68,393 matches
-
un excepțional cronicar al vieții cotidiene a Bucureștiului torid. Un serial de Preludii în 47 de episoade, câte numere are revista „Viața literară și artistică”, redă pulsul mișcării literare și înregistrează modificările de peisaj artistic. Din păcate, criticul nu are ocazia de a susține cărți importante, dar își arată opinia față de „literatura de Paști”, față de „literatura ușoară”. Detestă împărțirea de funcții și de subvenții scriitorilor, preferând libera concurență: „Idealul nostru trebuie să fie să ajungem a putea să trăim prin noi
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
meu, diletant în sculptură, îmi făcuse, cu mulți ani înainte, un insipid bust de lemn și mi-l dăruise. Eu n-am cutezat să-l arunc și capul acela grotesc a zăcut ani de zile în dulapul de rufe. Cu ocazia unei invitații la niște universitari cosmopoliți, l-am scos, am smuls dintr-o scândură niște cuie ruginite, le-am bătut în capul de lemn și l-am prezentat drept bustul unui șaman din Mali. Profitând de puternicul interes, de emoția
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
ca preot catolic îndatorat să fiți milostiv cu nevoiașii acestei lumi, le-ați și lăsat părți din averea pe care o posedați. Dar vă gândiți vreodată la bogătașii de astăzi? Eu mă întreb de multe ori cine și cu ce ocazie poartă în Ruanda bluza mea neagră cu paiete și sper că-i o femeie frumoasă. Mă gândesc la cel care, în Somalia, o să încalțe cizmele mele îmblănite, aproape noi, de la Bruno Magli și mă întreb cum o să-și procure o
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
un uriaș articol la cazul Caraion. Cum autoarea a studiat, după propria mărturie, nenumărate dosare la CNSAS, ea este, desigur, în măsură să știe cel mai bine de ce s-a făcut vinovat poetul. Nimic din ceea ce ne comunică în această ocazie dna Sipoș nu vine din păcate să spele memoria lui Caraion de acuzațiile de turnătorie. Dna Sipoș pune în context (și ce context!) actele poetului, înfățișînd toată oroarea anchetelor și a lungii detențiuni. Dar faptul că poetul a cedat și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
din opera lui Herodot fiind prezentate și comentate critic. Ulterior, autorul se referă la primul regat al odrisylor, cea dintâi formațiune statală în această zonă geografică, la prezența sciților în Dobrogea, a macedonenilor (campania lui Alexandru cel Mare la Dunăre, ocazie cu care sunt atestați în scrierile vremii pentru prima dată geții de la nord de fluviu și, evident, este evocat - de acum celebrul - episod cu Lysimach și conducătorul trac Dromichaites). De asemenea, autorul face referire și la prezența celților la Dunărea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
se întorsese din zonă, așa că i-am zis: -Du-te repede acasă! Vezi că te caută o doamnă în negru cu coasa pe umăr... * * * Comentariu-răspuns la întrebarea de la începutul acestui text: Aflată în cantonament în sala de ședințe a Parlamentului cu ocazia investirii noului “Cabinet Năstase”, Alianța PNL-PD, antrenată sârguincios pe arena “Moțiunea”, la începutul votării a părăsit ședința sub forma unui cros televizat în direct de canalul Realitatea Tv (diletant, cu intreruperi sonore și cu imaginile lui Emil Boc și Paul
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
capitulat, de la o zi la alta, în fața naziștilor... dacă... dacă... Prea mulți dacă! Era suficientă o singură opoziție decisă în doar una dintre aceste circumstanțe și național-socialiștii ar fi pierdut partida. Haffner ne arată în ce măsură o suită de lașități, de ocazii ratate și de conformisme poate duce la dezastru. În al doilea rînd, autorul ne demonstrează că hitlerismul a reprezentat nu doar un produs tipic german, ci (culmea ironiei!) un produs al calităților recunoscute, proprii poporului german - simțul ierarhiei, dorința de
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
lumii și frumusețea necesară scenei, Radu Afrim construiește grandios, dar nu îndepărtează întotdeauna schelele șantierului. Interpretare, în sensul în care noțiunea presupune și o a treia dimensiune a personajului, produc Karl Baker și Elena Popa. Bărbatul se aruncă pe o ocazie și își etalează ființa animalică, străbătută din când în când de bănuiala că Dora, copilul-fată-femeie de lângă el, funcționează în alt registru decât cel obișnuit. Bănuială stinsă la iuțeală. Actorul rezumă bruta dintr-o ființă asemănătoare omului. Performanța Elenei Popa e
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
Muncă laborioasă semnată de soția sa, Janina Ianoși, carte apărută în 1975 la Editura Univers. Istoricii cunosc multe alte amănunte ale trecerii lui Tolstoi în tinerețe (26 de ani) prin Muntenia și Moldova, cinci ierni doar înainte de Unirea Principatelor, cu ocazia unor deplasări de trupe rusești spre Dunăre. Visul lui Petru cel Mare, încă din secolul XVIII: cucerirea mult râvnitului Bizanț, a doua Romă a Europei, și care cetate eternă ar fi trebuit să devină astfel Moscova Rusiei pravoslavnice... Sosit în
Tolstoi despre români (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13064_a_14389]
-
fibroase - magma unui vulcan care stă să erupă, de sub covor, de sub cărți,/ printre tablouri, gălbenele, frunze uscate” (Povestiri despre nimic). O modalitate convenabilă a acestui lirism impregnat de real este jurnalul. Maria Urbanovici înregistrează ce i se întîmplă în cutare ocazie, “cîntă” ocazia însăși. Datele nude apar uneori mai relevante decît comentariul ce le însoțește: “Pe strada Scoufa, nr. 23 în Atena,/ între Kolonachi și Lycabet, am să merg într-o zi, la casa lui Elytis.// Cînd pun punct, după această
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
unui vulcan care stă să erupă, de sub covor, de sub cărți,/ printre tablouri, gălbenele, frunze uscate” (Povestiri despre nimic). O modalitate convenabilă a acestui lirism impregnat de real este jurnalul. Maria Urbanovici înregistrează ce i se întîmplă în cutare ocazie, “cîntă” ocazia însăși. Datele nude apar uneori mai relevante decît comentariul ce le însoțește: “Pe strada Scoufa, nr. 23 în Atena,/ între Kolonachi și Lycabet, am să merg într-o zi, la casa lui Elytis.// Cînd pun punct, după această propoziție ochii
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
odată scrisă, Își pierde caracterul oral, viu, de circulație permanentă și șlefuire continuă, devine un lucru Închis , mort, În zidul de cărți, din bibliotecă”. Cum multe dintre aforisme - adevărate pilde de viață și cugetare - erau rostite de Brâncuși În diferite ocazii pariziene; și cum capitala Franței devenise centrul cultural al Europei Încă de pe vremea iluminismului, În lumea artiștilor din toată, lumea vorbele de duh ori de Înțelepciune ale lui Brâncuși circulau ca orice folclor asimilat pe cale orală. Devenit un vizitator constant
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
duh ori de Înțelepciune ale lui Brâncuși circulau ca orice folclor asimilat pe cale orală. Devenit un vizitator constant al expozițiilor personale ori de grup, deschise În Franța, Începând cu primul deceniu al sec. al XX-lea, Brâncuși obișnuia cu aceste ocazii să se exprime aforistic În cataloage. Mai apoi În interviurile oferite presei și, fapt notabil, către prieteni, apropiați, ca și În carnetele individuale. Multe, foarte multe dintre rostirile brâncușiene se circumscriau operelor sale de sculptură. Dar, tot de foarte multe
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
din est, cît și la cei din vest. La modul direct, problema unei astfel de orientări a fost pusă în comunicarea Ludmilei Saraskina: Valori teologice - istorice- naționale - general-umane în publicistica și romanul lui Dostoievski: conflict sau dialog? Cu o altă ocazie, la Petersburg, L. Saraskina a fost atenționată, chiar apostrofată de un interlocutor, care susținea că un exeget ateu sau de altă religie decît cea ortodoxă rusă nu are nici o șansă să-l înțeleagă pe Dostoievski, nu are nici măcar dreptul să
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
dacă veți avea răbdare să citiți „da capo al fine” aceste rânduri. Am mai povestit cât de greu este de trecut oceanul și o parte din Europa de vest pentru a ajunge În România și Înapoi În Canada cu alte ocazii, deci nu Îi voi mai plictisi pe distinșii mei cititori (dacă voi avea cititori) cu rânduri anoste. Important este că avionul nu a căzut, am ajuns În România, dar „obnubilat” În primele zile de diferența de fus orar. Mă aflu
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
nu Împărtășea teoriile extremiste ale anumitor legionari, nici chiar cele extremist anticomuniste. Cu toate astea, mă Întreb: dacă ar fi rămas În România, oare ar mai fi ieșit vreodată din pușcăriile comuniste? Am făcut cadou cartea Universității din Chicago, cu ocazia Conferinței Internaționale Eliade din anul 2007, conferință la care am fost acceptat, ba chiar mi s-a dat și cuvântul. Evident, cu așa dovadă În mână, am fost convingător, am creat puțină senzație și am putut să-l apăr mai
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
care s au remarcat În mod deosebit În activitatea publicistică și literara În mediul rural. Am remarcat dragostea, admirația și popularitatea de care se bucură scriitorul Cornelia Leu În toată țara și mi-a crescut inima de bucurie. Cu această ocazie l-am cunoscut pe președintele Asociației, domnul Emil Drăghici, și pe Mariana Gaiu și Vasile Cozan, vicepreședinți. L-am cunoscut pe primarul poet Ioan Belbe care a recitat și a primit un premiu. Mi-a oferit cartea de versuri SPIRALE
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
adus aminte de mine - este drept ca și numele meu este de... vină, și am plâns de bucuria revederii. LA MULȚI ANI, domnule profesor! Să dea bunul Dumnezeu să ne mai revedem la Craiova mai pe Îndelete. Nu pierd niciodată ocazia de a merge la teatru când ajung În România. Păcat că timpul este Întotdeauna prea scurt și nu am timp să fac tot ce ar trebui făcut. Merită chiar să treci oceanul, numai să vezi piesele de teatru din România
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
fi binele și răul ar mai fi lupta sau viața acesteia pe care o trăim? 963. Totul nu are nici o valoare În fața morții care te așteaptă pentru ca viața ta să-și Împlinească destinul. 964. Nu te Întrista văzând alergătorii de ocazie ai oportunismului acestei lumi fiindcă toții merg spre același țel: Moartea! 965. Bogăția este drogul Iluziei Vieții. 966. Viața este nebunia prin care nebunii se cred mai sănătoși decât moartea ce Îi așteaptă. 967. Nu există părere care să nu
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
gogoșarii în oțet/ și mai cu seamă îmi place să vă pun sub nas/ adevăruri pline cu praf de strănutat." Semnificativ, poezia se intitulează Semnalmente, și nu Portret. Deriziunea merge mai departe într-un Interviu văduvit de toate sublimitățile de ocazie. Vivacitatea, o hugoliană capacitate de cuprindere și mistuire dezleagă în parte secretul acestei lirici concomitent lineară și scăpărând de multiplicitate, într-un concurs de contrarii, răspunzând cu fidelitate nativului în Vărsător. Lectorul este nutrit cu un prozaism de cea mai
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
toate dosarele pe care vine să le ia Marfa Stanilova, întotdeauna la ora 11 fix, sau pentru a fi mai concreți, exact după ce se șterge la gură cu mâneca hainei după al doilea păhăruț. În două rânduri a și avut ocazia să urce până la el și să-i audă glasul. A urca are un sens destul de ambiguu pentru ceea ce a trebuit să facă. Întreaga clădire, sau, mă rog, ceea ce cunoaște el din întreaga clădire, este extrem de interesant alcătuită: de exemplu, niciodată
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
București, secția de italiană era pe același culoar cu secția de franceză. El e cel mai bine plasat să aprecieze modestia cunoștințelor mele, la sosirea la Paris, și a spus-o la cenaclul literar românesc de la Neuilly, și cu alte ocazii. Acum constată că: tu pourrais etre donné en exemple en tant qu'adulte qui, par humilité et labeur, connaît mieux la langue française que bien d'autres qui l'ont étudiée plus jeunes, et dans des conditions plus favorables. Viețile
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
intelectual românesc acumulat În străinătate și de aservirea totală a Academiei Române comuniștilor (Elena Ceaușescu i-a devenit membră titulară din 1974, iar Alexandru Bârlădeanu a fost ales fără să aibă vreo lucrare scrisă), monseniorul și-a folosit experiența dobândită cu ocazia fondării ”Societății Academice Romane” la Roma În 1957, și În 1975 a fondat la Los Angeles Academia Româno-Americană. Cucerit de acest proiect, am contactat zeci de români valoroși printre care și pe G E Palade, ducându mă În acest scop
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
indispensabilă. Cititorii ‘Insider’-ului mi au Încurajat inițiativa, apreciind atât conținutul cât și prezentarea. În numerele mai vechi arătam comentariile acestora: astăzi, nu mai este nevoie... Redau În schimb, cu plăcere, laudele celor mai importanți specialiști din domeniu În diverse ocazii. Ce poate recompensa mai mult decât laudele acestui mare OM? Ani de-a rândul În revista ‘Insider’ au apărut atât analize ale materialelor existente cât și diverse comentarii și discuții. Cei mai cunoscuți specialiști din domeniu și-au expus părerile
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
și discuții. Cei mai cunoscuți specialiști din domeniu și-au expus părerile și mi-au elogiat contribuțiile. Ciudat este că pe măsură ce Îmbătrânesc, În loc să-mi scadă ideile, acestea cresc. Îndrăzneț, În numărul din primăvară al acestui an, Anno Domini 2010, cu ocazia Împlinirii a 80 ani, mi-am provocat cititorii cu un articol intitulat: ‘Orthoarmamentarian, or a vain octogenarian,’ adică ‘specialist În materialele ortodontice, sau un Îngâmfat octogenar?’ Ca să nu risc, cum ar spune probabil unii, am alăturat Însă și părerea unor
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]