682 matches
-
acuzele dintre doctorul Lupu, de pe banca ministerială, și foștii lui tovarăși de luptă din partidul național-țărănist. Madgearu i-a amintit doctorului Lupu că el l-a recomandat lui Iorga, în 1919, pentru ministerul de interne. Acum a trecut în lagărul oligarhiei și a patronat fraudele din alegeri. Doctorul Lupu a susținut că alegerile liberale au fost "cele mai curate de la 1919". Și a continuat: În ce privește că sînt alături, pe banca ministerială, de domnul I.C. Brătianu, aceasta mă onorează. Dumneavoastră stați alături de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
încă de oficina de unde plecau ironiile și disprețuirile pentru persoana sa, adică de faimosul Jockey club. O mînă de "descamisados", acești fideli ai Evitei pînă la fanatism, întruniți într-una din zile în piața de Mayo, pentru a manifesta împotriva oligarhiei, scandînd Evita, Evita, au pornit pe bulevardul Florida, cu ținta Jockey club. Cu ciomege, cu lanțuri și frînghie și cu bidoane cu benzină au pătruns în fastuoasa clădire, au distrus toate bogățiile, toate lucrurile de artă și au dat foc
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
1920, până în iulie inclusiv, apar alte 10 numere, articolele dezbătând: criza financiară, reforma electorală, cursuri pentru cultivarea poporului, prezentarea de cărți, spectacole de teatru, reviste și ziare, reforma în universități și în învățământul superior, măsuri sanitare, politică internă, comentarii despre oligarhie și democrație. Au semnat: T.B., dr. V. Gherasim, T. Balan, C. Berariu, Nicolai Grămadă (însemnări). * Crestomaticul Românesku sau Adunarea a tot felul de istorii și alte făptorii scoase din autorii di pe osebite limbi, Crestomaticul Românesku sau Adunarea a tot
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la scară etc. etc., s-ar zice că burghezia a avut suficientă forță sau abilitate de a-și „cumpăra dușmanii”! Sau, mai știi, Marx, Lenin, Troțki și alții (până la un Mussolini care ajunge la putere ca șef sindicalist luptând contra oligarhiei financiare!Ă s-au Înșelat; „clasa muncitoare” nu era „clasa cea mai avansată”, nu era făcută pentru a conduce societatea. Banul, „inventat” și abilitat de burghezia ascendentă și care și-a făcut „temele” adică revoluțiile ei - doar În Franța cele
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a arătat atuncea destul de greoiu față de o atare indicație. Pe urmă însă, mai târziu, după unire primind invitația de a încăleca pe cal, a făcut o sforțare așa de remarcabilă, încât a sărit dincolo de șea. Astăzi se simțește bine cu oligarhia liberală. Nu-i fac d-lui Inculeț din aceasta o crimă, mai ales că și alții au înțeles tot așa de bine lucrurile. Afară de asta am a-i mulțămi d-sale pentru o anecdotă, pe care a spus-o odată cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ezita să reteze capete. O ipoteză, lansată recent de Neagu Djuvara, omul care și-a petrecut mai toată viața departe de țară, având mai greu contactul cu documentele, încerca să impună ideea că Țările Române au fost conduse de o oligarhie boierească, asta pentru că autorul ipotezei este boier, cu antecedente și fanariote. La noi, boierii au îndrăznit să organizeze un complot, pentru a lichida fizic un domn care îi nemulțumea, dar să impună o politică a lor, atât în interior, cât
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nimeni nu a mai îndrăznit să cârtească pe față, deși ocaziile s-au oferit în timpul deselor războaie, care au avut loc până la moartea domnului. Neagu Djuvara se răsfăța, boier fiind, că Țările Române au fost conduse de marii boieri, de oligarhia boierească. În 1523, când s-au ridicat marii boieri împotriva lui Ștefăniță, nepotul lui Ștefan cel Mare, aceștia, scrie Grigore Ureche, “văzându că lui Ștefan vodă i-au venit țara întru ajutoriu s-au risipitu printr-alte țări, lăsându-și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
venit în ajutor domnului a fost, mai întâi, formată din locuitorii satelor, care făceau parte din ocolul târgului Roman. Cum i-au căsăpit pe boieri, Alexandru Lăpușneanu și Mircea Ciobanul, peste 20 de ani, spune multe despre rolul jucat de oligarhia boierească în conducerea țării. Ca șef al armatei, domnul putea delega pe un dregător să conducă un corp de oastea, atunci când avea loc o acțiune secundară, așa cum s-a întâmplat în 1497. Pentru a-i împiedica pe călăreții mazuri să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Toate relațiile diplomatice cu România sînt întrerupte, Consulatul Român și în general toți agenții guvernului român sînt trimiși înapoi, pe drumul cel mai scurt, dincolo de frontieră. II. Fondul român de aur care se găsește la Moscova este declarat intangibil pentru oligarhia română. Guvernul Sovietelor își asumă răspunderea de a conserva acest fond și de a-1 remite în mâinile poporului român. III.Scerbacev, revoltat contra revoluției și comandant suprem al frontului român, e declarat dușman al poporului și în afara legii. Palatul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea. După cum știm dintr-o bună parte a studiilor sale, guvernul pentru care a lucrat Leonardo Bruni a fost oligarhic 44. Dar trebuie să ținem seama de faptul că oligarhiile sunt întotdeauna republici și că rolul unei oligarhii, care este de a se autolegitima și reglementa, diferă substanțial de cel al unei monarhii sau tiranii. Apoi, deja din anii '60 o parte a criticii a afirmat că republica florentina a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
secolului al XV-lea. După cum știm dintr-o bună parte a studiilor sale, guvernul pentru care a lucrat Leonardo Bruni a fost oligarhic 44. Dar trebuie să ținem seama de faptul că oligarhiile sunt întotdeauna republici și că rolul unei oligarhii, care este de a se autolegitima și reglementa, diferă substanțial de cel al unei monarhii sau tiranii. Apoi, deja din anii '60 o parte a criticii a afirmat că republica florentina a fost mai mult imperialista decât defensivă în politica
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
concluzia că liniile majore de descendentă au suferit un process de diversificare internă (mai curând decât de fragmentare) ca răspuns la presiunile politice din secolul al XIV-lea. De asemenea, si John Najemy (p. 69) a sugerat că stabilirea unei oligarhii a familiei conducătoare în Florența după îndepărtarea regimului Ciompi în 1382 a creat o atmosferă în care familia, "cu ierarhia și noțiunea de descendentă bine stabilită, dar și cu autoritatea ei binevoitoare", a înlocuit partidul și ghilda, ca unitate fundamentală
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în Journal of the History of Ideas, LVI, 1995, pp. 309-338, esp. p. 325; a se compară cu Paolo Viti, Leonardo Bruni e Firenze. Studi sulle lettere pubbliche e private, Bulzoni, Romă, 1992. 97 El subliniază în schimb asemănările dintre oligarhia florentina și aceea a statului princiar de oriunde, în secolele XIV și XV-lea. 98 Rubinstein, The Government of Florența, cît. See also William J. Connell, "Changing Patterns of Medicean Patronage: The Florentine Dominion During the Fifteenth Century", în Lorenzo
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
din societatea noastră prin acel "consum necompensat" al păturii superpuse, conducând în limbajul actual la o "depotențare ontologică" și cum actualitatea ideilor poetului național se dovedește dramatică, putem descoperi principala cauză a războiului purtat de unii exegeți. Prin comportamentul postdecembrist, oligarhia politică (noua pătură superpusă) nu face decât să confirme teoria eminesciană. Teorie pe care, de fapt, își clădise și C. Rădulescu-Motru demonstrația furibundă împotriva politicianismului". E unghiul din care trebuie judecat și înțeles, în contextul timpului său, naționalismul gazetarului de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
consolida propriile poziții prin îndepărtarea rivalilor periculoși, și utilitatea acestor campanii în realizarea obiectivului lor. Corupția în China își are rădăcinile în procesul politic, incluzând modul în care au fost implementate schimbările economice. Structura politică plasează putere într-o mică oligarhie de politicieni, lideri militari și oficialități în fapt scutiți de responsabilitate juridică. Confidențialitatea este păstrată prin controlul presei, insuflarea fricii și pedeapsă. Libertățile civile sunt respectate doar când sunt inofensive sau în cadrul mișcărilor politice favorabile; altfel sunt reprimate. Centralizarea puterii
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
lor pentru educație, ei erau cei mai prosperi și mai realizați dintre toate popoarele balcanice. Poziția cu adevărat privilegiată din rîndul creștinilor era însă deținută nu de negustori și nici măcar de înalții oficiali ai bisericii, ci de un alt grup, oligarhia fanariotă, al cărei centru era Constantinopolul. Membrii acestui grup, al cărui nume provenea de la Fanar, sau cartierul farului, unde trăiau majoritatea creștinilor ortodocși și unde se afla sediul Patriarhiei, erau în mare parte de naționalitate greacă, dar el includea și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o constituție. Principalul lor efort era îndreptat în direcția împiedicării faptului ca o singură persoană să obțină o poziție care să-i asigure o putere supremă de necontestat. Idealul lor, ca și cel al omologilor lor din Serbia, era o oligarhie a primaților. Documentul luat drept model de delegați era constituția franceză din 1795. După exemplul acesteia, puterea executivă era acordată unui comitet format din cinci membri, condus de Mavrocordat. Fiecare membru al comitetului reprezenta o regiune. Acest organism slab nu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
unei constituții care să limiteze puterea cneazului și să-l oblige să guverneze împreună cu oamenii de frunte ai țării. Nu se punea problema participării populare sau a unei reforme democrate. Alternativa oferită era domnia unui conducător corupt sau a unei oligarhii. Avînd aceste opțiuni, guvernele britanic și francez sprijineau sistemul absolutist al lui Miloš. În schimb, Rusia îi susținea pe constituționaliști. Sub presiunea puternică a opoziției interne, Miloš a fost nevoit să fie de acord cu modificarea sistemului de guvernare. A
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a apărut ideea unei adunări reprezentative și a unui guvern constituțional. Se făcea apel la vocabularul mișcărilor liberale și democratice ale Europei, dar de fapt, problema era dacă țara trebuia să fie guvernată de un conducător autoritar sau de o oligarhie puternică. Țăranul de rînd, cu excepția luptătorului revoluționar, nu juca nici un rol politic direct în stat. Controversele interne implicau nu numai conflictul dintre conducător și notabili, ci și lupta pentru putere politică dintre oamenii de frunte membri ai facțiunilor sau partidelor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și porți, cu străzi așternute cu dale albe de calcar, cu temple păgâne și bazilici creștine, cu resturi de coloane și portice, cu locuri de judecată și cu terme: lespezi de marmură și mozaicuri pe care călcau tinerii efebi din oligarhia cetății... Am cules cu pietate și reculegere rămășițele acestui trecut iubit și le-am adus peste sute de kilometri și zeci de veacuri ca să vă bucurați și voi de ele, după cum m-am bucurat eu. În rest - am muncit ca
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
jucase și în trecut, și nu mai avea șanse să înșele pe nimeni. La primele alegeri reacțiunea a fost înfrântă. Marea majoritate a sufragiilor a fost dată reprezentanților muncitorimii, țărănimii și intelectualității progresiste. Țara se rostea pentru sine și împotriva oligarhiei marilor proprietari, a trustmanilor și a cavalerilor de industrie, protejați de cercurile palatului.“ (Viața românească, decembrie 1972) „Am moștenit o țară frumoasă și bogată Și-i vom spori avutul și faima-i vom spori Prin faptă vitejească, prin muncă încordată
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
neînțelegerile și rivalitățile personale, cu permanentele frământări care agitau acele eterogene, ciudate, uneori monstruoase, formațiuni care sunt partidele noastre politice. Raportat, mai ales, la frământările sociale care prevesteau marile evenimente de mai târziu, el divulgă începutul de descompunere în care oligarhia noastră politică intrase încă de pe atunci. Evenimentele se cunosc. La 19 Ianuarie, Take Ionescu adresează țării manifestul care a precedat nașterea partidului "conservator-democrat", a cărui existență o justifică astfel: "Nu amorul meu propriu rănit a determinat acțiunea mea. E convingerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de specializare și coerență), o justiție, firește „nouă”, o clasă țărănească puternică (într-adevăr, aceasta este o orientare „nouă” în „modernizarea” României), solidarizare națională: adică partidele, sindicatele, ONG-urile să gândească la unison și, în sfârșit, vor să piară „monopolurile oligarhiilor politice în economie”. De ce m-am oprit asupra acestei „trufandale” a politicii românești? Motivul este acela că sunt foarte interesată de reprezentarea politică a femeilor și a intereselor acestora într-o societate cu mare deficit de parteneriat de gen și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în cazul împăraților nevoiți să refacă prestigiul instituției după diverse eșecuri, printre care și cel iconoclast. Datoriile acestea, limitele și sarcinile concrete încă mai constituiau un motiv de înfruntare în timpul Comnenilor, spre exemplu, între o elită clericală constantinopolitană și o oligarhie a aristocrației laice. Oncțiunea "vetero-testamentară" (ceea ce asigura și caracterul de sacerdot al autocratului), invocată după înfrângerea din 1204 și după instaurarea la Constantinopol a pasagerului Imperiu latin, rămâne o chestiune mai mult ritualică − sancțiune în imaginar și în "sistemul semiotic
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
resemnează. Se resemnează însă cu greu și, ca să dăm un exemplu care ilustrează totul, el e împotriva reducerii celor patru colegii electorale la trei. Democratismul, pentru Eminescu, e sinonim cu demagogismul. Când înșiră formele posibile de guvernământ, el scrie: despotismul, oligarhia și... demagogismul - acolo unde altul ar scrie democratismul 1. De aceea, ura lui cea mai mare e împotriva celui mai înaintat democrat dintre patruzecioptiști, împotriva lui C. A. Rosetti. aceasta rezultă nu din "Împărat și proletar", cum au voit unii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]