45,651 matches
-
la cea de-a treia carte a Istoriei noi a lui Zosimos pregătite pentru tipar și care a și apărut un an mai târziu publicării lui Iulian Apostatul, în 1979 - „the typescript of his forthcoming annotations on the third book of Zosimus in the Collec tion Budé” (p. IV); iată traducerea: „manuscrisul dactilografiat al adnotărilor ulterioare (sic!) /în loc de „aflate sub tipar” sau „care urmează să apară” - n.n./ la cea de-a treia carte a lui Zosimus în (sic!) /pentru „din” - n.n.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
monograph on the war with Jugurtha.” - p. 36: „Nu era nimic nou în scrisorile (!) /în loc de „scrierile” - n.n./ romane: Sallustius a făcut același lucru atunci când a scris despre Africa de Nord, (sic!) în monografia sa despre războiul cu Jugurtha”; p. 10-11: „The coinage of Julian is another valuable control over the literature. It is a complex coinage, which still awaits the full-scale treatment it deserves... so that the juxtaposition of literature and coins can be as fruitful for numismatics as for history” - p. 40
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
privind Cezarii, scriere de la sfârșitul secolului IV” - traducere cu o topică năucitoare pentru „Something similar seems to be the case for the notice in Jerome’s ecclesiastical chronicle, which has a striking affinity to Festus’s Breviarium in the account of Julian. The anonymous author of the epitome on the Caesars, writing in the late fourth century...” (p. 9); corect ar fi fost: „Ceva asemănător pare să fie cazul pentru notița din cronica ecleziastică a lui Ieronim, care are o izbitoare
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Church” a fost tradus și redat prin „biserică” (ex. p. 24, 174, 177) în loc de „Biserică”, întrucât, scris cu majusculă, termenul desemnează instituția, nu clădirea; necunoscând istoria ecleziastică și nefăcând nici un efort de documentare, traducătoarele au redat pe multe pagini cuvântul „of” din formule de genul „x (numele unui episcop) of Cappadocia, Caesarea, Cyzicus etc.” prin prepoziția „din”, deși corect era „de”, care indică rangul de episcop de ... al personalujui respectiv, nu că provenea din ... - vezi p. 2, 4, 12, 63, 71
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
indică rangul de episcop de ... al personalujui respectiv, nu că provenea din ... - vezi p. 2, 4, 12, 63, 71, 84: „Gregory of Nazianzus” - p. 24, 26, 43, 136, 151, 172: „Gregorius din Nazianzus”, în loc de „Gregorius de Nazianzus”; p. 3: „Gelasius of Palestinian Caesarea” - p. 25: „Gelasius din Caesarea palestiniană” în loc de „Gelasius de Caesarea palestiniană”; p. 3, nota 2: „Gelasius of Cyzicus” - p. 25, nota 3: „Galesius (sic!) din Cyzicus” în loc de „Gelasius de Cyzicus” etc. p. 5, 10, 74: „the Theodosian Code
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
se putea și „panegiric”, existent în română/ ținut de consulul Claudius Mamertinus în prima zi a lui ianuarie 362”; p. 28: „copies of the panegyrics” - p. 74: „còpii ale elogiilor” pentru „còpii ale panegiricelor”; p. 10: „these documents /the edicts of Julian - n.n./ are a sure guide to the evolution of the emperor’s policies and the calculated caution with whitch he enunciated them.” - p. 39: „aceste documente sunt un ghid sigur al evoluției politicii împăratului și a (sic!) prudenței calculate
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
whitch he enunciated them.” - p. 39: „aceste documente sunt un ghid sigur al evoluției politicii împăratului și a (sic!) prudenței calculate cu care el le-a rostit /în loc de „emis” - n.n/”; p. 10: „in a way unknown to the rhetoric of eulogy or invective” - p. 39: „într-un mod necunoscut retoricii, elogiei sau discursului invectiv /în loc de „retoricii elogiului sau invectivei” - n.n./”; p. 28: „the animosities of an academic clique” - p. 73: „animozităților unui cerc intern academic”, în loc de „animozitățile unei clice academice
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p. 105: „prefectul pretorian al Estului” (corect ar fi fost „al Orientului”, cum se întâlnește la p. 143 („prefectul pretorian al orientului (sic!)”), care redă „praetorian prefect of the Orient” de la p. 67 din original); p. 56: „the praetorian prefect of Italy”, „the praetorian prefect of Illyricum” - p. 122: „prefectul pretorian al Italiei”, „prefectul pretorian în Illyricum (sic!) /corect, „al Illyricumului - n.n./”; p. 68: „praetorian prefect of Illyricum and Italy” - p. 145: „prefectul pretorian în Illyricum și în Italia (sic!) /corect
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Estului” (corect ar fi fost „al Orientului”, cum se întâlnește la p. 143 („prefectul pretorian al orientului (sic!)”), care redă „praetorian prefect of the Orient” de la p. 67 din original); p. 56: „the praetorian prefect of Italy”, „the praetorian prefect of Illyricum” - p. 122: „prefectul pretorian al Italiei”, „prefectul pretorian în Illyricum (sic!) /corect, „al Illyricumului - n.n./”; p. 68: „praetorian prefect of Illyricum and Italy” - p. 145: „prefectul pretorian în Illyricum și în Italia (sic!) /corect, „al Illyricumului și Italiei” - n.n.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
prefect of the Orient” de la p. 67 din original); p. 56: „the praetorian prefect of Italy”, „the praetorian prefect of Illyricum” - p. 122: „prefectul pretorian al Italiei”, „prefectul pretorian în Illyricum (sic!) /corect, „al Illyricumului - n.n./”; p. 68: „praetorian prefect of Illyricum and Italy” - p. 145: „prefectul pretorian în Illyricum și în Italia (sic!) /corect, „al Illyricumului și Italiei” - n.n./”; p. 110: „his trusted prefect of the Gauls” - p. 223: „prefectul de încredere din Galia (sic!) /corect, „al Galiilor” - n.n./”; p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pentru et) auctoritatem eius ordinis... („Dreptul senatorilor și autoritatea acelei clase (sic!) /în loc de „acelui ordin” - n.n./...”)”; p. 79: numele fratelui vitreg al lui Iulian, Gallus, apare ca Gallius; p. 86: „There he paid particular tribute to a faithful old priestess of Demeter named Callixena... ” - p. 176: „Acolo a plătit un tribut special pentru vechea (sic!) /corect, „bătrâna” - n.n./ preoteasă a lui Demeter, numita Callixena...”; p. 89: „as restaurator templorum, the restorer of the temples” - p. 180: „ca restaurator templorum, restauratorul de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
measures which, in their original form, antedate Julian’s final years as emperor” - p. 162: „Toate acestea (sic!) sunt măsuri care de la început (sic!) anticipă (sic!) ultimul an al lui Iulian ca împărat”; p. 86: „The hectoring, insitent, wounded tone of this remark anticipates the subsequent disenchantment of the emperor with the recalcitrant Antiochenes and the others who refused his demands” - p. 175: „Tonul fanfaron, insistent și rănit al acestei afirmații, (sic!) anticipă deziluzia împăratului ce va urma, (sic!) cu antiohienii
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
who refused his demands” - p. 175: „Tonul fanfaron, insistent și rănit al acestei afirmații, (sic!) anticipă deziluzia împăratului ce va urma, (sic!) cu antiohienii recalcitranți și cu alții care i-au refuzat pretențiile (sic!)”; p. 115-116: „Thus, with the aid of Ammianus, Zosimus, and the surviving writings of Eunapius, we have succeeded in recovering an acount of the Paris acclamation...” - p. 115: „Prin urmare, cu ajutorul lui Ammianus, a (sic!) lui Zosimus și a (sic!) operelor lui Eunapius care au supraviețuit, ne-
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
fanfaron, insistent și rănit al acestei afirmații, (sic!) anticipă deziluzia împăratului ce va urma, (sic!) cu antiohienii recalcitranți și cu alții care i-au refuzat pretențiile (sic!)”; p. 115-116: „Thus, with the aid of Ammianus, Zosimus, and the surviving writings of Eunapius, we have succeeded in recovering an acount of the Paris acclamation...” - p. 115: „Prin urmare, cu ajutorul lui Ammianus, a (sic!) lui Zosimus și a (sic!) operelor lui Eunapius care au supraviețuit, ne-au condus la descoperirea unei povestiri a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p.Chr.), susținută în anul 2010. Primul capitol, Introduction (p. 9-23), este structurat pe mai multe subcapitole, după cum urmează: A. Approach motivation and necessity (p. 9-10); B. Methodological remarks (p. 10-11); C. The general background (p. 11-13) și D. History of researches (p. 13-23). În acest capitol autorul prezintă considerentele de la care a pornit în întocmirea unui repertoriu arheologic al descoperirilor romane din teritoriul cuprins între Carpații Orientali și râul Prut, precum și o serie de probleme pe care acesta le-a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sub o atentă supraveghere a administrației imperiale, care cantona în provinciile Moesia Inferior și Dacia. Spațiul ocupat de „dacii liberi”, la care se adaugă infiltrațiile sarmatice venite din Est, se întindea până la Nistru. Cel de-al doilea capitol, The corpus of finds (p. 23-247), este rezervat trecerii în revistă a descoperirilor romane dintr-o „micro zonă a vastului Barbaricum”, mai exact „importurilor” romane din teritoriile „dacilor liberi”. Produsele romane descoperite în spațiul cuprins între Carpați și Prut sunt organizate în cadrul unui
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
abundenței acestora și necesității unei analize specializate. Al treilea capitol, The typology and chronology of the finds (p. 247325), este compus din: A. Tools and implements (p. 247-257); B. Military equipment (p. 257-262); C. Clothing accessories (p. 262-274); D. Objects of adornment (p. 274-287); E. Containers (p. 287-324) și F. Lighting pieces (p. 324-325). În acest capitol, piesele din catalog sunt reluate și prezentate detaliat, grupate pe categorii, din dorința de a înțelege circulația acestora. Demersurile de încadrare tipologică și cronologică
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
provincii romane, Dacia și Moesia Inferior. Capitolul are trei subcapitole: A. The frontier as a contact area between the Roman world and the „barbarians” (p. 325-329); B. Trade routes and areas of economic interaction (p. 329-331) și C. The role of provinces of Moesia Inferior and Dacia in the trade whit the „barbarians” (p. 331-341). În cele trei subcapitole se definește conceptul de li mes și vallum, apariția unei „zone-tampon” aflată la granița Imperiului, importanța capetelor de pod de la Barboși și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dintre ele a ajuns, între timp, în rafturile bibliotecilor. Deocamdată e accesibilă doar cititorilor de limbă engleză. Editura Polirom, deținătoarea drepturilor de traducere, va lansa foarte curând și ediția românească. E vorba de Stalinism for All Seasons. A Political History of Romanian Communism (”Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc”), publicată de Vladimir Tismăneanu la prestigioasa University of California Press. Când, la începutul lui decembrie 2003, mi-a sosit prin poștă, am avut o involuntară strângere de inimă: oare
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
de Nietzsche s-a răzbunat peste un secol când studenții din Paris scriau pe zidurile caselor “Nietzsche a murit/ semnat Dumnezeu”. M-am gândit apoi că s-ar putea să fie vorba de relativismul moralei. Un profesor de la Massachusetts Institute of Technology dă, în cursul său de filozofie, exemplul legilor de circulație; ceea ce în Marea Britanie constituie o regulă (condusul pe partea stângă), în SUA este contravenție și reciproc. Mergând însă ceva mai departe putem observa că furtul, de pildă, este condamnat
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
Ungaria, T. Kinosita din Japonia, subsemnatul din România - au impus stilul dezbaterilor. La aceste repere de autoritate s-au adăugat, în număr mare, participanți din generațiile mai tinere. Volumul excepțional, care reunește rezumatele comunicărilor redactate în limbile engleză (XIII-th Sympozion of The International Dostoevsky Society, july 3-8, 2007, Budapest, IDS, University ELTE, Budapest, 2007), rusă și franceză - se deschide, conform principiului alfabetic, cu o comunicare în limba rusă, emblematică pentru tema principală a simpozionului: Dostoievski și romanul rus ca mit filosofic
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
27. Mincu, I., Segal, B., Popa, E., Segal, R.1989 Orientări actuale în nutriție, Editura medicală, București; 28. Mircea, I., 1986 - Tehnologii de ambalare a legumelor și fructelor proaspete și industrializate, Ed. Tehnică, București 29. Nagy, K., 1999.The role of Food Fortification în combating Micronutrient Deficiences, F. Hoffmann - La Roche Basle - Switzerland; 30. Neamțu, G., 1997 - Biochimie alimentară, Ed. Ceres, București 31. Neamțu, G.,1997 Biochimie alimentară, Editura Ceres, București; 32. Niac, C., 2004 - Alimentație, nutriție, alimente, Editura EMIA, Deva
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
tablouri celebre care fuseseră sustrase de la muzeul Bruckenthal din Sibiu. Ce ne poți spune despre acel episod care a dovedit o foarte bună colaborare Între țară și exil? CGM: Episodul este redat pe larg Într-un articol intitulat “The return of artwork will bring relief” apărut În ziarul “The Herald” din Miami În ziua de 10 Iulie 1998. În articol se arată (și traduc ad literam) “Guvernul Român este bucuros că patru picturi de mari maeștri, care fuseseră furate, au fost
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
recomandat să dau consultații firmei Celanese În Corpus Christi, Texas (vezi mai sus). Prin el l-am cunoscut Îndeaproape pe Donald Othmer, profesor de inginerie chimică, faimos ca inventator, multimilionar și filantrop care a co-editat mult utilizata lucrare ”Kirk-Othmer Encyclopedia of Chemical Technology.” Nici astăzi nu pot să uit priveliștea New York-ului din casa sa așezată vis-à-vis de port, În Brooklyn. În Los Angeles l-am cunoscut pe monseniorul O. Bârlea, fondatorul Academiei Româno-Americane, despre care am mai vorbit. La sfatul
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
se certifică nașterea viitorului scriitor la 28 februarie 1907 (stil vechi), ora 5 dimineața. "împricinatul" confirmă această dată în Jurnal vol. II, Editura Humanitas, 1991, p. 459, ed. a II-a, 2004, p. 473, versiunea americană, vol. IV, The University of Chicago Press, p. 88. într-un articol intitulat Dicționarul scriitorilor români (Jurnalul literar, nr. 1-2, ianuarie, 1999) apreciam textul despre Eliade din volumul al II-lea, coordonat de Mircea Zaciu. Remarcam analizele subtile ale operelor, judecățile de valoare și sesizarea
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]