965 matches
-
lui Dionis pe jumătate-nchiși nu trădau că el veghează. Il privi în întreg, de la capul inundat în aur pân-la botinele micuțe ce stecleau radioase pe covorul înflorit. "Ah! gândi el, și inima se cutremură în el, este Maria! Da, odorul! ea era. Vorbea singură... fetele vorbesc adesea singure... El simți aerul îndulcindu-se sub șoptirile ei. - Am fugit de - acasă deghizată... tot mă amânau, ba azi, ba mâni... dihania de doctor zicea c-ar fi periculos pentru el... auzi periculos
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
plapoma de lână aurie. M-am apropiat de pat... ea dormea. Am îngenuncheat lângă pat, am dezbinat mînele de deasupra capului ei fără să o deștept și, trăgând mânuța ei albă și dulce pe inima mea, o țineam asemenea unui odor în amândouă mînile și-o sărutam ca pe-un copil. Apoi șezui pe pat lângă ea, așa încît îi priveam în față. Proptindu-mă în mînile mele, așezate una de-o parte a capului ei, alta de altă parte, îmi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
revistei Scientific American), 1995. Chastrette, M.; Elmouaffek, A.; Zakarya D., „Étude statistique multidimensionnelle des similarités entre 24 notes utilisées en parfumerie”, Comptes rendus de l’Académie des sciences, 3030, 13, 1986, pp. 1209-1214. Labows, J.N.; Wysocki, C.J., „Individual Differences in Odor Perception”, Perfumer and Flavorist, nr. 9, 1984, pp. 21-25. Le Magnen, J., „Olfaction”, în C. Kayser, Traité de physiologie, vol. II, Masson, Paris, 1969a, pp. 749-802. Există oare parfumul care să te facă să te îndrăgostești? Feromonii sexuali și atracția
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
cel figurat al unor cuvinte sau expresii, ca și polisemia altora, sunt exploatate, întocmai ca în lirica barocă și manieristă, în scopul obținerii unor efecte de umor absurd: tu ești salvarea mea, ești miliția mea, ești pompierii mei tu ești odorul meu, deodorantul meu, parfumul meu cu pompiță tu ești submarinul meu nuclear, ești casa scânteii dizolvată în nori. Indiscutabil, Mircea Cărtărescu rămâne un maestru în regizarea spectacolului feeriei anodine; poeziile sale pornesc de la notarea unor fapte cum nu se poate
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
pierdere În spațiile cosmosului. Cerul este și pentru Alecsandri un fastuos decor pentru delicate gesturi intime. Sprijinită de pieptul răpitorului, Trestiana zîmbește, din văzduhuri, „ca un vesel meteor”, iar Făt-Frumos, Într-o beatitudine totală, „duce raiului din stele al pămîntului odor”. Răpire simbolică, voiaj pur literar, mesaj fără conotații. Alecsandri iubește și el, ca toți romanticii, departele (sau Îndepărtatul), Însă nu leagă de această noțiune nici una din obsesiile lui poetice. În erotică, se va vedea, femeia este, În ipostaza cea mai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Dan, căpitan de plai este tipul de femeie voinică, năprasnică la mînie, vitează, nelipsită, cu toate acestea, de obișnuitele calități ale feminității: gură rumioară, mers legănat de fecioară gingașă, pielea albă... Fulga e o Ioana d’Arc a Moldovei: „Frumos odor e Fulga! și naltă-i e făptura! Sub genele-i umbroase doi ochi lucesc ca mura, Și părul său de aur În crețuri lungi se lasă Ca pe strujanul verde un caier de mătasă. El are glas puternic În gură
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cari în timpul de față amenință a pierde, pentru vecie poate, limba și caracterul național a poporului român din Bucovina, el a otărît să trimeată în public broșura sa. Spune apoi că ființe denaturate din însuși sânul națiunei cutează să răpească odorul limbei părintești, schimosind-o spre glorificarea lor personală întru atâta încît să fie neînțeleasă de oricine nu ar cunoaște toate limbele europene. "Țăranul - zice d-l critic - se vede deodată depărtat de noi, țăranul de la care am trebui să - nvățăm
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Sfântului Spiridon și altă cișmea la Poarta Goliei, și aceea și mai frumoasă și cu mare haznea, adăpa tot norodul, și auzea în tot ceasul rugând pre Dumnezeu ca să ierte sufletele și păcatele părinților Măriei Sale, care nu puțină pomenire și odor au lăsat acestui pământ, de se va pomeni în tot veacul acestei țări. Și iarăși nu se odihni Domnul nici cu aceasta; ce căuta în tot chipul ca să poată găsi o mijlocire ca să facă un lucru care să nu fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lâna, s-au apucat de lucrul postavului, și au început a face fel de fel de postav și au făcut și o bală de postav prea frumoasă, de au trămis - o la împărăție, la Sultanul Mustafa, peșkeș, ca să vadă ce odor s-au făcut acestui pământ. Ci și acest lucru au rămas o pomenire pământenilor, căci nu mai fusese altădată în țară, și se bucurau cu toții văzând niște lucruri că se fac în pământul lor, ce erau pentru folosul lor. Astfel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Haralambie ș-a școalei de belle arte din Iași, provezute cu portretul lui Ștefan cel Mare, ornate cu diferite simboluri de aspirație și glorii în viitor și înzestrate cu inscripții nimerite și demne de memoria marelui domn român. Toate aceste odoare se sfințesc de cătră clerul oficiant, în urmă lumea să stropește cu aghiasmă ș-apoi în mijlocul unei tăceri adânci d. Xenopol rostește cuvântarea festivă. Acest cuvânt întrunește în sine toate elementele ce constituie un adevărat op de elocință, și nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fată mare. Cucul și grierul cântau mai frumos decât artiștii noștri. Lupul postea și învăța bucoavna pe vro câțiva miei. Toți viețuiau în cea mai mare liniște, numai gâștele câteodată tot mai făceau gălăgie. [20 aprilie 1877] SCRIPT TIBETAN Între odoarele prețioase ce i-au rămas d-lui Dimitrie Sturza de la răposatul său părinte vornicul Alexandru Sturza Miclăușanu se află și o foiță lungăreață de hârtie de bumbac, văpsită negru și scrisă cu litere albe de o parte 4 rânduri, de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
află și o foiță lungăreață de hârtie de bumbac, văpsită negru și scrisă cu litere albe de o parte 4 rânduri, de alta pe un rând. Această foiță, după cum zice o notiță a părintelui său, "s-a găsit între celelalte odoare ce s-au aflat în comoara găsită de maiorul Ioniță Iamandi în ținutul Dorohoi" și este, pe lângă vasele de argint astăzi păstrate în Muzeul Ermitagiului (din Petersburg), singurul obiect ce au rămas cunoscut din mormântul mongolic deschis la începutul veacului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a bisericii decât cea contemporană viețuirii logofătului Manolache Costache, la fel ca și casele de lângă biserică, știut fiind că numai boierii cu stare economică deosebită își permiteau să facă mari cheltuieli, precum biserică din cărămidă, cărți scumpe, veșminte și alte odoare dăruite locașului de cult, un astfel de boier fiind Gavriliță Costache. Biserica a fost prădată de tătari înainte de anul 1769, dată când este găsită și răscumpărată cartea cu însemnarea reprodusă, poate cu ocazia ultimei năvăliri a tătarilor în Moldova, aceea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiind crăpată pe mai multe locuri”, se scrie într-un raport din 1865. Biserica a rămas închisă pentru reparații capitale destul de mulți ani, până în 1883, dovadă că proprietăreasa Umbrăreștilor nu era dispusă să contribuie la repararea ei. În acest răstimp, odoarele cu care ctitorii ei o înzestraseră în 1794, vase de aur și de argint, icoane poleite cu folii de aur, veșminte, cărți etc., au fost date în păstrarea preoților Gheorghe Sobieschi, paroh, și Ilie Călugăreanu, tânăr hirotonisit (1864), precum și bisericii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
coama tavanului: șuncile afumate, picioarele de porc afumate, cârnații și toba de la porc. Zestrea pentru fata de măritat era ținută pe sipet sau pe pat, fiind stivuită ca după un vechi ritual. În sipet se țineau cele mai de preț odoare ale casei: ștergarele de cap și piepții de borangic, betele, obiectele de podoabă sau actele de proprietate. Masa cu două scaune era așezată la fereastră, sipetul în colț, lavița și patul pe lângă perete, toate fiind rânduite cu multă grijă. Camera
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
luată ca pradă de război de la Radu cel Frumos, Maria Vochița avea, conform spuselor lui Iorga, vreo 14 ani. După această căsătorie, faptele războinice ale lui Ștefan se reduc drastic, el stând mai mult pe lângă scaunul domnesc, păzindu-și parcă, odorul, iar după 1487 începe o mare operă construcția de biserici în stilul neasemuit al mănăstirii de la Putna. Se pare că Pătrăuți, a doua biserică din această scurtă minune a artei universale, a fost dăruită Vochiței când aniversa vârsta de treizeci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
superiorii, găsesc plăcere în traiul bun. Nu sunt desigur niște sfinți, dar nici nu păcătuiesc de moarte. La Arghezi, în Cimitirul Buna-Vestire călugării care învie în masă îi găsesc pe confrații lor de peste câteva generații mai dedați cu ale lumii, odoarele rămase fără nestematele originale și pictura murală stricată de intervenții moderniste deșuchiate. Povestirile ortodoxiste relatează diferite miracole și epifanii, apar și convertiri, dar ele sunt prea teziste ca să intereseze cititorul. După 1990, proza ar găsi subiecte suculente în conflictele religioase
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
vremii înviază lumina.” Revista a scris și despre inițiativa nematerializată, în numărul 1: „Sub conducerea S.S. cucernicul preot econom Șt. Vasilescu, protoereul județului Tutova, se va înființa în orașul Bârlad un muzeu bisericesc regional care va fi alimentat cu toate odoarele vechi: cărți, haine, icoane etc. care nu mai sunt întrebuințate de către bisericile din județ și care în multe cazuri sunt rău păstrate și expuse a fi pierdute.” În afara materialelor specifice tradiției și re licvelor, revista a publicat cronici, însemnări, diverse
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
anul al doilea ‐ : M.S. Andreian, Sim. Basilescu, V. Gr. Borgov an, Elena Ciucă, Gh. Crăiniceanu, Aug. Frățilă, C. Hamangiu, C. Sp. Haret, A. Iliescu, I. Mateescu, S. Mironescu, I. Negruțu, Gr. Pletosu, M. Pop, G. Popescu, V. Simionov, L. Te odor, Maxim. La revista „George Lazăr” a colaborat și Constantin Hamangiu, fost elev al Liceului „Codreanu”, promoția 1889, ulterior academician, ministru de justiție, cetățean de onoare a municipiului Bârlad, născut la Pogonești - Bârlad într‐ o familie de răzeși. Redactorul principal al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
e făcut de un iconar - Mușnețeanu de pe o fotografie a lui Creangă. El semăna bine cu fotografia, dar nu l-a cumpărat nimene, căci arăta prea tânăr și nici ea nu prea a vrut să-l vândă. „că-i singurul odor” ce mai avea de la Creangă. 353 Tabloul îl voi dărui spre păstrare Academiei Române. Semna din Zorleni - Tutova, M. Lupescu, învățător. * Ion Creangă, revistă lunară de limbă, literatură și artă populară, apărută la Bârlad în perioada anilor 1908-1921, a constituit tema
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cele mai vizitate. Catedrala Hradcany, care seamănă cu Notre Dame din Paris, e acoperită cu aur ca și o altă catedrală moscovită și are vitralii de o frumusețe unică mai ceva ca la cea din Viena. E foarte înaltă, cu odoare din aur, sonoritate de excepție, statui și sculpturi (în marmură) de inegalabilă valoare artistică. TURNUL OROLOGIULUI, MUZEUL și mai ales mai multe clădiri găzduind Opera de stat, sau teatre, operete, etc. Diverse monumente pe aproape fiecare stradă îl aiuresc pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Pentru mai multe detalii Ackerl K., Atzmueller A., Grammer K., „The Scent of Fear. Original research report”, în Neuroendocrinological Letters, nr. 23 (2), p. 79-84, 2002. Choudhury E.S., Moberg P., Doty R.L., „Influences of Age and Sex on a Microencapsulated Odor Memory Test”, în Chemical Senses, nr. 28 (9), p. 799-805, 2003. Doty R.L., Applebaum S., Zusho H., Settle R.G., „Sex differences in odor identification ability: a cross-cultural analysis”, în Neuropsychologia, nr. 23, 1985, p. 667-672. Jacob S., McClintock M.K., Zelano
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
p. 79-84, 2002. Choudhury E.S., Moberg P., Doty R.L., „Influences of Age and Sex on a Microencapsulated Odor Memory Test”, în Chemical Senses, nr. 28 (9), p. 799-805, 2003. Doty R.L., Applebaum S., Zusho H., Settle R.G., „Sex differences in odor identification ability: a cross-cultural analysis”, în Neuropsychologia, nr. 23, 1985, p. 667-672. Jacob S., McClintock M.K., Zelano B., Ober C., „Paternally inherited HLA alleles are associated with women's choice of male odor”, în Nature Genetics, nr. 30, 2002, p.
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Zusho H., Settle R.G., „Sex differences in odor identification ability: a cross-cultural analysis”, în Neuropsychologia, nr. 23, 1985, p. 667-672. Jacob S., McClintock M.K., Zelano B., Ober C., „Paternally inherited HLA alleles are associated with women's choice of male odor”, în Nature Genetics, nr. 30, 2002, p. 175-179. Koelega H.S., Koster E.P., „Some experiments on sex differences in odor perception. Annals of the New York Academy of Sciences”, nr. 237, 1974, p. 234-246, citat în Doty R.L., Mammalian Olfaction, Reproductive Processes
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
667-672. Jacob S., McClintock M.K., Zelano B., Ober C., „Paternally inherited HLA alleles are associated with women's choice of male odor”, în Nature Genetics, nr. 30, 2002, p. 175-179. Koelega H.S., Koster E.P., „Some experiments on sex differences in odor perception. Annals of the New York Academy of Sciences”, nr. 237, 1974, p. 234-246, citat în Doty R.L., Mammalian Olfaction, Reproductive Processes and Behavior, 1976. Oberg C, Larsson M., Backman L., „Differential sex effects in olfactory functioning: the role of verbal
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]