7,257 matches
-
irizare de nevoi fără măreție". Gabriela Duda face o traducere excelentă și semnează o prefață consistentă și bine realizată. Henri Michaux - Mișcări ale ființei interioare, traducere, prefață și repere biobibliografice de Gabriela Duda, Ed. Univers, București, 2000, 320 p., f.p. Occidentul între Est și Vest Scrisă în franceză și publicată în România de un editor francez, nu poți spera decât că L'Occident est à l'Est va fi citită și în Franța. Cu gândul la un astfel de public, Al.
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
ale ființei interioare, traducere, prefață și repere biobibliografice de Gabriela Duda, Ed. Univers, București, 2000, 320 p., f.p. Occidentul între Est și Vest Scrisă în franceză și publicată în România de un editor francez, nu poți spera decât că L'Occident est à l'Est va fi citită și în Franța. Cu gândul la un astfel de public, Al. Paleologu construiește un discurs liber, relaxant, nostalgic uneori, inteligent și departe de regulile eseului riguros. Cartea poate fi considerată un fel de
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
effets secondaires et dégradés. Les valeurs occidentales sont celles que les hommes et le femmes de l'Est ont défendues et conservées au prix de leur liberté physique, quand il n'y allait pas de leur vie". Alexandru Paleologu - L'Occident est à l'Est, Editura Est, Colecția "Literatură contemporană 3", București, 2001, 144 p., f.p.
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
adevărat în Ungaria sportivă. Comparați limbajul primitiv și agresiv al jurnaliștilor români și entuziasmul jurnalistic din jurul cursei de Formula 1 de la Hungaroring. Așezați cei două sute de români plecați la Budapesta în contrast cu sutele de mii de străini care-au năvălit dinspre Occident cu doar două săptămâni în urmă pentru a-i vedea pe Schumacher, Hakkinen, Coulthard și ceilalți la Marele Premiu al Ungariei. Și veți vedea în ce criză i-am băgat pe unguri! Nu cred că în lumea asta națiunile trebuie
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
tipicul occidental, e depreciată în beneficiul "României eterne". Filosoful remarcă bucuros condamnarea, în economia mentală românească, a "calculului, a chibzuielii, a dreptei rînduieli omenești". La noi se manifestă o etică a muncii și a productivității în sine, care absentează în Occident, unde munca e "sfințită (doar) de rezultate". Americanul, id est "apuseanul la limită", a împins o asemenea etică la absurd. Am putea deci să ne întrebăm - în lumina acestei concepții, unde arbitrarul divin, iar nu raționalitatea umană e hotărîtoare - dacă
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
lor era mult mai redusă. Așa-i viața. Așa-i arta..." mai spuneam amintind și păcatele prozatorului ce-și căuta mereu un sprijin ideologic, ba marxismul, când se mai afla în țară, ba creștinismul și misticismul, după ce se exilase în occident. Nu se poate zice, prin urmare, că Petru Dumitriu era sau este, în morală, în existența cotidiană, un virtuos. Nici gând. Cunosc atâți virtuoși... Dar, mărunți, mărunți. Nu înseamnă că e suficient să fii nemernic; numai geniul absolvă. Există două
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
pentru relații externe, unul dintre primii critici severi ai dominației și intervenției americane în politica altor țări. Dar dacă Fulbright avea motive filozofice să pună sub semnul întrebării faptul că ar exista o diferență clară între nivelul de viață în Occident și în spatele Cortinei de Fier (căci la urma urmelor cine poate garanta, teoretic, acest lucru?), pentru cei care trăiau comunismul pe propria piele nu încăpea nici un fel de întrebare. E aproape o ironie faptul că astăzi Fulbright este numele unei
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
ceva, încercase să provoace haosul în chiar instituția pe care a ajuns s-o conducă. Mai vede că în comisiile de specialitate - de apărare și servicii secrete - naționaliști vehemenți, unul și unul, primitivi gata să scoată cuțitul când aud de Occident și de orice altă democrație decât aceea pe bază de bulan, furtișag ori șpagă, nu se sfiesc să colaboreze cu teroriștii din lumea arabă sau asiatică în numele șuvoiului roșu al comunismului care le-a opărit retina și din care nu
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]
-
fel de agenți. Iar traducătorii se luptă uneori, cu anii, să facă un manuscris al unui autor român să fie măcar citit. Nici un editor străin nu publică un autor român cu plăcere, pentru că literatura română n-are nici o cotă în Occident. Cei mai mulți te publică doar ca să nu-i mai bată la cap traducătorii. Scriitorul român este un om venit din "the middle of nowhere". Nu se știe nimic despre România, sau numai lucruri rele. Cînd se primește un manuscris românesc, se
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
libertății românilor prezenți sau absenți la Revelionul acestui post de televiziune * Mai puțin luat de entuziasmele libertății de circulație a românilor, N.C. Munteanu i-a sfătuit pe cei care urmau să-și exercite dreptul de a călători fără vize în Occident să aibă grijă de actele și de banii lor, nu de ale altora. * Aproape nebăgat în seamă, Ion Cristoiu s-a refugiat din nou în Bibliotecă. Considerat de mulți un Titan al presei autohtone, Ion Cristoiu s-a scufundat treptat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
domeniu de studii academice. Inventarea Europei de Est e strîns legată de inventarea Orientului, față de care creează o tranziție ambiguă, dar evidentă pentru ochii călătorilor occidentali. Ca și Orientul, jumătatea estică a Europei nu e decît o subtilă autoreclamă a Occidentului, un construct ce afirmă superioritatea unei părți de lume asupra altei părți. în ultimele rînduri ale cărții,Wolff sugerează și reciproca: inventarea Europei de Vest sau ceea ce ar fi răspunsul esticilor la imaginile compuse de vestici. Cuvîntul ultim al cărții
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
un fapt paradoxal că un dat pe care l-am crede universal, cum e grădina, poate vorbi despre diferențe culturale profunde, dar paradoxul acesta nu e decît o aparență, iar studiile de istorie a mentalităților și-au obișnuit cititorii, în Occident, să caute, în cele mai mărunte și banale lucruri, semnele diferenței. E un exercițiu care nouă, românilor, ne-a lipsit, din moment ce ne-au lipsit și astfel de cercetări. Cartea scrisă de Dolores Toma e un studiu de început de drum
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
retorica sa tradițională, în materie de privatizare s-a complăcut luni în șir în scandalul de la Reșița. Iar răsunătorul scandal Ristea Priboi părea a pune sub semnul întrebării sinceritatea intențiilor partidului de guvernămînt de a adopta o politică orientată către Occident. Dacă mai adăugăm și faimoasele declarații de la Focșani ale președintelui Iliescu, în care acesta se răstea la FMI și la Banca Mondială avem o imagine exactă a acestei evoluții. Cum a fost ea posibilă? După părerea mea atît președintele Iliescu
Bilanțul partidului de guvernămînt by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15652_a_16977]
-
ale succesului - de unde puseurile de retorică naționalistă sau șicanele făcute Regelui Mihai. Să mai adăugăm și spectacolul audierii la poliție a unor foști demnitari, în care li se rezervă roluri speciale lui Radu Sârbu și lui Ioan Mureșan. Orientarea către Occident a PSD a dus, vrînd, nevrînd, la răcirea relațiilor cu sindicatele. Spre sfîrșitul anului premierul s-a văzut în situația ca marile centrale sindicale să-l anunțe că au rupt pactul cu el, făcînd primele mari manifestații de protest. Aceeași
Bilanțul partidului de guvernămînt by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15652_a_16977]
-
România, dar nici unul nu-și punea problema să se stabilească definitiv în străinătate. Idealul lor coincidea cu cel al sârbilor din anii '60-'70. Și, într-un fel, și cu idealul și ritmul transhumanței mioritice: câteva luni de muncă în Occident, din primăvară până-n toamnă, urmate de câteva luni de odihnă, mai mult sau mai puțin activă, acasă - în Maramureș, în Dobrogea, în Botoșani. Ciudat e că acest tip de existență - anticipat și de mult-discutata "legitimație de ungur", care oferea unor
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
și vor intra, pentru că așa cum există curse zilnice de autobuze spre Istambul, vor apărea și cele spre Viena, Paris sau Roma) vor cădea, pe de-o parte, miturile "unicității și excepționalității" românilor, pe de alta, "teoriile conspiraționiste" amorsate de-un Occident cinic și brutal, care complotează, zi și noapte, cum să pună mâna pe inestimabilele bogății ale țărișoarei. Adevărul e că dacă Occidentul vrea ceva de la noi, vrea să-l lăsăm în pace. Dar pentru că în lumea actuală lucrurile sunt atât
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
recurs la această măsură, a introducerii vizelor, ar fi trebuit să zgîndărească sentimentul demnității naționale. Iertat să fiu, dar, cu ori fără viză, toată pegra societății românești - bandiți, cerșetori, prostituate, pești, hoți de buzunare și ucigași neprinși - a călătorit în Occident din 1990 încoace. S-au speriat bieții vestici de românii care le cădeau pe cap. Pînă n-a început Ministerul de Interne să cearnă mai cu băgare de seamă la cei care vor să iasă din țară, această așa-zisă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
rând cu cei săraci. Bogăția lor are un fundamental deficit de realitate. Faptul se vede clar din crisparea și din conformismul cu care își cheltuiesc banii, chiar când e vorba de bani mulți. Nu există mecenat, nu există, precum în Occident, donații caritabile, sponsorizări și fundații umanitare, ori orientate către cercetare, spitale și biblioteci, nu există interes pentru artă, fi și numai la nivelul licitațiilor. Ar fi eronat să aruncăm vina pentru toate aceste omisiuni pe incultura noilor înavuțiți: e vorba
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
ziceți, nu?! - în cele patru zări, cu un singur gînd: să faceți pe dracu în patru să nu vă mai întoarceți niciodată, sau în orice caz nu înainte de pensie?" Nu mai vorbesc de indignații de azi, rămași mai ieri în Occident deși aveau bilete tur-retur, sau de cei care-au tulit-o peste graniță de-a dreptul prin porumbiște. Ce s-a schimbat atît de radical în România, în zece ani de neocomunism, încît să credem că Tony Judt se referă
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
de radical în România, în zece ani de neocomunism, încît să credem că Tony Judt se referă la cu totul altă țară și la cu totul alt popor decît cea/cel care-i umpleau de rușine pe fățarnicii patrioți din occident, eu nu poci a ști! Nici troglodiților care se prefac a nu observa concluzia cu totul favorabilă României din articolului lui Tony Judt n-am ce să le mai spun. Pentru ei, lucrurile sunt clare: iată dovada peremptorie a complotului
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
puncte de vedere va continua să fie împiedicat. Comuniștii își pun evident mari speranțe în programul pentru "controlul gîndirii", care în viitor va afecta în mare măsură tînăra generație". De fapt, constată Blonton, s-au întreprins demersuri eficiente pentru influența Occidentului în România. Și citează ca exemple oficiale, denunțarea, în iunie 1948, a înțelegerii din 1929 între România și Vatican și închiderea, în 1948, a Institutului Francez din România. De asemenea, în august 1948, au fost închise toate școlile conduse de
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
Ceea ce nu înseamnă că angoasele i se absorb integral în romane - în Jurnalul unui adolescent (1941), în Tinerețe ciudată (1943), în Moartea cotidiană (1946), ultimele două narațiuni de certă noutate în gen, preludând curente ce-și vor revendica geneza în Occident. Aceste romane, precum și Așteptând ceasul de apoi se centrează pe crize - cât privește Așteptând ceasul de apoi, din câte-mi amintesc, după o ședință de lectură, când manuscrisul purta încă titlul Vestitorii, după-amiază petrecută, probabil, în casa colonelului Barbu Slătineanu
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
spre 26 martie 1959, când s-a produs arestarea și timp de opt luni fără răgaz, până la proces, au avut loc aproape cincizeci de interogatorii. Cei ce apărau poporul român de ravagiile libertății și de contaminarea, prin relații cu lumea Occidentului, au întocmit dosarele așa cum intenționaseră, meritându-și, astfel, solda, bonificația în alimente, stelele de pe epoleți, promovări și privilegii cu care, de altminteri, până astăzi se mândresc. Instructivă este împrejurarea că atât în actele anchetei, cât și în desfășurarea procesului se
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
remarcă în ADEVĂRUL că parlamentul român a devenit membru al unei clase deasupra poporului. Potrivit opiniei editorialisitei, ,,parlamentarii aplică un standard occidental pentru ei și un altul autohton pentru restul populației. Cu alte cuvinte, parlamentul român a ajuns din urmă Occidentul în ceea ce privește pretențiile sale personale, dar nu prea mai are legătură cu alegătorul său, căruia îi ignoră și speranțele și ,,pretențiile" în numele faptului că România mai are încă mulți pași înainte de a ajunge Occidentul din urmă. Rodica Ciobanu e de părere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
cuvinte, parlamentul român a ajuns din urmă Occidentul în ceea ce privește pretențiile sale personale, dar nu prea mai are legătură cu alegătorul său, căruia îi ignoră și speranțele și ,,pretențiile" în numele faptului că România mai are încă mulți pași înainte de a ajunge Occidentul din urmă. Rodica Ciobanu e de părere că ,,Parlamentarii români par a-și fi greșit țara. Aceasta nu este pregătită să suporte costisitoarele lor aspirații, ca să primească atît de puțin în schimb". Se pare însă că nici editorialista Adevărului nici unii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]