1,497 matches
-
dintre ființa umană și mediul său. Ne putem face o idee despre fluctuațiile și procesele evolutive ale energiei în organism prin observații clinice clasice în MTC (examenul limbii, al pulsului, evoluția simptomelor etc.). Energia despre care vorbim este rezultatul fenomenelor observabile în materia vie: electromagnetice, electrice, termodinamice, fizico-chimice, pe scurt, rezultatul a tot ceea ce produce o energie celulară și extracelulară. La mamifere, energia care însuflețește materia vie este constituită astfel: • o parte, care se numește energie înnăscută, provine din energia speciei
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
dobândirea unui alt mod de a (inter)acționa, se prezintă ca o intervenție profundă, globală, implică depășirea atitudinii de „consum” (în instruire, învățare), pasajul spre interacțiune (Neculau, 1989). Esențial pentru formator este actul, acțiunea și răspunsul celui „de format”, comportamentul observabil al acestuia. Formarea țintește la dezvoltarea adaptabilității subiectului „de format”, a capacității sale de a acționa și a competenței de a comunica, la dobândirea unei culturi a interacțiunii satisfăcătoare. Motiv pentru care în acțiunile de formare se preferă metodele participative
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
apoi încorporate în câteva strategii de identificare a participanților. Mai întâi, vă prezentăm aceste reguli care coordonează procesul de selecție. Stabiliți clar condițiile - filtreletc "Stabiliți clar condițiile - filtrele" Încercați să identificați cât mai precis posibil caracteristicile demografice și pe cele observabile ale persoanelor pe care doriți să le alăturați focus grupului. Aceste caracteristici se numesc „filtre”. Iată câteva exemple de filtre: participantul trebuie să fie o femeie (Filtrul 1) din Comitatul Dakota (Filtrul 2), care să aibă un copil mai mic
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
anume aceea de a asculta ce au de spus aceste persoane în legătură cu subiectul respectiv. SFAT Arătați-le că vă pasă Nu este suficient ca moderatorului să îi pese de participanți. Această preocupare trebuie să se reflecte în tipurile de comportament observabile de către cei din focus grup. Odată am condus un studiu pentru o unitate medicală mare care voia să afle ce anume își doreau pacienții de la serviciile sanitare. Aceștia au spus în repetate rânduri că își dau seama că primesc servicii
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
indicatori de creare de valoare și cursul bursier. Considerăm că studiul asupra companiilor cotate la bursa de valori reprezintă un mijloc eficient de verificare a ideilor prezentate mai sus. Bursa de Valori București prezintă un nivel ridicat de volatilitate, situație observabilă din analiza comparativă cu indicii bursieri internaționali prezentați anterior. Complexitatea piețelor financiare nu lasă loc de generalizări sau afirmații categorice. Lumea financiară este în continuă schimbare, ducând la evoluții imprevizibile ce depășesc calculele matematice. Evoluția indicelui BET, determinată de evoluția
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
verificare a performanței companiilor este Jensen’s Alpha. Analizând valorile medii ale acestui indicator, următoarele afirmații pot fi făcute. În anul 2005, în medie, evoluția acțiunilor companiilor din eșantion a fost cu 10,64% mai bună decât așteptările, situație pozitivă observabilă și pentru următorii ani analizați. Indicatorul Jensen’s Alpha, prezentat în capitolul 2, a fost calculat la nivelul sectoarelor în care am grupat companiile analizate. Sectorul metalurgic (reprezentat de companiile alese) a avut valori mai mari decât așteptările, în timp ce în
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de guvernare. Această situație poate apărea atunci când contextul administrativ în care sunt implementate măsurile de reformare a sistemului de formulare a politicilor publice este orientat mai degrabă către respectarea procedurilor (legalist approach) decât către atingerea unor obiective de politici publice observabile și măsurabile. Abilitatea de a respecta procedurile înlocuiește în această cultură eficiența în termeni de rezultate ale acțiunilor administrației publice centrale. Dat fiind faptul că responsabilizarea nivelului mediu de conducere al acestei administrații (nivelul directorilor de departamente) nu este de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
autonomiei financiare a autorităților locale prin continuarea procesului de descentralizare fiscală și financiară” (Danemarca); PHARE RO01/IB/OT01 - „Întărirea capacității instituționale a Ministerului Administrației și Internelor de gestionare a reformei administrației publice”1. Sunt însă rezultatele acestor proiecte de twinning observabile în realitatea de zi cu zi a administrației românești? Trebuie spus încă de la început că încercarea de a reforma administrația publică a dus la constituirea în cadrul MIRA, în 2001, a unui organism specializat: Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
care a ajuns la destinație. Cristina Hanț: Fără nicio rezervă 10! Acest proiect este, fără îndoială, o reușită și din acest punct de vedere. Mircea Hurdea: Din partea mea, colaborarea cu colegii ar avea nota 8. Munca în echipă a fost observabilă mai ales în partea a doua a proiectului, când inclusiv copiii au fost mai antrenați. Luând în considerare experiențele concrete, trăite pe parcursul participării la prezentul proiect, ce calități (intelectuale, profesionale, didactice, umane) considerați că ar trebui să aibă un profesor
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Ea nu este de fapt o răspundere în fața fetei, ci în fața tatălui acesteia și a altor persoane care au ceva autoritate. Toate aceste preocupări bazate pe frică îl determină pe băiat să se gândească mai mult la el, lucru ușor observabil în tandrețea care el este în stare s-o ofere. Senzualitatea masculină Întrebate care este sursa neînțelegerilor într-un cuplu, ma joritatea fetelor și a femeilor vor dezbate subiectul lipsei comunicării și a tandreței din partea partenerului lor. Ele vor spune
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
concentrării sale pe domenii înguste, strict specializate. Cercetarea-dezvoltarea poate fi definită prin luarea în considerare a celor trei elemente constitutive, clasice: Cercetarea fundamentală (activitate experimentală sau teoretică, inițiată pentru acumularea de noi cunoștințe privind aspectele fundamentale ale fenomenelor și faptelor observabile, fără o aplicație deosebită sau specifică). Cercetarea fundamentală se rezumă la analiza proprietăților și a structurilor necesare pentru a formula și a testa ipoteze și teorii. De regulă, rezultatele cercetării fundamentale nu sunt interesante pentru antreprenori, tocmai pentru că nu au
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
care personajul acestuia le face pe tema incompatibilității dintre ,,actor" și ,,rolul care i-a fost distribuit", asociindu-l din această perspectivă cu Thomas Mann, al cărui personaj, Hans Castorp, din Muntele vrăjit, consemna contrastul evident dintre ,,prostie și boală", observabil la unul dintre personajele romanului, doamna Shör. Astfel, în acest context, personajele lui Holban sunt asemănate de critic mai mult cu cele ale lui Thomas Mann, decât cu cele ale lui Blecher, împărtășind aceeași concepție: ,,moartea mediocră" nu are sens
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de a-și prelungi existența, apelând la alternativele oferite de realitatea înconjurătoare. Încadrarea tematică a operei lui Max Blecher a fost realizată de critica literară relaționând opera autorului cu două mari teme: boala și moartea. Metaforele obsedante" ale textului blecherian, observabile prin suprapunerea de texte, converg inevitabil spre cele două constante ale textului lui Blecher. Tema fundamentală a operei lui Blecher rămâne, însă, ființa. Heideggerian, Blecher propune o analiză a ființei. Conștientizând boala și moartea, prin scris, Blecher încearcă să tematizeze
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
L. von Mises. Motivele nu sunt suficiente pentru a explica acțiunile. O știință se dezvoltă prin descoperirea și formularea de legi și teorii. Dar, pentru a fi coerente, acestea trebuie să alcătuiască un sistem. Legile sunt expresii ale anumitor regularități observabile în realitate. Ele enunță ceea ce are loc cu necesitate și nu ceea ce se produce întîmplător. Problema e cum demonstrăm că necesitățile sunt reale, într-un spațiu social, în care experimentul nu se poate face decît in vivo? Cum putem deosebi
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
care să reprezinte rezultate nude și indiscutabile, pure și infailibile. Spre pildă, acolo unde un economist vede exploatare, un altul vede șanse de lucru pentru mîna de lucru mai puțin calificată. Dar, în fond, teoriile economice se referă la lucruri observabile și atunci adevărul aserțiunilor ar putea fi decis în mod direct pe bază de observație. Dar aceasta nu se poate realiza decît ex-post, ori după război... Chestiunea este să producem teorii bazate pe concepte ex-ante, care să ne permită să
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
centrul preocupărilor economiștilor? Problematica evaluării aserțiunilor și practicilor științei economice joacă un rol central în filosofia științei. Majoritatea filosofilor și economiștilor care s-au ocupat de această pro-blematică sunt empiriști, ei cred și judecă pe bază de probe perceptibile și observabile. De pildă economiștii cred că oamenii preferă o cantitate mai mare de bunuri decît una mai mică pentru că asta văd petrecîndu-se în realitate. Dar genul acesta de empirism nu este unanim acceptat. Kant vorbea în Critica rați-unii pure despre acele
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
maximizarea bunăstării sociale. Cu alte cuvinte, economia a început să aibă pretenția de a propune norme de conduită. Există un evident decalaj între teoria și practica economică. Economiștii nu au acces decît limitat la o sferă de valori obiective și observabile. Inițial, știința economică a fost un vlăstar al meditației filosofice din Anglia și Franța secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. Pe parcursul evoluției sale însă, știința economică s-a izolat tot mai mult de alte științe sociale, cu rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
nici o psihologie particulară, dar implică elemente de natură psihologică, cum ar fi evaluările individuale, care stau la baza teoriei subiective (psihologice) a valorii. Alți autori, cum ar fi Gustav Cassel, consideră că teoriile noastre economice trebuie să plece de la date observabile, ca în științele fizice. Ideea aceasta a sedus pe mulți. Personal, însă, nu văd cum acest lucru ar fi posibil în economie, cum s-ar putea face abstracție de orice element psihic în explicarea comportamentului economic. Chiar dacă am restrînge obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Ideea aceasta a sedus pe mulți. Personal, însă, nu văd cum acest lucru ar fi posibil în economie, cum s-ar putea face abstracție de orice element psihic în explicarea comportamentului economic. Chiar dacă am restrînge obiectul științei economice la lucruri observabile, cum sunt prețurile de pildă, tot nu am putea să ni le explicăm fără elemente de natură subiectivă, vezi psihologică. Procesul cel mai elementar de determinare a prețurilor depinde de ceea ce cred oamenii. Nu putem înțelege mecanis-mele schimbului fără anticipările
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ar trebui să fie - la fel de importante ca și aptitudinile sau cunoștințele profesionale ale acestuia. Uneori o mângâiere sau o vorbă bună au o putere mai mare de vindecare decât antibioticele sau bisturiul. Din nefericire însă, aceste aspecte nu sunt întotdeauna observabile și în practică. Mai ales în ultima perioadă, această relație strânsă între medic și pacient s-a deteriorat, în special din cauza atitudinii uneori excesiv autocratice a medicului, din cauza subestimării capacității de înțelegere și interpretare a actului medical de către pacient, căruia
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
precizând “ce va trebui să știe să facă la sfârșitul unei perioade de învățare și nu putea face înainte” - direcționează evaluarea cât mai riguroasă a rezultatului concret obținut de elev Elaborarea unui obiectiv pedagogic, se realizează în patru timpi: - acțiunea observabilă, prin care se va exterioriza comportamentul - obiectul (conținutul acțiunii) - condițiile în care elevul va proba formarea comportamentului dorit - criteriile după care se va aprecia semnificația pedagogică a performanței probate Primii doi timpi ai tehnicii se referă la precizarea comportamentului dorit
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
tuturor acestor timpi formularea obiectivelor devine operațională, motiv pentru care în unele lucrări de specialitate aceste obiective pedagogice sunt denumite și obiective operaționale. Pentru parcurgerea fiecărui timp este necesar să fie respectate următoarele reguli: a) formularea obiectivului să exprime acțiunea observabilă prin care elevul urmează a exterioriza comportamentul dorit b) prin formularea obiectivului să se precizeze obiectul(conținutul) acțiunii prin care se va exterioriza comportamentul dorit c) formularea obiectivului trebuie să precizeze condițiile în care elevul va proba formarea comportamentului dorit
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
obiectivelor generale trebuie ca activitatea fiecărei lecții să fie centrată pe obiective operaționale clar formate. După Gilbert de Landshure caracteristica esențială în formularea unui obiectiv operațional este corelația lui. El adefinit următoarele criterii de coerență: - să se precizeze un comportament observabil, măsurabil, folosind verbe active relevante, în raport cu conținutul de învățare, respectiv cu subiectul lecției(ex. verbe active: a recunoaște, a identifica, a utiliza, a aplica, a distinge, a reda, a produce, a rezolva) - să indice clar cine anume trebuie
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
fie elevul, pentru că acesta este actorul principal în procesul didactic, el (elevul) trebuie așezat în centrul activităților instructiv- educative ale fiecărei lecții. În formularea obiectivului, subiectul se consemnează clar, dar poate fi lăsat și subînțeles. Comportamentul elevului trebuie să fie observabil: el este exprimat de un verb activ. Sunt numeroase exemple de verbe active în oricare limbă; în limba română mai mult de 50% dintre verbele înscrise în Dicționarul explicativ sunt verbe active, adică verbe care exprimă o acțiune observabilă. Dificultatea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
fie observabil: el este exprimat de un verb activ. Sunt numeroase exemple de verbe active în oricare limbă; în limba română mai mult de 50% dintre verbele înscrise în Dicționarul explicativ sunt verbe active, adică verbe care exprimă o acțiune observabilă. Dificultatea constă în alegerea verbelor. Verbul ales trebuie să fie relevant pentru conținutul lecției și concordant cu obiectivul general de grad imediat superior. La o disciplină care vizează formarea în meserie, se recomandă folosirea unor verbe active, care reflectă o
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]