604 matches
-
în cazul competițiilor pentru putere. La limită, voința divină exprimată prin tragerea la sorți a fost înlocuită cu vocea poporului, "Vox populi, vox Dei". Se pare că, din acest punct de vedere, democrațiile târzii au reușit, puțin câte puțin, să oculteze prezența zeului în cetate. Procedeul tragerii la sorți nu mai ascunde azi voința divină. El poate fi explicat, de exemplu, prin teoria hazardului și a probabilității. Îl mai regăsim doar în anumite medii populare sub forma unor practici divinatorii discutabile
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
totuși ceva, l-am ales pe acesta din urmă. N-am vrut, de dragul unei eventuale tehnicizări dezirabilă în principiu ("intruziunea auctorială" pentru "intruziunea/inserția autorului", nu-i așa?) dacă nu-i atinsă de snobism, ca în "enunțiator" pentru "enunțător" să ocultez textul mai mult decît este necesar. Îmi amintesc aici de țăranca lui Cehov (pomenită de I. Lotman), pentru care sacralizarea slujbei bisericești nu funcționa cîtă vreme ea se derula în limba rusă; de îndată însă ce apăreau pasaje în limba
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cinci mii racolați la ivriții dintre Neamuri, care au pornit toți deodată răzmerița. Dacă raportăm această cifră la populația Iudeei din acele vremuri de cca 150000 de suflete, rezultă că mai bine de jumătate făcea parte din această organiza- ție ocultă paramilitară. În acest manuscris, la capitolul ,,Despre îndemnul trupelor” găsim următoarea zicere plină de ,,milostenie’’ a neamului ivrit către Domnul Gog și neamul lui: ,, Te vei face cunoscut în fața mulțimii Neamurilor... cînd judecată vei pogorî asupra lui Gog și asupra
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
religia creștină nu se trage nici din mozaism nici din schisma lor numită fariseism și nici din acea exaltare fanatică și belicoasă pe care o practicau zeloții, ci rădăcinile și practicile cultului sînt în altă parte - în religia geților - dar ocultate cu multă ură și vrăjmășie pînă în prezent de către catolici papistași și ortodocșii de toate felurile. Împăratul Antonius Pius(138-161) are și el de lucru cu zurba ivriților care se îmbolnăviseră rău de revelații și alte emanații astfel că a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
o pui la loc în punguța de la brâu pentru ca lumea să se țină încă o zi, să reziste entropiei universale. În afară de catolică, universalistă, propaganda este și totalitară. Marile totalitarisme - fascismul, nazismul, - au folosit propaganda ca pe o superarmă, fapt care ocultează natura totalitară a propagandei înseși, indiferent de utilizator. În propagandă, orice relativizare este interzisă, orice acceptare rațională a unei alternative, de asemenea. Opusul, concurentul, rivalul temei de propagandă este fie ignorat, fie denigrat sau demonizat. Adolf Hitler : „Ce s- ar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
bine faptul că, fără un număr semnificativ de spectatori, filmul nu poate fi utilizat ca instrument de propagandă. Soluția „comercială” pentru a mări acest număr, introducerea de sex și violență, ca în filmele vestice, nu poate fi acceptată, căci ar oculta mesajul propagandistic comunist. Și atunci pozițiile converg către utilizarea, alături de filmul istoric de mare montare și de ecranizări, a filmului politic de actualitate, care să ia în piept poblemele reale și importante ale construcției socialismului. Acest tip de film se
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
confruntat de la începutul anilor 1980 cu lipsurile și frigul. Lupta cotidiană este epuizantă, supraviețuirea înlocuiește proiectele. Mai mult, românii nu au un trecut de rezistență de care să se agațe și care să fie un sprijin moral. Totul a fost ocultat, uitat și îngropat, au fost interzise mărturiile despre rezistența celor care, de la țărani până la foștii partizani ai extremei drepte, au luptat cu arma în mână, ascunzându-se în munți până în 1956. Aceste momente ale rezistenței armate, în legătură cu care istoricii s-
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
s-au succedat la putere în ultima jumătate a secolului XX: opțiunea pentru un regim stalinist niciodată reformat, susținerea unei dictaturi primitive și izolaționiste, incapabilă de o minimă ajustare, și, poate mai gravă decât toate, voința politică încăpățânată de a oculta, după revoluția din 1989, caracterul anti-comunist al acestei revoluții. Mai gravă, măcar pentru faptul că, atunci, în 1990, exista cu adevărat și alternativa. Aceste alegeri care aveau, desigur, și rațiuni istorice, dar nu reprezentau o fatalitate au exercitat o presiune
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
era doar unul dintre aspectele cele mai benigne ale eclipselor legii, care a favorizat atât prin neaplicare, cât și prin caracterul deliberat lacunar al multor acte normative, un cumul de ilegalități. Impersonalitatea rece a statului continuă și azi să fie ocultată, de sus în jos, prin fascinația exercitată de persoanele care dețin puterea, dar și de jos în sus, prin tocmeli mărunte, favoruri reciproce și bacșișuri. Construcția statului de drept e nevoită să înfrunte o masă de obstacole generate de practici
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
respectat În regimuri totalitare, În care libertatea cuvântului nu este asigurată. Ne amintim cât de subiectiv a fost prezentată istoria românilor de către istoriografia comunistă, care ridica În slăvi anumite perioade (Înființarea Partidului Comunist, venirea la putere a lui Ceaușescu) și oculta alte etape (regalitatea, ocuparea țării de către sovietici). Obiectivitatea Îl obligă pe autor să folosească un stil impersonal, care să excludă exclamațiile, interjecțiile, opiniile prea personale, epitetele etc. Pluralul politeții este specific mai ales stilului științific. În altă ordine de idei
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
astrologul - ba chiar mai rău, fiindcă se consideră că deține informații cu privire la viitor! Or, să fii astrolog nu exclude sentimentele. Este foarte greu să fii obiectiv, ca să nu spunem că e chiar imposibil! Atunci când dorim fericirea cuiva, e ușor să „ocultăm” tranzitul negativ Întrezărit Într-un colț al temei. Pe scurt, Într-un astfel de caz, nu putem fi neutri, iar pentru a fi fiabilă, previziunea trebuie să fie făcută Într-o perfectă neutralitate. Prin urmare, ar fi de dorit să
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
semenii și de a testa corect realitatea în care trăiesc. În cazul conflictelor familiale sau sociale, limbajul funcționează ca agent patogen, acționând în direcția realizării unei cât mai strânse constrângeri în plan psihic a indivizilor și chiar a grupurilor sociale, ocultând, pur și simplu, realitatea. Acesta este unul dintre motivele pentru care primul semn al „nebuniei” - (tulburarea mentală) - este identificat la nivelul capacității de construcție a limbajului, de realizare a comunicării; în cazul persoanei cu schizofrenie, aceasta se găsește într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
conțineau un procentaj de 65% imagini violente (superior procentajului de 19% din emisiunile franceze, difuzate în prima parte a serii). Mecanismul relației „dintre virtual, serie, repetiție”, ireversibilitate (moartea și rănile sunt ireversibile), spectacol și imagini șoc - care suscită emoția și ocultează mecanismele de „apărare psihologică” - fac din violența din programele de televiziune „un scop în sine, unilateral și reducționist, aparent inevitabil, întrucât este reprezentat doar procesul derulării interacțiunii violente” (Meigs-Jehel, 1997, p. 71). Este și semnificația dominantă a scenelor de violență
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
puțin așa crezuse până de curând - de situațiile, peisajele și oamenii percepuți prin obiectivul aparatului de fotografiat: materia lumii de culori, senzații și chipuri care Îi alcătuise căutarea imaginii definitive, clipa totodată fugară și eternă care să explice totul. Norma ocultă care ordona geometria implacabilă a haosului. Paradoxal, Faulques se simțea mai aproape de ceea ce căutase atâta vreme decât de ceea ce căuta zadarnic doar de când pusese la naftalină camerele foto și pusese iar mâna pe peneluri, În căutarea perspectivei - liniștitoare? - pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ipoteze care au încercat să explice prezența celulelor germinale la nivelul mediastinului:celule pluripotențiale, resturi din timpul embriogenezei;celule provenite din creasta urogenitală, care au rămas în poziție ectopică, necoborând în regiunea scrotală;celule secundar mediastinale dintr-o tumoră primară ocultă testiculară. Aceste ipoteze sunt incerte în timp ce tumorile mediastinale cu celule germinale sunt o certitudine: teratomul benign, seminomul, carcinomul cu celule embrionare, coriocarcinomul, tumora de sinus endodermal și teratocarcinomul. Celulele hematopoietice Extrem de rar, în mediastin se întâlnesc celule hematopoietice, care pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
Prin publicare, jurnalul intim Își pierde una din caracteristici, intimitatea (bătaia scurtă a privirii și a gândului), dar nu și subiectivitatea. Pe de altă parte, având o dată și o istorie proprii, eul revine și nuanțează ceea ce ritmul confesiunii retezase și ocultase: expansiunea ființei. Dar și a expresivității acestei ființe. Intimitatea și subiectivitatea conotează, În proporții diferite, desuetul. Moliciunea romantică nu acoperă, Însă, decât un aspect al jurnalului. Părțile nevăzute, albul nescris al paginii se revendică unei alte tradiții: a interiorității și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
că exprimarea vocală a gîndurilor a fost de la început o capacitate adamică" [Henry,1996:491]. Odată cu această competență, germenii mistificării par a fi implantați deja în om, potrivit menționatei opinii că limbajul a fost inventat pentru ca omul să-și poată oculta gîndurile, ca să nu spunem in extremis pentru a (se) putea minți. Dacă o atare funcție a limbajului nu este explicit formulată, în schimb cel puțin alte două motive justifică rațiunea pentru care Dumnezeu l-a înzestrat pe om cu darul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lor, desprinse cu precădere pe calea analizatorului vizual 9. • Polivalența logică este un rezultat al încărcării cuvintelor cu sensuri conotative, fie ca o consecință a sărăciei limbajului incipient utilizat de Adam, fie ca urmare a dorinței lui Dumnezeu de a oculta anumite sensuri ale spuselor sale. Este suficient să amintim, spre exemplu, utilizarea termenului de "moarte" pentru a sugera consecința încălcării poruncii divine de a nu atinge sau mînca fructul cunoașterii binelui și răului. Pentru primul om, cunoașterea asociată ulterior cu
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fost egală de la bun început cu aceea de alegere a binelui. Iar omul s-a grăbit să aleagă. 1.3.3. Sensuri ascunse ale înșelăciunii Să ne întrebăm, o dată mai mult, și în acest context: în fapt, CE SENSURI PROFUNDE ocultează actul înșelăciunii primordiale? Ce se ascunde dincolo de actul aparent banal al înfruptării din mărul cunoașterii binelui și răului? În consens cu accepțiunile hermeneuticii religioase, semnificațiile simbolice ale actului căderii pot fi urmărite din trei perspective și anume [Popescu, Costache, 1997
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
astfel de ruptură definește, în ultimă instanță, consecința unui act de grea înșelăciune: trădarea iubirii lui Dumnezeu. În urma acestei trădări, omul va deosebi întîia oară prea tîrziu, ce-i drept două esențiale lucruri: cum poți să revelezi sau, dimpotrivă, să ocultezi adevărul, prin intermediul limbajului simbolic și al "rezervării mentale"; cum poți să deosebești adevărul de minciună, în raport cu "criterii" pe care omul arhetipal a avut posibilitatea să le activeze: fie pe calea credinței în argumentul autorității (Deus dixit), fie pe calea propriului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
substitui, a voala etc.; • axiologic: moral: a păcătui, a trișa, a păcăli, a amăgi, a acoperi; estetic: a născoci, a imagina, a pastișa, a fabula; juridic: a înșela, a sustrage, a vicleni, a subtiliza, a fura etc.; • praxiologic: cultural: a oculta, a vrăji, a mitiza, a machia, a deghiza, a inventa; social-economic: a deforma, a reforma, a preface, a contraface, a degrada, a metamorfoza; ideologic: a mistifica, a dezinforma, a iluziona, a truca, a altera, a opaciza, a estompa, a perverti
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
asociate pentru acest act. O pertinentă sinteză a formelor pe care minciuna le poate îmbrăca în relația sa cu adevărul realizează Constantin Cucoș [1997:28-29], care deosebește: minciuni totale și minciuni amestecate cu o doză oarecare de adevăr, minciuni care ocultează adevărul sau îl prezintă sub forma unor afirmații neverificate, a unor demonstrații incongruente logic sau neadecvate situației concrete avute în vedere, minciuni care maschează adevărul în contextul eșafodajului explicativ, minciuni generate de ruptura dintre semnificant (modul în care se spune
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
unde norocul se arăta mai ochios. Dar îi mustră să nu se sumețească în fața lor pentru că încă mai au toiagul cu care le poate înmuia șalele și chiar mai mult. Mai găsim la Isaia unele informații uluitoare care au fost ocultate pînă în prezent. ,,19,18 În vremea aceea vor fi cinci cetăți în țara Egiptului care vor vorbi limba canaanitului, și vor jura pe Domnul oștirilor: una din ele se va numi ceta-tea soarelui. 19,19 Tot în vremea aceea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
tip teoretic, de idei, este atât de mic, aceasta se datorește și faptului că impresionismul dominant a disprețuit, bagatelizat, negat radical orice altă orientare și cu atât mai mult teoria literară. Iar sucursalele sale din străinătate au făcut totul ca să oculteze astfel de apariții. Chiar și faptul că acest ansamblu de lucrări a fost conceput și a fost publicat în străinătate, în condiții foarte dificile și strict editoriale, chiar în perioada atât de incriminată de Ioan Petru Culianu, este încă o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Houellebecq îi apără), împinsă pînă la nivelul unui fel de linșaj compasional, împotriva unui scriitor cu umor rece și ambiguu, care se recunoaște determinist, budist prin convingere, reacționar prin opoziție la avort, oarecum rasist, cu totul anti-feminist și puternic anti-liberalist, ocultează adevăratele resorturi ale acestului roman, precum și tandrețea lui zdrențuită. "Despre pasajele pe care le prefer", îi mărturisește autorul lui Dominique Guiou, "nu a vorbit nimeni. Pentru mine, momentele cele mai reușite din carte sunt paginile despre copilăria eroilor mei, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]