1,007 matches
-
chiar după mai mult timp, dacă acesta se conservă În condițiile stabilite de tehnica criminalisticii. Deci, autorii unor fapte pot fi descoperiți după un timp Îndelungat pe această bază. Datorită funcției acestui simț și capacității pe care o are analizatorul olfactiv de a deosebi un miros de altul, acești câini pot identifica mirosurile cele mai discrete, iar pe cele mai intense le poate sesiza chiar de la distanțe foarte mari. Acest lucru vine și explică pe cale științifică atracția lupului din sălbăticie pentru
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
erau În călduri. Desigur, acest lucru le este facilitat și de adulmecarea particulelor mirositoare care persistă În aer, fiindcă inspirația și expirația forțată a aerului determina trecerea unui număr mai mare din particulele mirositoare ce excită celulele senzoriale din mucoasa olfactivă. Posibilitatea perceperii mirosurilor este dată, În afară de intensitatea lor, de finețea mucoasei olfactive și de suprafața ei care este foarte Întinsă, ce la câine este de 300 de ori mai mare decât la om, iar celulele senzoriale de pe suprafața mucoasei ating
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
particulelor mirositoare care persistă În aer, fiindcă inspirația și expirația forțată a aerului determina trecerea unui număr mai mare din particulele mirositoare ce excită celulele senzoriale din mucoasa olfactivă. Posibilitatea perceperii mirosurilor este dată, În afară de intensitatea lor, de finețea mucoasei olfactive și de suprafața ei care este foarte Întinsă, ce la câine este de 300 de ori mai mare decât la om, iar celulele senzoriale de pe suprafața mucoasei ating un număr de 150 300 milioane, pe când la om nu depășesc 20
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
chisturi ovariene, călduri prea liniștite sau prea violente sau cele cu ciclul de călduri neregulat, cât și cele cu tulburări ale instinctului genezic sau matern. Se va acorda atenție deosebită examinării simțurilor mirosului, văzului și auzului. Pentru a verifica capacitatea olfactivă (mirosuluiă se scoate câinele pe un teren necunoscut pentru el, unde este lăsat liber să miroase, iar dacă această operațiune o face În mod obișnuit, ca și cum ar cerceta sub acest aspect terenul sau urmele pe care sunt imprimate ce i
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
unui răufăcător este necesar să se cunoască lungimea botului, Înălțimea la crupă (forța de propulsie În atac este dată de trenul posterioră; lărgimea pieptului precum și indicele masivității, indicele cefalic etc. Este de la sine Înțeles că un câine cu un simț olfactiv deosebit, cu un sistem nervos echilibrat și care arată voință și energie de a prelucra urma unui infractor, nu poate obține rezultate dacă nu are și capacitatea cardio respiratorie corespunzătoare pentru un efort prelungit. Creșterea, Întreținerea și dresajul unui câine
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
psihice care au loc la nivelul celulelor nervoase din organism. Mijlocul prin care câinele percepe și transmite organismului știri sau elemente din mediul exterior este reprezentat de o serie de stimuli Înregistrați prin propriile simțuri de bază, printre care cel olfactiv este deosebit de dezvoltat la această rasă. De asemenea, câinele-lup are o mare capacitate auditivă, Întrecând cu mult pe cea a omului, ceea ce Îi permite, așa cum s-a mai spus, să localizeze de la mare distanță orice sursă sonoră, față de care reacționează
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
activitate pe care câinele o desfășoară cu satisfacție, fără să consume sau să aibă o finalitate apetitivă. Instruirea câinelui În acest scop este destul de complexă și necesită multă răbdare din partea instructorului pentru a-i forma deprinderile exploratorii. Pe baza capacității olfactive extrafine cu care este dotat câinele-lup, acesta decelează mirosul specific drogurilor dintr-o Încăpere, mijloc de transport sau care sunt ascunse În bagaje, haine etc., cu o rapiditate uimitoare. Fără Îndoială că și această deprindere sa format lent, prin acumularea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
În cazul Îndepărtării Întâmplătoare a cățeilor din cuib, revenirea este Înlesnită de stimulii sonori emiși de mamă, care sunt imprimați În memoria acestora. De fapt, comportamentul câinelui continuă să se bazeze toată viața lui, În principal, pe stimulii acustici și olfactivi. Acest fapt explică Încă o dată de ce câinele, În deplină dezvoltare și maturitate fizică, poate să-l confunde de la distanță pe stăpânul său, dacă nu este avertizat prin stimuli acustici, prin voce, a cărei tonalitate este inconfundabilă pentru el. Ca o
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de portocal rătăcită, uitată între frunze... și am luat cu mine, mai ales, parfumul ei... Amintirile mele sunt legate de parfumuri sau, să zicem, mirosurile sunt un fel de... sigilii. E suficient să reîntâlnesc, uneori la distanță de ani, notele olfactive de care odată am legat inconștient ceva sau pe cineva, și, instantaneu, ca și cum ai da la o parte dopul unei sticle, încep să iasă la iveală tot felul de lucruri pe care le-aș fi crezut definitiv pierdute. Andrei mirosea
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
venea adormitor” „Blând îngânat de-al valurilor glas” „Un rai din basme văd printre pleoape” „Pe câmpi un văl de argintie ceață, Sclipiri pe cer, văpaie preste ape" 4. Selectați cuvintele și expresiile care conturează imaginea vizuală, imaginea auditivă, imaginea olfactivă și imaginea dinamică din tabloul naturii descris de poet. 5. Alcătuiți enunțuri cu alte patru sensuri diferite ale cuvântului „bate". 6. Scrieți familia lexicală a cuvântului: drept. 7. Precizați ce denumește fiecare cuvânt subliniat din versurile de mai jos: „Un
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
ca trunchiuri provenite din creier și nu din inimă cum crezuse Aristotel, ei nefiind canale goale, ci pline. Se îndoiește că inima este sediul spiritului, dar, de frica Inchiziției, nu abordează subiectul. Descrie chiasma nervilor optici, creierul mic și bulbii olfactivi. Vesalius corectează greșelile lui Galen și pune bazele moderne ale anatomiei creierului. Poate fi considerat drept cel care a pus bazele disecției, ale antropologiei fizice și ale chirurgiei anatomice. Studiile sale stau la baza panourilor anatomice ale pictorului baroc Pietro
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de cel al omului. O diferență majoră între cele două genomuri este reprezentată de cromozomul 2 al genomului uman, care pare a fi rezultatul unei fuziuni a cromozomilor 12 și 13 ai cimpanzeului. Asistăm la o extraordinară pierdere a genelor olfactive la oameni. Corporația Celera, fondată în 1998 ca unitate comercială a societății Applera, condusă de Dr. J. Craig Venter 82, președinte transferat de la Institutul de Cercetări Genomice. Corporația s-a ocupat de proiectul decodificării genomului uman, având un buget de trei
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
binare [±Animat], [±Abstract], [±Uman] etc., și, pe de altă parte, structura lor argumentală, formulată în termenii teoriei cazuale fillmoriene. În funcție de criteriul intențional vs nonintențional, autoarea distinge două subcâmpuri de verbe de percepție pentru fiecare dintre cele cinci modalități (vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă, tactilă): subcâmpul verbelor agentive sau intenționale și subcâmpul verbelor nonagentive sau nonintenționale, pe care le analizează sintactic. În recentul articol al Mariei Iliescu (2009) se surprind diferențele de natură semantică și discursivă dintre două verbe al căror sens de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
primul capitol, Delimitarea clasei lexico-semantice a verbelor de percepție, deschidem cadrul de cercetare definind domeniul semantic al percepției. Delimităm clasa lexico-semantică a verbelor de percepție din limba română în funcție de mai mulți parametri: organele implicate în percepție (percepția vizuală /auditivă/tactilă/olfactivă/gustativă), prezența în structura semantică a trăsăturii [± Intenționalitate] și rolul tematic atribuit de verb subiectului. În urma acestor clasificări, distingem trei "utilizări" ale verbelor de percepție: nonintențională, intențională și evidențială (aparentă), pe care le reprezentăm în termenii teoriei cognitive a prototipului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fost condiționați să percepem lucrurile numai într-un singur mod. (2) Cum percepeți clasa politică actuală? Sensul restrâns corespunde unei utilizări mai specializate a termenului: a percepe înseamnă a înregistra și a prelucra doar informațiile de natură fizică: vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă și tactilă. Această "specializare" se poate observa și din tipul de complemente selectate, stimuli de natură vizuală, auditivă, olfactivă etc.: lumină, zgomot, miros, gust, atingere, ca în exemplele (3)-(7): (3) Un ochi care nu percepe lumina nu prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
utilizări mai specializate a termenului: a percepe înseamnă a înregistra și a prelucra doar informațiile de natură fizică: vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă și tactilă. Această "specializare" se poate observa și din tipul de complemente selectate, stimuli de natură vizuală, auditivă, olfactivă etc.: lumină, zgomot, miros, gust, atingere, ca în exemplele (3)-(7): (3) Un ochi care nu percepe lumina nu prezintă răspuns pupilar la stimularea luminoasă directă. (4) Acest zgomot nu iradiază și nu se percepe într-o anumită perioadă a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
distinctive 11: - conțin semul comun inerent [+Percepție]12; - conțin semul variabil [de un anumit tip], concretizat prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]; În interiorul fiecăruia dintre cele cinci microcâmpuri identificate - al percepției vizuale, auditive, tactile, olfactive, gustative -, verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Astfel, se disting ca membri ai câmpurilor lexico-semantice delimitate 13 următoarele verbe: arătaintranz., a contempla, a întrevedea, a iscodi, a privi, a observa, a scruta, a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a privi, a observa, a scruta, a se zgâi, a se uita, a vedea, a zări (câmpul vizual), a asculta, a auzi, a audia (câmpul auditiv), a atinge, a mângâia, a palpa etc. (câmpul tactil), a adulmeca, a mirosi (câmpul olfactiv), a degusta, a gusta, a savura (câmpul gustativ) etc. În ceea ce privește distribuția semului [±Manieră], se disting verbele care încorporează maniera în semantica lor de cele la care această trăsătură este nonspecificată (vezi și Anexa): să se compare, în acest sens, verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
non-central): a asculta percepția tactilă termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a atinge termeni subordonați (non-centrali): a mângâia, a palpa, a pipăi 16 percepția gustativă termen supraordonat: a percepe termen central: a gusta termen subordonat (non-central): a degusta percepția olfactivă termen supraordonat: a percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
tipul de percepție senzorială exprimată. A simți redă atât percepții fizice senzoriale, cât și percepții abstracte, cognitiv-afective, fiindcă, așa cum se specifică în definiția lexicografică, poate surprinde și percepția unei calități. Paradigma verbelor de percepție interferează în zona percepțiilor chimice (tactile, olfactive) cu zona senzațiilor fizice. Putem vorbi, în astfel de contexte, de un continuum percepție fizică - senzație fizică: Simt un gust plăcut, Simt o durere în piept. 4.2. Verbele de percepție evidențială 19 Includem în clasa verbelor cu trăsătura semantică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
miros". Justificarea includerii acestor unități lexicale în clasa verbelor de percepție se explică prin proprietatea lor comună de a exprima stări care, indirect, se interpretează ca percepții: a arăta/a suna/a mirosi cumva înseamnă "a fi perceput vizual/auditiv/olfactiv de către un referent". Cele stări stări cu structura [a arăta/a suna/a mirosi + proprietate], care evocă percepții vizuale, auditive și olfactive, nu pot exista în absența unui referent, lexicalizat sau nelexicalizat, care să înregistreze senzorial informațiile de natură fizică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
indirect, se interpretează ca percepții: a arăta/a suna/a mirosi cumva înseamnă "a fi perceput vizual/auditiv/olfactiv de către un referent". Cele stări stări cu structura [a arăta/a suna/a mirosi + proprietate], care evocă percepții vizuale, auditive și olfactive, nu pot exista în absența unui referent, lexicalizat sau nelexicalizat, care să înregistreze senzorial informațiile de natură fizică exprimate. Între aceste verbe și cele de la (8) -(11) există însă o diferență semantico-sintactică, care impune tratarea lor ca două subclase distincte
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prin verbul listen, și cea evidențială, prin verbul sound. Percepția vizuală intențională și cea evidențială se exprimă prin același verb, look (în tipare sintactice diferite), iar percepția nonintențională, prin verbul see. Fiecare dintre celelalte trei modalități de percepție (tactilă, gustativă, olfactivă) "dispune" de un verb comun care, în structuri sintactice diferite, exprimă opoziția percepție nonintențională - percepție intențională - percepție evidențială. Modalitatea de percepție Nonintențională Intențională Evidențială (Aparentă) Vizuală Tinerii văd bine. M-am uitat la un film. Privește munții. Vedem filmul la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
arată obosit. Auditivă Aud zgomote. Ascult muzică. Muzica sună bine. Tactilă Simt frigul la mâini. L-a atins ușor pe umăr ca să-l facă atent. Ø Gustativă Simt un gust amar. Am gustat mâncarea. Ø (perifrastic) Prăjitura are gust bun. Olfactivă Simt miros de liliac. Câinele miroase mâncarea. Prăjitura miroase bine. În opoziție cu engleza, în română 25 anumite tipuri de percepții nu se pot exprima printr-un lexem distinct, ci printr-o parafrază cu structura [a avea/a simți + substantiv
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
semantică pot exprima simultan două tipuri de percepție. Funcționează astfel verbul a vedea, care poate reda atât percepția nointențională, cât și percepția intențională, prin selecția unor compliniri nominale cu proprietăți semantice interne diferite. Trei tipuri distincte de percepție nonintențională - tactilă, olfactivă și gustativă - pot fi exprimate prin structuri care conțin verbul neutru senzorial a simți, urmat de un substantiv abstract care codifică o proprietate fizică 26. Această "limitare" în folosirea verbului a simți doar pentru cele trei tipuri de percepție fizică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]