9,482 matches
-
potențialul educativ și formativ al disciplinei școlare Istoria evreilor. Holocaustul contribuie la formarea competențelor și a abilităților de comunicare, de analiză a surselor de informare, transpuse în concepte, atitudini și sentimente exprimate prin optica gândirii critice, deoarece astăzi orice domeniu ocupațional necesită cunoașterea tehnicilor de comunicare, de cercetare, de informare, de negociere și de acceptare a diversității și a diferențelor dintr-un grup etnic, social și politic. Utilizarea multiperspectivității are în vedere opțiunile individuale și colective cu privire la valori și
ORDIN nr. 5.344 din 9 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273645]
-
sectoare de activitate specifice, cu risc ridicat de îmbolnăvire de cancer mamar, se numără agricultura, munca în baruri, în cazinouri, în producția de mase plastice, în industria conservelor și în industria metalurgică, scrie Agerpres. Acest lucru chiar demonstrează că expunerea ocupațională are o influență puternică asupra ratei de îmbolnăvire", conform profesorului James Brophy de la Universitatea din Windsor, co-autor al acestui studiu. Între anii 2002 și 2008 cercetătorii au examinat situația a 1.005 femei care au fost diagnosticate cu cancer mamar
Ce legătură există între locul de muncă şi cancerul mamar () [Corola-journal/Journalistic/65488_a_66813]
-
Windsor, co-autor al acestui studiu. Între anii 2002 și 2008 cercetătorii au examinat situația a 1.005 femei care au fost diagnosticate cu cancer mamar din regiunile Essex și Kent, precum și din Ontario (Canada). Ei au adunat date cu privire la trecutul ocupațional și reproductiv al pacientelor și au comparat aceste date cu cele ale unui grup de control compus din 1.147 de subiecte. Conform acestui studiu, femeile care lucrează în medii în care sunt expuse la substanțe carcinogene întâmpină un risc
Ce legătură există între locul de muncă şi cancerul mamar () [Corola-journal/Journalistic/65488_a_66813]
-
Pe care și-o vor păstra, în forme ceva mai simpatice, la Caragiale tatăl și fiul. Felul în care se folosesc de onoare e strict instrumental, fără consecințe. Sunt niște profesioniști ai expedientului, care mărturisesc, ei, fermenții schimbării, o libertate ocupațională de modă veche: „mă iartă, domnule, eu nu metahirisesc nici o meserie, numai proștii au meserii." În această formă, nu în aceea, caducă, a absolvirii de muncă prin naștere și rang, ideea revine periodic în cultura noastră. Imaginea omului care se
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6094_a_7419]
-
condamnări penale care să aducă atingere profesiei de bonă sau de babysitter, după caz, potrivit legii", prevede inițiativa legislativă. Titlul oficial de calificare al bonelor sau al babysitterilor reprezintă, potrivit inițiativei legislative, certificatul de calificare și acreditare eliberat conform standardelor ocupaționale autorizate în România, dar și "diploma, certificatul sau un alt titlu de bonă sau de babysitter dobândite în România sau într-un stat terț, recunoscute ori echivalate în România". Absolvenții de studii liceale, postliceale și superioare calificați în învățământul pentru
Propunere legislativă: Cine poate fi bonă sau babysitter by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36709_a_38034]
-
autochthon habitus. Keywords: habitus, labour force, migration, globalization, work mobility, human resources Introducere Interesul pentru studierea legăturii dintre circulația internațională și reconversia profesională a plecat de la o serie de întrebări: este experiența migratorie asociată cu câștiguri în termeni de status ocupațional pentru imigranții români? În ce măsură ocupațiile și abilitățile debândite în țara de origine influențează statutul ocupațional obținut în țara de destinație? Ce profesii ocupă migranții români în țara de destinație? Se compară acestea cu ocupațiile avute anterior în România? Cât de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
studierea legăturii dintre circulația internațională și reconversia profesională a plecat de la o serie de întrebări: este experiența migratorie asociată cu câștiguri în termeni de status ocupațional pentru imigranții români? În ce măsură ocupațiile și abilitățile debândite în țara de origine influențează statutul ocupațional obținut în țara de destinație? Ce profesii ocupă migranții români în țara de destinație? Se compară acestea cu ocupațiile avute anterior în România? Cât de întâlnită este experiența deprofesionalizării la sosirea în țara de destinație? Reușesc, odată cu trecerea timpului, migranții
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
odată cu trecerea timpului, migranții să-și depășească condiția profesională în țara de destinație? Există elemente (vârstă, gen, educație, profesie, cunoașterea limbii țării de destinație, regiunea de proveniență și țara de destinație) ce au un impactul negativ sau pozitiv asupra statusului ocupațional al migrantului? Care sunt factorii motivaționali ce influențează decizia de a se reorientă profesional în rândul imigranților români? Ce schimbări au loc pe piața muncii în țara natală în perioada în care aceștia sunt plecați? Dar și cum evoluează viața
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sociali dacă îi ignorăm pe cei psihologici, personali etc. În ceea ce privește emigranții, pe lângă absența resimțită de către familie, trebuie să avem în vedere și faptul că integrarea sau absorbția nou veniților în comunitățile alese ca destinație ridică probleme, mai ales la nivel ocupațional. Migrația forței de muncă reprezintă o provocare la nivelul Uniunii Europene, mai ales în ceea ce privește lucrătorii necalificați. Previziunile privind migrația cetățenilor din statele membre sunt influențate de factori precum: nevoile economice (salarii scăzute, rate ridicate ale șomajului, declinul sectoarelor industriale, piața
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în rândul persoanelor de vârsta adultă, de peste 40 de ani, o distribuție egală de gen, cu cel puțin o experiență de tip migratoriu în scop lucrativ, de peste 1 an, în țări de emigrare: Italia, Spania, Franța, Germania. Parcursul și mobilitatea ocupaționala a categoriei de subiecți cuprinși în studiul de față trece prin cel puțin patru tranziții/etape ocupaționale: Fig. 1 Tranziția ocupaționala în rândul migranților Ce spun subiecții? Așa cum era de așteptat și s-a constatat de nenumărate ori, în studiile
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
puțin o experiență de tip migratoriu în scop lucrativ, de peste 1 an, în țări de emigrare: Italia, Spania, Franța, Germania. Parcursul și mobilitatea ocupaționala a categoriei de subiecți cuprinși în studiul de față trece prin cel puțin patru tranziții/etape ocupaționale: Fig. 1 Tranziția ocupaționala în rândul migranților Ce spun subiecții? Așa cum era de așteptat și s-a constatat de nenumărate ori, în studiile sociologice, principalul motiv ce determină migrația internațională, cu scopul ocupării unui loc de muncă este posibilitatea de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
tip migratoriu în scop lucrativ, de peste 1 an, în țări de emigrare: Italia, Spania, Franța, Germania. Parcursul și mobilitatea ocupaționala a categoriei de subiecți cuprinși în studiul de față trece prin cel puțin patru tranziții/etape ocupaționale: Fig. 1 Tranziția ocupaționala în rândul migranților Ce spun subiecții? Așa cum era de așteptat și s-a constatat de nenumărate ori, în studiile sociologice, principalul motiv ce determină migrația internațională, cu scopul ocupării unui loc de muncă este posibilitatea de a-și îmbunătăți statutul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și s-a constatat de nenumărate ori, în studiile sociologice, principalul motiv ce determină migrația internațională, cu scopul ocupării unui loc de muncă este posibilitatea de a-și îmbunătăți statutul socio-economic familial, cel educațional al copiilor și mai apoi cel ocupațional: "unul din motive ar fi lipsa de locuri de muncă în România și salariile mici că, având în vedere că sunt așa cum sunt și locuri de muncă din ce in ce mai puține, lumea încearcă să plece să și caute un loc de muncă
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și cu prestigiu social redus. Puțini însă dintre cei cu studii superioare, calificări înalte, acele persoane ce constituie fenomenul de "brain drain" se conformează acestui principiu. Majoritatea celor cu o experiență migratorie amplă, sau cei ce au un statut economic, ocupațional ridicat și în țara de origine, sunt caracterizați printr-un trend ascendent de sporire a capitalului profesional, ocupațional și social. Chiar dacă s-au putut identifica o serie de diferențe între expectantele persoanelor calificate și a celor necalificate, cu toții consideră că
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
fenomenul de "brain drain" se conformează acestui principiu. Majoritatea celor cu o experiență migratorie amplă, sau cei ce au un statut economic, ocupațional ridicat și în țara de origine, sunt caracterizați printr-un trend ascendent de sporire a capitalului profesional, ocupațional și social. Chiar dacă s-au putut identifica o serie de diferențe între expectantele persoanelor calificate și a celor necalificate, cu toții consideră că, din punct de vedere profesional, experiența migratorie le aduce o serie de beneficii, precum asimilarea unor noi forme
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
cum să-i faci o injecție pentru diabet, să-i iei glicemia" (f, 58 ani). Respondeții vizați în cercetarea de față pot fi încadrați într-o serie de categorii, precum cele din Figură 2. Astfel, cei ce au un statul ocupațional și economic stabil în țara natală (medici, ingineri, IT-ști) urmează un traseu profesional linear sau ascendent, aceștia fiind mereu în căutare de noi oportunități, de învățare continuă, de acces la tehnologie. Iar respondenții cu studii medii sau fără studii, cu
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
tind să urmeze un traseu profesional preponderent descendent în țara gazdă. Doar o mică parte au un traseu linear, adică exercita aceeași meserie, sau ascendent, trecând de la o clasă profesională inferioară la una superioară. Fig. 2 Categorii migranți în funcție de statutul ocupațional și evoluția lor pe piața muncii Sectoarele de activitate și locurile de muncă pe care le ocupă emigranții români, sunt (conform respondenților): muncitor necalificat în agricultură, muncitor necalificat în construcții, prestare servicii de curățenie, îngrijitor copii și bătrâni, muncitor calificat
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
câțiva ani de ședere într-o altă comunitate nu mai este identic cu persoana care a părăsit țara cu câțiva ani în urmă, așteptările sale sunt adeseori complet diferite. Pentru cei mai mulți, experiența de migrație este asociată cu pierderi de status ocupațional, deprofesionalizare, în comparație cu situația avută în România. Majoritatea migranților acceptând meserii neconforme cu statutul lor educațional sau ocupațional. Doar o parte dintre respondenți au fost dispuși să investească resurse financiare în cursuri de reconversie profesională, de limbă, sau chiar continuarea studiilor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
țara cu câțiva ani în urmă, așteptările sale sunt adeseori complet diferite. Pentru cei mai mulți, experiența de migrație este asociată cu pierderi de status ocupațional, deprofesionalizare, în comparație cu situația avută în România. Majoritatea migranților acceptând meserii neconforme cu statutul lor educațional sau ocupațional. Doar o parte dintre respondenți au fost dispuși să investească resurse financiare în cursuri de reconversie profesională, de limbă, sau chiar continuarea studiilor. Migranți care reușesc să-și găsească slujbe valorizate social sunt cei cu calificare înaltă, cu competențe validate
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și în unele servicii, precum cele de învățământ și sănătate. Însă pe masura ce migranții prind experiență, educația redevine un factor important în determinarea șanselor de mobilitate profesională ascendentă. Cunoașterea unei limbi străine, sau a limbii din țara gazdă, educația și statutul ocupațional, reprezintă factori determinanți ai creșterii șanselor de ocuparea a unei meserii valorizate social în țări precum Marea Britanie și Germania. Per ansamblu, comparând ocupația din România cu ocupația din țară de destinație, factorii cu efecte semnificative asupra șanselor de a ocupa
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
interimar și a condus Partidul Social Democrat, până la fuziunea acestuia cu PDSR. Athanasiu este profesor la Universitatea din București și reprezentant al României la Comitetul de Drepturi Sociale al Consiliului Europei. -Domnule profesor, ministerul Muncii calculează nivelul contribuțiilor pentru pensia ocupațională. Noul sistem este, însă, prea puțin cunoscut de către public. Ce presupune? -Dacă vorbim de sistemul contribuțiilor definite, înseamnă că se stabilește care este valoarea contribuției individuale strânse într-o anumită perioadă, fie că o plătește angajatul, fie angajatorul. Beneficiul, adică
Reforma pensiilor, făcută praf de un expert din PSD: scumpă, inutilă, o promisiune peste 20 de ani by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/41609_a_42934]
-
cercetare: a) Pentru născutul viu: sexul, data și felul nașterii, greutatea la naștere, asistența la naștere, situația juridică, locul nașterii, țara de naștere, cetățenia și etnia, asistența la naștere. b) Pentru ambii părinți: domiciliul și reședința obișnuită a părinților, statutul ocupațional al părinților; c) Pentru mamă: data nașterii, nivelul de instruire, numărul nașterilor și al copiilor născuți (copii născuți vii, născuți morți, numărul de copii aflați în viață). Sursa datelor: Buletin statistic pentru născutul viu sau fișiere cu microdate, de la
PROGRAM din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285959]
-
Sfera de cuprindere: Persoanele care au decedat Numărul unităților observate: Numărul decedaților și născuților-morți înregistrați în România în anul 2024. Principalele variabile incluse în cercetare: Data decesului, sexul, data nașterii, domiciliul și reședința obișnuită a persoanei decedate, starea civilă, statutul ocupațional, nivelul de instruire, cetățenia și etnia persoanei decedate, țara de naștere și de deces, locul decesului, cauzele decesului, felul decesului. Sursa datelor: Buletinul statistic pentru deces, buletinul statistic pentru născutul mort sau fișiere cu microdate, de la Oficiile de stare
PROGRAM din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285959]
-
MODUL DE VALORIFICARE A REZULTATELOR ȘI TERMENELE DE DISEMINARE Principalii indicatori rezultați: Numărul decedaților, rata generală și ratele specifice de mortalitate, rata mortalității infantile, rate de mortalitate infantilă specifice pe vârste, mortinatalitatea, cauze de deces, rate de mortalitate pe categorii ocupaționale și nivel de instruire al persoanelor decedate. Acțiuni prevăzute în 2024: Îmbunătățirea metodei de colectare, colectarea datelor demografice înregistrate pe parcursul anului 2024, centralizarea, validarea, analiza datelor și publicarea rezultatelor statistice referitoare la evenimentele demografice petrecute în anul 2023. Tipul
PROGRAM din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285959]
-
2014. b) Regulamentul (UE) nr. 2016/679, rectificat. Sfera de cuprindere: Căsătoriile Numărul unităților observate: Numărul de căsătorii înregistrate în România în anul 2024. Principalele variabile incluse în cercetare: Data nașterii soților, starea civilă (înainte de căsătorie), a câta căsătorie, statutul ocupațional, nivelul de instruire ale soților, cetățenia și etnia soților. Sursa datelor: Buletin statistic pentru căsătorie sau fișiere de microdate, de la Oficiile de stare civilă teritoriale sau prin Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIEASC) - Direcția Generală
PROGRAM din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285959]