1,092 matches
-
superior al Moravei și Strumei) unde pot fi întâlnite multe toponime românești 126. Factorul latinofon a contribuit din plin la particularizarea populației slave locale, numiți torlaci sau șopi127, cu tradiții populare foarte apropiate de cele ale vlahilor timoceni și chiar oltenilor. Celelalte nuclee, situate mai la sud, în masa populației albaneze sau grecești s-au conservat mai bine. În acest sens, au contat vechimea diferențierii dintre cele trei popoare și gradul ridicat de toleranță al relațiilor inter etnice. În epoca națiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
lună; Michael; mistocar; moale; modern; modest; motan; moțat; nas mare; navei; neadecvat; neatent; de nebăgat în seamă; nebun; neclar; necomunicativ; nedrept; nefudul; negativ; neînsemnat; de neîntrecut; neînțelept; neinteresant; de neatins; nemulțumit; nepriceput; nerespectuos; nervozitate; nesătul; nou; nume; oală; oamenii; ocean; oltean; omul; onest; Ovidiu; paharului; parșiv; păcat; politic; post; preamărire; pretențios; prietenul; prost cu frînă; prostul; puternic; ranchinos; răsfățat; rece; romanul; românul; sat; sărac; sărman; sătul; semeț; sfios; singur; sinistru; snobism; societate; soțul; spate; spatele; Stalin; stăpîn; supărat; superficial; sus; șezut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mama focului; meschin; fără milă; ca mine; mînă largă; mîncăcios; mîncare; mîndru; morocănos; Moș Costache; mudac; mult; multe; nasol; nașpa; nebun; necăjit; necredincios; necunoscut; nedăruitor; nedoritor; nedornic; neghiob; nemulțumit; neom; nepăsare; neprietenos; nesimțire; nesuferit; netot; ca noaptea; nu; nucă; oameni; oltean; om rău; oprobiu; orgolios; păcat; pentru el; fără pereche; persoană; piatră; piel; pîine; pisălog; politician; Ponta; porc; prieten fals; pungă; refuză; repugnant; repulsie; riduri; românul; scîrbos; scoțian; scump; silă; soacră; soțul; stimă; a strînge; șmecher; fără suflet; supărat; sus; tăcut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fost rearestați majoritatea celor care erau în vizorul securității după evenimentele din Ungaria. Din 1958 este deținut din nou pentru 4 ani (condamnat la 8 ani dar răscumpărat de familia sa din Franța în anul 1962). Ilie Tudor, tatăl cantautorului oltean Tudor Gheorghe amintește și el de această frică de securitate și de miliție: „Frica, acest sentiment ne-a schimbat viața. Frica alimentată zi de zi, an de an, de cei care fără frică și rușine, au încătușat tot ce țara
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
16-17 după-amiaza. Partea grea era sa cărăm snopii mari de stuf, fiecare de 40-50 kg..”. Părintele Zosim Oancea vorbește și el despre munca la Periprava, în special despre cea mai grea, la stuf. Aici a întâlnit, printre alții, mulți țărani olteni care se opuseseră colectivizării. Despre ei spune că supraveghetorii îi duceau la muncă și dacă aveau 400C temperatură, iar seara pe unii îi aduceau morți. Cristian Dumitrescu, închis la Periprava în 1960, la 26 de ani, își amintește și el
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
originea căsătoriei la indieni, tot lucruri adânci (La aniversară Eminescu: 2011, II, 66). Prezența unor teme și motive din filosofia indiană în gândirea lui Eminescu a fost semnalată pentru prima oară în martie 1889, într-o notă bibliografică (din Revista olteană) semnată de Gheorghe Pencioiu, care a sesizat izvorul imaginii cosmogonice din Scrisoarea I într-o traducere germană a Rgvedei 14. Secolul XX a îmbogățit trimiterile intertextuale către filosofia indiană. Eminescu avea posibilitatea să cunoască prin traduceri: Rgveda și comentariile ei
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de turci domnitori în Moldova și Muntenia, căci Transilvania devenise o provincie a imperiului habsburgic). Nici ei nu au reușit să modifice structura etnolingvistică românească, influențând-o cu unele modernizări juridice. Luând exemplu de la eteria grecească, în 1821 șeful pandurilor olteni, Tudor Vladimirescu, a schimbat printr-o revoluție sensul vieții politice din Muntenia, răsfrânt și în celelalte două provincii însuflețite de românii majoritari. La influența grecească tradițională (mai întâi, vechii daci au avut legături strânse cu grecii și cu romanii), s-
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din gustiana Goicea Mare1. Preocupat de tensiunile care primejduiesc coerența societății românești, dl. Constantin Crăițoiu a efectuat studii calitative și cantitative la Sibiu 2, Craiova 3, dar și mai înainte, în echipele monografice coordonate de prof. Dumitru Otovescu din cadrul universității oltene, unde a avut o contribuție de prim ordin. Trebuie precizat că singura Universitate din România unde s-au reluat studiile monografice după 1989 a fost Universitatea din Craiova. Unul dintre ultimele studii ale autorului, de data aceasta în domeniul ciberspațiului
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
că se diferențiază oltenii între ei? Există deosebiri între olteni pornind de la un județ la altul sau de la un mediu social la alt mediu social (rural-urban, de pidlă)? Obiective: • Ne interesează să aflăm deosebirile între doljeni, mehedințeni, gorjeni, vâlceni și olteni (cei din jud. Olt) • Diferențierile pot fi făcute prin trimitere la istorie, folclor, obiceiuri, activități economice, cadru natural • Vrem să aflăm și date despre stratificarea și diferențierea socială în funcție de venit, educație, privilegii sociale 4.1.4. Dar, prin ce anume
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
C. Giurescu destul de convingător, în heraldică, adică într-o știință a imaginarului care și-a fixat ca principiu reprezentarea, în efigie, a fiecărei zone administrative prin semne ale bogățiilor locale. „Stema Doljului înfățișa cele două bogății specifice ale acestui județ oltean: peștele și grîul. Marile bălți de la Bistrețu, amintite încă din 1385 și care au determinat, împreună cu alte bălți, numele «județului de baltă», predecesorul Doljului, vor face parte apoi din acesta din urmă. Și stema nouă a județului, alcătuită după Primul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
plânsă de vânzător, arătată celor doi martori muți, invocându-se apoi Dumnezeul lui Abraham, al lui Isaac și al lui Moise; unul vorbea românește, altul italienește cu cuvinte turcești și grecești, nimeni nu traducea, dar se înțelegeau de minune, voievodul oltean și negustorul evreu. — Cu prețul pe care mi-l faci, serenissime, nici osteneala drumului nu mi-e plătită. Evreul făcu o pauză, își trase aer în piept, ridică ochii în tavan și începu să se căineze: — Oare să fi greșit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
răspândită în satele aferente și numărul cazurilor a fost redus, deși letalitatea a fost destul de scăzută în primul, nedepășind 35%, în timp ce în al doilea a fost ridicată, cifrîndu-se în jurul a 50%. Sintetizând evoluția epidemiei de holeră în cele trei județe oltene în 1836, obținem următoarea situație, din care rezultă o letalitate de circa 40% pe ansamblul lor: Pentru prevenirea și combaterea epidemiei au fost publicate două articole în revista "Muzeul național - Gazetă literară și intelectuală", unul anonim intitulat Holera-morbus și cel
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sfinți. Astfel, când epidemia s-a extins în toată țara, făcîndu-se peste tot slujbe, preoții au scos moaștele Sf. Grigore Decapolitul de la mănăstirea Bistrița, mutate temporar la Hurez, datorită restaurării lăcașului ce le găzduia, și le-au trimis în orașele oltene, unde boala bântuia cel mai puternic. Timp de două luni, între iunie și 12 august (24 august st.n), moaștele au fost expuse în biserici și plimbate pe ulițele mai multor orașe, printre care Rîmnicu Vâlcea, Caracal și Craiova 311
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în uniformă de sergent, pentru a ridica moralul corpului nostru expediționar. Vom desprinde doar câteva din numeroasele referiri din jurnalul său în legătură cu efectele apariției flagelului în unitățile noastre militare. La 15 iulie, el consemnează: "Holera e în creștere: atâția flăcăi olteni se coboară fără vreme în groapa lor de pe pământ străin. Un tricolor a fost așezat pe bietul lor trup chinuit. La masa ofițerilor e o tristețe și o îngrijorare". Nu lipsesc din jurnal nici observațiile critice la adresa autorităților sanitare: " Iese
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
puține și incerte în ceea ce privește originea. Ele constituie însă parte a ansamblului toponimic romînesc, mai ales datorită faptului că și-au creat, în general, urmași onomastici și lexicali comuni în limba romînă, constituiți în familii bogate și diverse: Olt, Olteț, Oltișor, Olteana, Olteanca, Olteanca Mare, Olteanu, Oltecioru, Oltenaș, Oltenești, Olteni, Oltenia, Oltenii de Jos, Oltenii de Sus, Oltețani, Oltețu de Jos, Oltețu de Sus, Oltețu Sec, Oltețu Vechi, Oltișoru Curgător, Oltoaia, Oltu Curgător, Oltul de Jos, Oltu de Sus, Oltu de Mijloc
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
parte a ansamblului toponimic romînesc, mai ales datorită faptului că și-au creat, în general, urmași onomastici și lexicali comuni în limba romînă, constituiți în familii bogate și diverse: Olt, Olteț, Oltișor, Olteana, Olteanca, Olteanca Mare, Olteanu, Oltecioru, Oltenaș, Oltenești, Olteni, Oltenia, Oltenii de Jos, Oltenii de Sus, Oltețani, Oltețu de Jos, Oltețu de Sus, Oltețu Sec, Oltețu Vechi, Oltișoru Curgător, Oltoaia, Oltu Curgător, Oltul de Jos, Oltu de Sus, Oltu de Mijloc, Oltu Mare, Oltu Mic, Oltu Rupt, Oltu Vechi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în transcrieri latinești și grecești, iar Oltul nu face excepție. Viețuirea îndelungată a toponimului Olt i-a conferit o vitalitate deosebită în limbă (caracteristică pe care o au toate elementele moștenite din dacă), concretizată în constituirea unei bogate familii onomastice: Olteana, Olteanca, Olteanca Mare, Olteanu, Oltecioru, Oltenaș, Oltenești, Olteni (zece sate, două vîrfuri și o pădure), Oltenia, Oltenii de Jos, Oltenii de Sus, Oltețani, Oltețu, Oltețu de Jos, Oltețu de Sus, Oltețu Sec, Oltețu Vechi, Oltișoru, Oltișoru Curgător, Oltoaia, Oltu Curgător
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
face excepție. Viețuirea îndelungată a toponimului Olt i-a conferit o vitalitate deosebită în limbă (caracteristică pe care o au toate elementele moștenite din dacă), concretizată în constituirea unei bogate familii onomastice: Olteana, Olteanca, Olteanca Mare, Olteanu, Oltecioru, Oltenaș, Oltenești, Olteni (zece sate, două vîrfuri și o pădure), Oltenia, Oltenii de Jos, Oltenii de Sus, Oltețani, Oltețu, Oltețu de Jos, Oltețu de Sus, Oltețu Sec, Oltețu Vechi, Oltișoru, Oltișoru Curgător, Oltoaia, Oltu Curgător, Oltu de Jos, Oltu de Sus, Oltu de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cele trei provincii, choronimul (numele structurii politico-administrative) generalizînd, întîi neoficial, apoi popular, numele pentru întreg teritoriul politico-administrativ locuit de romîni. A favorizat această generalizare și sensul înglobator (supraordonarea seman tică) al etnonimului romîn față de apelativele muntean, moldovean, ardelean, bănățean, dobrogean, oltean (la care pre dominantă era nuanța semantică de „apartenență la o anumită regiune locuită de romîni“). Așadar, unitatea limbii (care era desemnată printr-un glotonim unic, limba romînă) a precedat și ea unitatea politică, a cărei idee a menținut-o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
să facă precizarea. „Urmez întru aceasta pe răposatul Ureche vornic și cronicar al țării, știu însă că un râu Molda este și în Țara Nemțească, nu departe de aceste locuri” (p. 209). d) Costin a intuit legătura dintre moltan și oltean, Olt. El derivă forma muntean de la munte și, grupând forma moltan cu Oltul, o consideră pe prima artificială, obținută „prin corupție sau prin adăugirea primei litere” (p. 237). e) În sfârșit, comentând versurile lui Ovidiu despre Flaccus, el remarcă printre
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
armonizează, lăsând mari goluri Între ei; trebuie să sari din piatră-n piatră ca să poți să traversezi firul accidentat al acestei vorbiri greoaie. Mi se-ntâmplă des să mi se spună că sunt ardelean, iar când le răspund că sunt oltean, se miră de Încetineala cu care vorbesc. Dau vina pe strămoșii mei. „Este vorba despre niște ardeleni care-au coborât pe Olt și s-au oprit la Slatina, În drumul lor spre Roma“, le răspund, iar ei mă cercetează cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pește și marmeladă amestecată cu unt. UNUC! Ca să faci bomba atomică este nevoie de atom. Oprescu, poreclit și Opincă, pentru că Îi spune lui taică-su tăligă În loc de dumneata, cântă la acordeon și după aceea face lecții de germană. Opincă este oltean și este șmecher. În această zi, tu ai descoperit În pod o eprubetă veche În care s-a cristalizat o substanță brumărie cu un miros puternic de iod. Din acela care se dă pe bube la spital. Despre atom și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
inițiale pe care trebuie să le îndeplinească potențialii beneficiari constau în CV și scrisoare de motivație, ambele redactate în limba franceză. Termenul de exprimare a intenției este 29 noiembrie, ora 14. Aceasta se face printr-un e-mail pe adresa diana. oltean@rectorat. utt. ro. Candidații acceptați de partenerul francez vor avea nevoie de viză și asigurare. ( O. P.) Premii În cadrul „Maratonului evenimentelor“, ce s-a derulat în cursul săptămânii trecute la Iulius Mall, a avut loc și un concurs de frumusețe
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
urcat pe tron ca exponent al marii boierimi" și că "boierimea voia să folosească, pentru atingerea scopurilor ei, lupta voevodului" (Roller, 1952, p. 169). Mai mult, Mihai ar fi decretat celebra sa "legătură" fiindcă i-a fost dictată de către boierii olteni, care aveau interesul de a păstra în posesia lor pe iobagii refugiați pe latifundiile lor (Roller, 1952, p. 171). În fine, ca exponent al clasei asupritoare, "Mihai apăra interesele clasei boierești, fie aceasta română sau maghiară" (Roller, 1952, p. 178
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
, Zoe (18.IX.1893, București - 30.XII.1975, Calafat), autoare dramatică și traducătoare. Este fiica Elisabetei (n. Drăgulescu) și a lui Nicolae Verbiceanu, ofițer. Urmașa a unei familii de vechi boieri olteni scăpătați, face clasele primare la București, trece la Scoala Centrală din Craiova și din nou la București, la „Sf. Sava”, unde încheie ciclul secundar la fără frecvență. Licențiata în română și franceză a Facultății de Litere și Filosofie a Universității
VERBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290487_a_291816]