6,900 matches
-
predau. Intră Ela și-i poftește la masă. Continuăm după masă și te anunț domnule Evelin că am găsit antidotul privirilor tale! Evelin: Cum?! Profesorul: O să port niște ochelari prin care n-ai să mai vezi nimic. Evelin: Dar de ce, ochelarii nu pot reflecta cărțile din măna ta? Profesorul: Atunci o să jucăm șeptic sau popa prostu. Răsete. Haideți la masă! x x x Sala de conferințe de la Centrul de Cercetări Spațiale, arhiplină. în sală intră Profesorul și Evelin, amăndoi îmbrăcați 82
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
cunosc vecinii. Oroare de inundații, calorifere explodate și ședința de bloc (nu am fost niciodată). Nu folosesc telefonul fix. Cărți multe. Nu citesc. Nu am ocupație. Am calificări. Am televizor. Încerc să mă las. [Aici se schimbă fontul. Îmi scot ochelarii și mi-l aduc aminte în șosete trei sferturi cu dungi bleumarin. Avea nasul julit și zâmbea știrb.] Taximetristul, neras și un pic pestilențial, îmi spune o poveste despre mama lui, născută în munți, fiică de pădurari, cu șapte clase
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și cinci, boemi, nu foarte bine dispuși. Ea e frumoasă. Bronz auriu. Păr șaten deschis, lung. Șlapi. Unghii urâte la picioare. — Aveam vreun motiv să cobor mai repede? Ne grăbim undeva? Suedeze postadolescentine gălăgioase, maieuri cu bretele subțiri, băsmăluțe colorate, ochelari de soare ieftini. Te aștept de jumătate de oră. După ce telefoanele se închid cu zgomot abia perceptibil pe fundalul vocilor lor ridicate, își ia geanta și pleacă. Singură. Îi tremură buza de sus. Degetele netezesc inconștient o cută inexistentă. Telefonul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
părut îmbătrânită brusc. Dacă aș fi văzut-o pe stradă, aș fi confundat-o cu una dintre fe meile fără povești care vânturau la piață plase cu ochiuri. Noi doi uram plasele cu ochiuri. Ea și cu mine. Își pusese ochelarii pe nas și își sprijinise coatele pe masa sculptată a Leei din bibliotecă. Masa sub care mă jucasem toată copilăria. Din picioarele ei cilindrice, masive, imagi nasem coloane de palat, sub tavanele căruia, tivite cu liane, mă ascundeam de o
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ar trebui să vă luați un concediu. Poate. Poate un concediu ar fi cea mai bună idee. Să plece de-aici. Să schimbe peisajul. — Poate îmbătrânești. Ada. Ada ironică, agresivă sub scutul glumei inocente, acu zatoare în spatele zâmbetului rece. Poartă ochelari cu rame subțiri, de plastic. — Poftim. E pentru anxietate. A cincea pastilă. Din nou analize. Intermitente dureri de stomac. Să nu faci ulcer, măi! Păi să nu facă. Brusc, gâtul trosnește dureros. Parcă ar fi... nu, nu e el, niciodată
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
să vin cu tine? — ... — Nu vrei. Nu știu ce ai putea să faci acolo, toată vara. Eu o să stau mai mult la bibliotecă. Te-ai plictisi groaznic... Rama de plastic depusă pe marginea blatului de la bucă tărie. O să cadă. — O să cadă! — Poftim? — Ochelarii. Nu stau bine acolo. Crețurile din jurul buzelor. Ușoară iritare. — Plus că mai e și asta. — Ce? Tu tot timpul simți nevoia să controlezi, să aranjezi ceva, să corectezi pe cineva... — Adică sunt greu de suportat? — Nu!... Vena mică de la tâmplă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
tu te plimbi prin patio-uri în care s-au iubit sultane și califi, te pierzi în mirajul vitrinelor cu evantaie, te așezi pe o bancă în Parque María Luisa și citești un pliant despre corride, îți așezi mai bine ochelarii de soare pe nas, îți dai cu puțină cremă, să nu te arzi și pleci, poate, mai departe, în orașul ăsta cu portocali, da, și tramvaie, și trăsuri, și Fnac și Maestranza și fiecare pas te duce înapoi, mult, mult
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Să-ți spun câte ceva despre mine. Am, întotdeauna, mâna dreaptă mai rece decât cea stângă, indiferent de temperatura din cameră. O sprânceană mai ridicată, de la natură. Eroare în proiectul original. Strungăreață deplasată spre stânga. Ticuri. Cărare. Ar trebui să port ochelari. Oroare de insecte. Coșmaruri. Multe. O ușoară siflantă. Pe tine. Te am pe tine. Până la urmă se întâmplase. Într-o dimineață, degetele apăsaseră clanța. Metalul scrâșnise neuns în aerul umed și încă cernit. Genele ei săltaseră ca de spaimă, trăgând
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și reci ca de gheață. Pleacă de-aici, râdea ea, cu picioarele astea reptiliene! Rusul se strecura însă fără cuvinte sub plapuma din puf de gâscă. „Pleacă de-aici“, murmurase în gând Dominique cea de-acum, fără râs și cu ochelari ordonat așezați pe noptieră, în linie cu muchia vișinie a cărții. Gleznele se opriseră, umede, în iarba încă acoperită de brumă. Pleoapele se strânseseră brusc peste ochii rușinați de goliciunea lor. Foamea chemase crâncen amintirea cinelor mestecate împreună. Așteptaseră, o
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
de seamă că el, proprietarul de drept, o vizita din ce în ce mai rar) cerul se vedea mov. S-a ridicat întâi, slăbită, într-un cot, pe urmă în capul oaselor, și-a dat o șuviță de păr după ureche, și-a pus ochelarii, după care și i-a scos, dându-și seama că nu-i folosesc la nimic, a aprins lampa, și a prins tâmplele între palme și a închis ochii, i-a închis strâns, strâns de tot, ca și cum ar fi vrut să
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
urmă peronul ud și zeci de mâini. Ultime priviri, zâmbete, finaluri și promisiuni. Cons tantin Leahu, profesor universitar de latină, își privi colegii de compartiment. O mămăiță, la vreo șaptezeci de ani, cu un nas acvilin și o pereche de ochelari fără rame. O subțirică, ea, și-un negricios, el, tinerei și tăcuți, priponiți unul lângă umărul celuilalt, ținându-se de mână. Lângă el, în dreapta, un tip înalt, cu barbă, mirosind puternic a săpun. Che Guevara întreg. Asemănarea i se păru
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Che Guevara întreg. Asemănarea i se păru atât de izbitoare, că-i veni greu să nu caște ochii ca să-l studieze cu maximă mojicie, așa cum își privea studenții când dădeau cu mucii în fasole la câte o declinare, săltându și ochelarii nițel cu mâna dreaptă, din cap până în picioare. Jena însă îi frânse de data asta gestul la mijloc. Se rezemă comod, despături ziarul cât să nu invadeze teritoriile laterale, dar suficient ca să se ascundă bine în spatele lui. De-ar trece
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Deschise din nou ziarul. La zodia lui scria că va avea parte de unele evenimente neplăcute, dar pe care, cu nițică stăpânire de sine, le va trece cu bine. Și din nou gândul acela care răsărise... Ridică ochii peste ramele ochelarilor și privi cum cei doi tineri rămăseseră suspendați într-o realitate îndepărtată, de neatins. Cum să fie morți? Ar fi posibil așa ceva? Cum să nu... Că doar, în fond, așa murim toți... De-odată, când te ai aștepta mai puțin
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Zi și tu! Se lăsă tăcerea. El își aminti iar de cei doi tineri. — Bine e să fii tânăr, se repezi el să apuce să spună până la capăt, de frica limbariței mămăiței. Ia uite cum mai dorm... Mămăița își potrivi ochelarii pe nas și-și scană victimele din cap până-n picioare. — Dorm... Ce griji au? zise ea vădit enervată de întrerupere. — Dar nu dorm cam de mult? Unde or coborî? Să nu rămână prin tren... — Păi da, că și tinerii din
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
salt brusc, direct în picioare. Apucară dintr-o singură mișcare cele două rucsăcele de deasupra capului și ieșiră fără absolut nici un cuvânt din compartiment. Schimbarea aceasta grosolană de situație îl zăpăci pe profesorul Leahu atât de tare, încât își scăpă ochelarii pe jos. Se repezi după ei, ca un liliac pălit în urechi, dar se dovedi un gest nepotrivit. Trenul scârțâi și frână brusc. Se trezi aruncat în brațele lui Che Guevara. Îl bufni cu putere în piept cu un umăr
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
de la canapeaua din hol, care cam făcuse vea cul, focul se întinsese în toată casa. MELANIA ȘI IUBIRILE EI BICEFALE Melania este o femeie despre care nimănui nu îi dăduse prin cap să se întrebe dacă nu cumva își pune ochelarii cu lentile groase, rotunde, mari cât Farul din Constanța țasta, desigur, numai și numai în orele ei de intimitate, când e convinsă că nu o privește nimeni) ca să citească pe ascuns, în acest secol lipsit de aplecare către cultură, cărți
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Gigi! urlă vocea. Extraordinar! Gigi Pătrunjel! Incredibil... Curând, vocea care se termina în nervurile mâinii menghină se întregi cu un corp de bărbat, cam la aceeași vârstă cu Gigi Pătrunjel, cu o figură toată un zâmbet și o pereche de ochelari cu rame de metal galben. Așadar, Manole. Gigi Pătrunjel își reconstrui întregul chip, ajungând cu eforturi maxime la un rânjet crispat ce se voia mimica unei suprize plăcute. Își privi fostul coleg de liceu ca pe un gangster care îl
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Scrisorii I"): „ Poate vreun pedant cu ochii cei verzi, peste un veac, Printre tomuri l? cuite a?ezat ?i el, un brac, Aticismul limbii tale o s?lpun? la cânt?ri, Colbul ridicat din carte-? i l-o sufla din ochelari ??i te-o strânge-n dou???iruri, a?ez?ndu-te la coad?, În vro not? priz?riț? sub o pagin? neroad?". [...] „Astfel Inc?puț pe mâna a oric?rui, te va drege, Rele-or zice c? sunt toate câte nu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de cenaclu, nu știau nimic unul despre celălalt și nici nu aveau de ce să se comporte ca și cum s-ar fi cunoscut. — Tovarășul profesor, aș vrea să vă pun o Întrebare. — Spune, Vasile, a zâmbit cu condescendență Carara, bărbat Înalt, cu ochelari care, paradoxal, Îl Întinereau, adică Îi dădeau Încă un aer de student. — Într-o situație ridicolă, cum poți să ajuți pe cineva care te imploră să o faci, iar ție Îți este frică să nu te faci și tu de
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
pot să văd mare lucru din circul ăsta. Sunetele pe care le scoate nebuna sunt cel puțin îngrijorătoare. Ba nu. Sunt de-a drep tul stupide. OK. Am vrut să stau departe, dar n-am cum. Îmi scot din buzunar ochelarii cu infraroșii și vin chiar lângă ăștia doi, să văd cu ochii mei ce n-am văzut vreodată. Aud un geamăt, care pare să fie gene rat de o durerere acută. E bolnavă. Pescarul amator își imaginează interiorul nebunei, ars
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
metalică glisează rapid. Cei doi au uitat de peripețiile acestui voiaj și devin interesați de peisaj.Sunt pe o insulă. Blocul și orașul au dispărut. Valuri,plajă,dune și palmieri. Se privesc. Au costume de baie vert nil,pălării și ochelari de soare. -Unde ne aflăm,domnule? -Nu știu...Sunt dezorientat. Se aude o melodie clasică.” Dansul lebedelor mici” de Ceaikovski. In spatele unei dune de nisip se desfășoară o gradină de trandafiri galbeni și roșii.Printre trandafiri dansează patru balerine
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
a retras suficient ca să mă pot întoarce la băut normal, fără zvâcnituri. în jurul meu, la terasă, mai erau niște fete din cultura aia a smiorcăielii, pe care și-o merită, pentru că fiecare din ele era dotată cu un băiat cu ochelari de soare opaci, din cadmiu, care o întreba: „Bă, m-ai înțeles?“ Brusc, am văzut-o la altă masă pe arogantă, remarcându-i abia acum ochii injectați și un dragon decolorat tatuat pe o gleznă foarte fină. M-am holbat
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pas rapid, în loc de inimă un punct incandescent de vârf de țigară apăsat în mațe. — Și nu are nasul mare, să știi! mi-a strigat din spate bacanta din Volterra. Ordonatorul, sau amorul în trei Amesteca păr scurt, șolduri cam late, ochelari. La pat, răcnea gimnastic, detoxificându-și plămânii. Altmin teri, nu înțelegeam cum de se amorezase de Remus, „pianistul creștin“... Remus, adoratul cucoa nelor... Remus, care se lasă pozat pentru Elle cu cru ciuliță pe pectorali. Remus, atât de superficial, încât la
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și eu în curând. Acum, e cu autoflagelarea cum e și cu alcoolul. Pe moment crezi c-ai făcut mari isprăvi, dar după aia îți crapă capul de rușine. Nu a funcționat. — Te iubesc, mi-a zis, suflând voluptuos în ochelari Andrada, dar pentru moment trebuie să duc experiența asta cu el până la capăt. Pe deasupra, impostorul afectiv o mai și snoba, făcând-o să se simtă proastă... Prostia fiind relativă și imponderabilă, sunt întotdeauna uimit când văd că unii aleg soluția
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de la depoul de tramvaie și de la casare, unde lucram și unde Nea Nebunelea ne strânsese în seara aia ca să ne spună: — Măi copii, ce-ar fi să facem noi un tramvai clandestin? Am rămas trăsniți. Nenea Nebunelea e mic, cu ochelari și burtică, dar are niște mușchi de bivol la antebrațe. Poate să ridice un om cu o singură mână. Noi îl bănuiserăm întotdeauna că scrie numai pentru că are ochelari. — Mă, zicea, voi știți că eu îi scriu poezii lu’ Justina
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]