20,273 matches
-
devenim inutili în expresia literară. E unul care ne cuprinde pe toți. Ce rost ar mai avea, să-l repetăm?... Mă necăjește faptul că, din ce în ce precizîndu-mă, mă dovedesc a fi un întîrziat. Nu sunt nici răsăritean, nici occidental. (în occident, e prea tîrziu ca să mă pot integra, ca să mai prindă grefa). Nu sunt nici în car, nici în căruță. Sunt un amestec hibrid de spiritualitate catolică și ceva ortodoxă. ...Și mă sbat, în mod absurd, pentru lucrurile acestea
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
stilist, pateticul său realizându-se printr-o scriitură netă) este dialogul din 21 septembrie cu Ilya Ehrenburg, mare oaspete sovietic al Bucureștiului din toamna lui 1945. Discuția are loc pe un fond de oboseală, ilustrul Ilya (de o impecabilă curtuoazie occidentală) fusese mult solicitat; chiar primindu-l în camera sa de hotel, el îl roagă pe vizitator să aștepte transcrierea unui poem promis altui gazetar bucureștean. Ehrenburg și Paraschivescu au vorbit "poezie, traduceri și diverse lucruri mai puțin precise". Cel mai
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
iugoslav, împușcăturile. De ce editorul din Frankfurt selectează cărțile din Est după ponderea procentajului politic și nu-l interesează, vai, nici un pic, disperata tăcere care se ascunde într-un labirint cu oglinzi deformatoare noaptea, după plecarea vizitatorilor. Oare în ochii cititorului occidental scriitorul ungur sau bulgar sau român nu are decît meritul de a fi victimă? în Vest cînd sînt aplaudată mă simt în același timp jignită, pentru că nu eu îi interesez, nu ființa mea individuală, ci ființa mea globală. începe să
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
imperativ moral, dintr-o profundă nevoie de angajare umană, el se transformă, nu rareori, în trambulină facilă de promovare care încurajează veleitarismul. E dezolant să constați mediocritatea și lipsa totală de originalitate a unor scriitori din Est, curtați de mediile occidentale pentru corecta abordare a "comme il faut"-ului politic. Mă gîndesc acum și la contratimpul ăsta caraghios între cerere și ofertă, de parcă cineva acolo sus ne-ar da cu tifla. Cînd Vestul ne cere politică, literatura tînără a Estului este
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
despre tradiționala detașare rusească de bunurile materiale și tradiția creștină a partajului la ruși, o Rusie pravoslavnică, evident opusă Occidentului. Din cîteva cuvinte, a reieșit, pe de o parte, un fel de dispreț și ură mocnită față de societatea de consum occidentală, iar pe de altă parte ideea grandomană că Rusia e mai acătării. Trebuia să înțeleg că spiritualitatea rusească este superioară spiritului comercial și materialist occidental. Am reacționat imediat gîndind, mai întîi, că sărăcia în forma ei agravată care e mizeria
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
pe de o parte, un fel de dispreț și ură mocnită față de societatea de consum occidentală, iar pe de altă parte ideea grandomană că Rusia e mai acătării. Trebuia să înțeleg că spiritualitatea rusească este superioară spiritului comercial și materialist occidental. Am reacționat imediat gîndind, mai întîi, că sărăcia în forma ei agravată care e mizeria constituie o străveche experiență grea. Cred c-a fost lotul multora în toate societățile. O atestă îndeajuns fie și numai numeroasele povești populare cu omul
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
ce-și hrăni copii sau n-are decît o bucată de pîine pe care nu știe cum s-o mai împartă. Iar îndestularea înainte de producția de masă era ceva modest, nesuferind comparația cu abundența de mărfuri afișată azi în țările occidentale, intitulate țări bogate spre a fi deosebite de celelalte sărace. Relativa detașare de bunurile materiale era în trecut în bună parte reflexul strict al stării economice și în nici un caz un monopol al sufletului rus. Introducerea mă pregătise să aud
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
pe plan religios, și abia după aceea pe plan social. Marginalizarea însă, atunci cînd știi că trăiești o inversare a valorilor, se decantează într-o notă bună pe care ți-o dai. Mare mi-a fost surpriza aterizînd în "paradisul" occidental să descopăr că ateismul care, în țară, era religie de stat și materie de învățămînt, atît în școală cît și în cîmpul muncii, e răspîndit aici în modul cel mai natural și spontan cu putință, de parcă lecțiile de ateism ținute
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
stat și materie de învățămînt, atît în școală cît și în cîmpul muncii, e răspîndit aici în modul cel mai natural și spontan cu putință, de parcă lecțiile de ateism ținute la București fuseseră ascultate și-și produseseră efectul în democrațiile occidentale, și nu unde fuseseră ținute. Am fost surprinsă să descopăr că dacă în democrație libertatea religioasă e o realitate, pe de altă parte ambianța culturală e impregnată de ateism și materialism, acestea două mergînd împreună. în țară sărăcia și viața
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
a reușit. Și care ateu spontan, nu mă îndoiesc, va apărea în țările din Est, dacă vor reuși trecerea spre societatea de consum. Cîteva emisiuni m-au convins că fenomenul a și apărut la tînăra generație, mai ahtiată după bogăția occidentală decît pătrunsă de valorile democrației. Pot să mă gîndesc la viitorii copii din țară, așa cum îi jelesc pe cei lipsiți de expresie și super-obezi din Statele Unite. În țară era riscant să-ți afișezi credința în Dumnezeu, aici te acoperi doar
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
Moscova anilor '90 ai secolului trecut. O a doua imagine care traversează secolele este aceea a ferestrei prin care, după spusele lui Algarotti, "la Russie regarde en Europe" și, prin care, după părerea lui Serghei Bulgakov, "pătrunde la noi aerul occidental, vital și otrăvitor totodată". Petru, prin urbea întemeiată la 1703, a divizat pentru totdeauna Rusia în "occidentaliști", cei care vor să mențină fereastra deschisă, prin ea având acces la progresul european și tot ceea ce înseamnă el, și "slavofili", cei care
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
pentru totdeauna Rusia în "occidentaliști", cei care vor să mențină fereastra deschisă, prin ea având acces la progresul european și tot ceea ce înseamnă el, și "slavofili", cei care sunt pentru conservarea tradiției și ferirea străvechiului spirit rus de nociva influență occidentală. Anul trecut, la o masă rotundă prilejuită de aniversarea tricentenarului acestui oraș atât de controversat, opiniile pro se împleteau cu cele contra, aidoma ca în veacurile trecute, iar cunoscutul regizor A. Sokurov recomanda prin filmul său cel mai recent, Russkii
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
unde erau prezentați în felul următor: "După ce în anul 1989 a fost găsit manuscrisul legat cu grijă, ca și când cineva îl pregătise pentru publicare, au mai trecut doi ani până să apară traducerea de Wang Shih în chineză modernă. Prima traducere occidentală a fost în limba portugheză, datorată Dr. Alberto S. Figueroa, de la Universitatea din Lisabona. Superba traducere de față, de Len Darien, a fost elaborată pe baza versiunii chineze și portugheze." După publicare, s-a iscat un val de interes față de
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
treptat și le fac într-adevăr o reclamă bună celorlalți. Nu debordez de optimism, mai ales că plătim încă tribut tematicii prea locale a prozei noastre, însă am motive să cred că, peste cîțiva ani, vom transfera vedete la cluburi occidentale importante ca Feltrinelli, Bompiani, Gallimard sau McMillan. Din păcate, prevăd că interesul public va rămîne lipit de silicoanele Andreei Bănică și de bikinii lui Kitty Cepraga. Cum ziceam, în lume nu-s mai multe Românii. Urmează întrebările inevitabile. La ce
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
de lux de astăzi. Nu sunt uitați străinii și felul în care îi percep ei pe români prin intermediul capitalei lor: românii sunt grobieni și snobi, iar capitala, deși nu este o cloacă, este o mixtură de mizerie orientală și grandoare occidentală. Bucureștiul este un oraș "bolnav", însă, și datorită multelor calamități care se abat, de-a lungul vremurilor, asupra sa: ciumă, lăcuste, inundații, cutremure, incendii, secetă, foamete. Astăzi, Bucureștiul este încă un oraș bolnav, întrucât periferia a devenit mod de existență
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
artei de muncă - separare a cărei expresie filozofică a fost estetica lui Kant - de „noua prețuire acordată muncii în civilizația noastră”; în Prefața la ediția a II-a gînditorul se referă la „civilizația modernă a muncii”. Vianu numea civilizațiile țărilor occidentale dezvoltate „civilizații activiste”, iar în prefața la Raționalism și istorism (1938) scria: „Concepția activistă a culturii a alcătuit baza filozofică generală a Esteticii mele, unde arta este înfățișată ca forma cea mai perfectă a muncii omenești...”. Valorizarea muncii, implicată în
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
doar o tragedie evreiască, ci și o veche tragedie românească. Ca de atâtea alte ori, românii au încercat să scape de apăsarea secolelor precedente, să își câștige un alt statut politic și să-și ridice cultura la nivelul unor țări occidentale. La sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, intelectuali ca Mircea Eliade și ca Mihail Sebastian înțeleseseră că toate sacrificiile fuseseră în zadar. O nouă putere urma să „vegheze” asupra României, sufocând treptat cultura și înrăutățind condiția intelectualilor. Era abia
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
și propaganda vremii, tulburi, frunzoși, “tomiști” fără Sfântul Toma. Astfel, “poezia de notație”, cu punct de plecare posibil în lirica unor ermetici italieni, ca Ungaretti, Montale, Quasimodo, sau insolitul Saba, alături de traducerile acoperind mari arii culturale, inclusiv din literele europene occidentale, ne dau măsura unor degajări de presiunile ideologiei totalitare și a originalității unor volume de versuri semnate de A. E. Baconsky, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea. Primii doi mai hieratic-elaborați, pe linia pomenitului ermetism, epură a realului, Aurel Gurghianu
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
Iulia Popovici Antidot pentru otrava ideologiei În relatările sale de călătorie, Marco Polo își mărturisește șocul și marea dezamăgire la întîlnirea cu unul din animalele mitice ale imaginarului occidental: departe de a fi grațios, alb ca neaua și ferindu-se de apropierea omenească, dar gata să se așeze în poala fecioarelor, inorogul (despre el era vorba) e scund, gros, negru, se tăvălește în noroi și e dispus mai curînd
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13975_a_15300]
-
să spun "publicistică" pentru că, într-adevăr, Ionescu a fost o prezență impresionant de activă în presa vremii, mai ales în acel ziar pe care "lumea bună" nu-l citește, Le Figaro - la fel cum constantă e polemica lui cu intelectualitatea occidentală pătrunsă de ideologia stîngii, respingerea interpretărilor în cheie militantă a propriilor piese, denunțarea amăgirii comuniste (și, din anii ’60, maoiste). Dacă Note și contranote e concentrată asupra experienței dramaturgice și a concepției lui Ionescu despre teatru, Antidoturi e cartea unui
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13975_a_15300]
-
o efigie, cea a lui Maxim Gorki, după cum intervențiile sale punctează, encomiastic, o actualitate citită, solar, sub semnul optimismului lipsit de rezerve 1. Un întreg capital simbolic este pus în slujba stalinismului și operațiunea de seducție având ca destinatar intelectualitatea occidentală nu se poate dispensa de un creator al cărui prestigiu cauționează potemkiniada totalitară. Pactul dintre putere și intelectualul umanist este ilustrat de această relație ce furnizează oficialității o cale de a-și asocia vocea cărturarului propriului discurs propagandistic. Dincolo de colectivizare
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
e stînjenit de orice vehicul nemotorizat. În anii imediat următori oltenii sînt nevoiți să-și facă un sindicat și o societate, "Tudor Vladimirescu" și, teoretic cel puțin, să plătească o taxă. În 1932, Dem I. Dobrescu, primar general cu idei occidentale, încearcă să facă puțină ordine în lumea activă și greu de stăpînit a negustorilor ambulanți. La 20 mai, Gazeta municipală al cărei director e Mihail Dragomirescu, titrează pe prima pagină: Conflictul dintre Primărie și oltenii ambulanți. Genericul paginii: Cuvîntul celor
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
renegat și redus la rangul unui profet obscur, și nici acel obnubilat arhetip al unei dușmănii insurmontabile ce se regăsește, chipurile, între cele două mari religii. Folosindu-se atât de surse orientale, în majoritatea lor în limba arabă, cât și occidentale, cele mai multe fiind documente latinești, precum tratatul lui Michael Asin y Palacio, Logia et agrapha nomini Jesu apud moslemicos scriptores, asceticos proesertim usitata, Daniel Deleanu demonstrează că religia fondată de Mohamed dă întâietate patriarhilor Abraham, Isaac, Iacov și Moise și, chiar dacă
Pe urmele lui Mircea Eliade by Thomas Kendall () [Corola-journal/Imaginative/14176_a_15501]
-
mod particular, și de religie comparată, în general, și în care autorul adună atât texte canonice, cât și apocrife, adăugând o nouă fațetă imaginii pe care Iisus o are în această religie, ce este adesea prea puțin înțeleasă în lumea occidentală, mai ales în momentul de față, atât de neprielnic receptării corecte a relațiilor de simetrie filogenică existente între aceste două mari credințe, creștinismul și islamul. Iar în ceea ce îl privește pe Daniel Deleanu, autorul acestei cărți deosebit de utile, întrezărim în
Pe urmele lui Mircea Eliade by Thomas Kendall () [Corola-journal/Imaginative/14176_a_15501]
-
de azi, Poezia sovietică, Concepția sovietică despre artă, Aspecte ale liricii sovietice de după război, Un mare poet sovietic: Eduard Bagrițki, Constantin Simonov, romancierul, dramaturgul, poetul războiului, 20 de ani de la moartea lui Serghei Esenin, Laureații premiului Stalin, Paralele literare (Romanul occidental și romanul sovietic contemporan, Un Etzel Andergast sovietic: Sanea Grigoriev, Anton Cehov, omul și opera, Amintirile Annei Alliueva, Două romanciere sovietice debutante: Vera Panova și Ana Koptiaeva Un mare roman sovietic: Tînăra gardă, Arcadi Gaidar, cîntărețul adolescenței, Un scriitor humorist
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]