. Dar ca să fiu sinceră, nu pot să-ți ascund adânca mea nemulțumire, mai întâi cu privire la limbajul prea greoi și deocheat, care compromite
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
care își primește cunoștințele și prietenii. Faptul surprinde, căci, în condițiile legislației rasiste, promulgate mai întîi de guvernul Goga Cuza, apoi și de Carol II, în vara anului 1940, Sorana Gurian nu mai poate lucra în presă. Atrage atenția și observația cu privire la relațiile ei: "Sorana păstra legăturile de prietenie, indiferent cum începea povestea. Nu lăsa să-i scape nici un prilej, nu renunța la nici o aventură. Dar știa să asculte necazurile altora, să se dăruie, să ajute. Nu-și precupețea nici un efort
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
Petrescu și C. Olăreanu. Mi-a plăcut felul în care îi numește MHS-ul pe semenii săi: struții, boșimanii, guguștiucii. IV. M.H. Simionescu, Febra (file de jurnal 1963-1971), București, Editura Vitruviu, 1998, 408 p., f. preț) Peisajul citadin bine descris, observații, limbaj esopic, idei. Se simte acut lipsa unei prefețe.
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
problema este alta. O criză de identitate prelungită din adolescență îi marchează în mod diferit. În timp ce unul dintre ei își căuta cu obstinație evadarea, desprinderea din "placenta comună", celălalt își mărturisește spaima de a fi singur amplificată de o lucidă observație: "...noi doi, cei mai gemeni frați din lume (...) eram marcați de dimensiunea din ce în ce mai apăsătoare a diferenței. Mi-am dat seama atunci că înfățișarea noastră comună, ridicol de identică, era un nonsens, o farsă biologică." Suburbanele Bucureștilor e o carte cenușie
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
acestor cărți care te îmbie permanent la jocuri cât mai neașteptate, la detectivisme de tot soiul, incitante și deloc gratuite. Cartea are, așadar, toate ingredientele specifice: amestecul parșiv de autentic și de ficțiune, spirit inventiv, ironie, umor, arta portretului, simțul observației, eleganța stilului, iar fragmentul sărutului din cinematograf cu Clara, femeia măritată, este una dintre cele mai izbutite pagini din tot ce-a scris mai bun Costache Olăreanu. Bogdan Suceavă, Imperiul generalilor târzii și alte istorii, nuvele, Editura Dacia, Seria Prozatori
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
era situată în spatele magazinului "Eva"). L-a primit cu afabilitate, i-a comunicat că citindu-i povestirea Ceasuri de pace, "care-i place domniei sale în chip deosebit", îi apreciază "măsura tonului și sobrietatea expresiei". I-a notat marginal și mici observații (neglijențe, repetiții) ce pot fi ușor înlăturate la o ediție nouă. L-a chestionat în legătură cu familia și aflând că face parte din a treia generație de intelectuali, i-a prevăzut o lungă viață literară: "Sunt încredințat că vei scrie și
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
al structuralismului și semioticii muzicale, ades atacat de confrați în ultimul deceniu dar considerat mereu și de toată lumea ca o personalitate incontestabilă și de primă mărime - a făcut obiectul unor seminarii profesionale presărate de înfruntări. Într-o paranteză imaginară, două observații: 1) Un referat profesional serios, cum este cel al profesorului Nattiez, nu este o sumă de elogii sau invective, ci o lucrare științifică în toată regula, în care fiecare cuvânt este atent ales, cântărit și motivat; 2) În lumea culturală
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
-l: «orașul meu marțial». Regele Karl al XII-lea joacă un rol esențial în carte - ca ființă umană nu ca războinic, el reunind pasiunea și marea libertate." Metro * "O carte minunată. Sentimente autentice. Impresionante narațiuni. Neobișnuite unghiuri de contemplare și observații remarcabile. Profundă filozofie a vieții. Și o limbă poetică fabuloasă. Limba care te face să uiți că e vorba de un roman, că ai în mână o carte destul de groasă de proză. Savurezi cu adevărat o poezie intensă citind despre
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
afișeze paternitatea, dar destul de puternic ca să și-o impună, era Nicolae Ceaușescu. Înaintea votării în Marea Adunare Națională, textul a fost prezentat de către Dumitru Popescu-Dumnezeu cîtorva imnografi de profesie, poeți proletcultiști cu vechi state de serviciu. Imnografii au formulat unele observații prozodice, după care Mitică Dumnezeu le-a mulțumit și le-a dat drumul acasă. Textul a rămas intact în splendoarea lui inițială, inclusiv totalitatea scrîntelilor ritmice ("În luptă triumfător", "Străbunii noștri eroi") și superba rimă "mîndră/ eră" ce înnobila catrenul
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
care Maiorescu și fiica sa Livia 4) participă cu înflăcărare. Aceasta din urmă, deși tânără, abia trecută de 20 de ani, e deosebit de cultivată, având, în plus, o gândire ageră, fină, pe care a moștenit-o de la tatăl său, iar observațiile ei sunt ascultate cu plăcere. Un lucru poate fi sigur: autorii iau în serios obiecțiile care li se aduc în salonul lui Maiorescu; faptul e dovedit pe deplin de o serie de prefețe la cărțile lor, și de aceea, importanța
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
își are forță de atracție paradoxala tocmai în caracteristicile care, aparent, ar fi contrare donjuanismului și nu l-ar defini: aspectul adolescentin, candid, în esență neviril. ("Cioran se arătă încă puternic fixat asupra vîrstei de adolescent", afirma Blaga, reluîndu-și repetat observația: e "un trainic adolescent" sau e blocat în "vîrstă adoptiva, adolescență", neajungînd la "maturitatea cumpănitoare".) înainte de a-i deveni lui Friedgard Thoma un fel de Vaterfreund "trist-hazliu", el o seduce prin silueta lui de "bărbat fragil", o înduioșează prin fizicul
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
etimologia sintunt. în ce mă privește, am mers și mai departe, considerând că etimonul cel mai plauzibil este suntunt (al XXI-lea Congres de Lingvistică și Filologie Romanica, Palermo, 1995). Nu doresc să intru în detalii de specialitate, dar fac observația că sînt latinesc nu putea da în nici un caz sînt în limba română: a) în latină vulgara târzie, consoanele finale cad pe aproape întreg teritoriul României (oricum, în Dacia și Italia nu există excepții). Deci rămâne și; b) dacă i
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
în s (vezi ste > și), în timp ce un eventual i scurt ar fi devenit obligatoriu e (signum > semn). Deci din sînt nu putea rezulta în română decât și sau se. Așadar, sînt nu provine din sînt. 3. Domnul Ștefan Cazimir face observația exactă că nici o lege nu poate dispune pentru trecut. Deci Legea 752/27 decembrie 2001, privitoare la organizarea și funcționarea Academiei Române nu poate (și nu avea cum) stă la baza hotărârii din 1993 privitoare la revenirea scrierii lui a și
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
de creare a iluziei dar și a deziluziei, esențială pentru dialectica barocului; înțeleasă că un releu al comunicării sociale, ca un cod literar, alegoria este un procedeu de bază și totodată formă generală de manifestare a intențiilor autorului Istoriei ieroglifice, observație mai veche și utilizată cu rezultate notabile de autori anteriori, între care Manuela Tănăsescu și Dragoș Moldovanu. Gabriel Mihăilescu folosește însă aceasta observație că temei al unui studiu sistematic cu scopul de a trece dincolo de interpretările parțiale, căutînd să releve
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
alegoria este un procedeu de bază și totodată formă generală de manifestare a intențiilor autorului Istoriei ieroglifice, observație mai veche și utilizată cu rezultate notabile de autori anteriori, între care Manuela Tănăsescu și Dragoș Moldovanu. Gabriel Mihăilescu folosește însă aceasta observație că temei al unui studiu sistematic cu scopul de a trece dincolo de interpretările parțiale, căutînd să releve, pe cît e posibil, toate dimensiunile unei asemenea opțiuni, concordante nu doar cu gustul și dominantă europeană a unei epoci, ci și cu
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
bibliotecă. Ștefan Nenițescu se afla ghemuit într-o latură a canapelei din piele verde, decolorată. Era înalt, slab, adus de spate și avea o voce șoptită pe care și-o dregea tot timpul ca un tic, intervenind în conversație cu observații severe. Prezența Cellei Delavrancea era ca accentul subtil punând în valoare cromatica unui tablou. Purta o rochie verde din stambă cu mâneci scurte și fusta lungă, amplă. Figura ei, cu trăsăturile înmuiate în pielea șifonată, era susținută de atenția concentrată
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
scriitori de mai înaintea lui, până la postmoderniști posedă timbrul autenticității, al unei necruțătoare investigații coborând în abisal și acceptând vătămarea eului, ca pe un dat necesar autoscopiei. Nu mai puțin, din acest fanatism al autenticității generează o certă calitate a observației, în alcătuirea de portrete, în crearea de situații-cheie, pe tiparul unor experiențe existențiale reale, în captarea detaliului simptomatic, în realizarea atmosferei, capabilă a construi cadrul, acela al societății noastre citadine din deceniile interbelice. În punctarea senzației imediate, a nexului psihologic
Anton Holban, retrăit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14875_a_16200]
-
lui Manase Hamburda, ca, de altfel, toată "ideologia" romanului și evoluția umanității în spațiul în care ea se cristalizează. Deși în stilul în care aglomerează adesea figuri specifice se poate recunoaște poetul, romanul pune în evidență un acut simț al observației directe și, mai cu seamă, un ansamblu al intuițiilor, propriu, mai degrabă, sociologului. Matei Vișniec este interesat de modul funcționării relației de comunicare dintre puterea totalitară și "popor": alcoolul, starea festivă și ordinul sînt "faze" ale acestui tip de comunicare
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
sursă acestui aparent paradox: doamna Banu funcționa în termenii unei corectitudini absolute. Nu făcea favoruri, deși avea, ca orice om, elevi preferați. Nu trecea din oficiu ‘olimpicii’ și nu se purta urât cu ‘elevii slabi’. Avea pentru fiecare notă și observația cuvenită. De la corectitudinea asta ni s-a tras o pățanie care ne-a legat și mai tare. În clasa a șasea i-a dat un 9 unui elev care avea “10 pe linie”. Părinții lui au reclamat-o la minister
Rămas bun, doamna Banu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82413_a_83738]
-
sursă acestui aparent paradox: doamna Banu funcționa în termenii unei corectitudini absolute. Nu făcea favoruri, deși avea, ca orice om, elevi preferați. Nu trecea din oficiu ‘olimpicii’ și nu se purta urât cu ‘elevii slabi’. Avea pentru fiecare notă și observația cuvenită. De la corectitudinea asta ni s-a tras o pățanie care ne-a legat și mai tare. În clasa a șasea i-a dat un 9 unui elev care avea “10 pe linie”. Părinții lui au reclamat-o la minister
Doamna Banu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82565_a_83890]
-
să se apuce de citit, daca nu vrea măcar să încerce și aduce că argumente niște idei preconcepute?... @john smith, luminează-mă, înțeleptule! Eu n-am observat greșeli de gramatică, dar poate nu sunt atât de inteligență că john smith... 2 observații: 1. n-am văzut să fi avut vreodată la leresti vreun coacăz și 2. ce selecție aleasă de povești...numai ale popoarelor pretine în ale crezului comunist. numai indienii fac notă discordanta ;)) Îți împărtășesc părerea că plăcerea lecturii se formează
Cartea copilăriei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82596_a_83921]
-
lumea mi se părea mică și castă. și lumea mi se părea cînd urîtă, cînd frumoasă. O, și erau atît de multe prilejuri de minunare! Din burta mamei mele priveam cum ninge. Priveam războaiele care ning peste lume. țineam sub observație și integram în sistem marea care face spume Din burta mamei mele, lumea mi se părea de vis. Făcută înadins ca să mă ademenească. Așa, ca și cînd ar fi spus: Hai, ghidi-ghidi, ieși afară, ghidușule! Dar eu nu mă dădeam
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
principii. Conținutul "reformist" al gândirii lor este analizat în cele două secțiuni ale volumului: Între o tradiție supralicitată și o modernitate diortosită și Filosofia statului, titluri de o importantă semnificație, revelând un traseu ideatic falimentar, de la speculația filosofico-socială întemeiată pe observații valabile și pe o remarcabilă intuiție, la o gândire osificată, de esență ideologizantă. Acesta este fenomenul, impresionant și dramatic, urmărit cu minuție și competență de Viorel Marineasa - procesul de ideologizare al unei gândiri inițial libere, creatoare. Dacă, încă din anii
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
Nu în ultimul rând, îl vedem manifestat, acest spirit critic, în literatura Adrianei Bittel, chiar dacă este filtrat deseori de emoție și de sentimentul compasiunii umane. Cu dreptate s-a vorbit despre duhul cehovian al prozei sale, care unește empatia cu observația lucidă, lirismul cu notația realistă cât se poate de exactă, incisivă. Nu pot intra acum în amănunte privitoare la opera epică a Adrianei Bittel, dar spiritul critic mi se pare a fi unul din elementele care o structurează. În lungul
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]