1,169 matches
-
capabilă să o stârnească în sufletul nostru. Cuvintele sunt greu de găsit când trăiești sentimentul intens că te afli în preajma unui artist autentic, care știe să găsească semnificația majoră a vieții.” Romulus Turbatu Craiova, aprilie 1994 “Florin Preda-Dochinoiu este un oltean get-beget, iar în ființa Domniei sale lupta se dă între cuvânt și culoare. Pictorului, graficianului, poetului Florin Preda-Dochinoiu nu îi lipsesc nici spiritul de geometrie, nici acela de finețe, adică este un spirit neliniștit, profund și subtil. La clipa de față
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
Bodoc (în ) este o comună în județul Covasna, Transilvania, România, formată din satele Bodoc (reședința), Olteni și Zălan. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bodoc se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (93,85%), cu o minoritate de români (3,49%). Pentru
Comuna Bodoc, Covasna () [Corola-website/Science/310382_a_311711]
-
cu numele „Boer”, deoarece numai moșnenii și boierii olteni aveau libertatea să se strămute după voința lor. Ulterior, Pârvul sin Matei Boer s-a stabilit în Banat, la Comloșu Mare, el fiind cel care a înființat (prin „înfigerea parului”) Mahalaua Oltenilor din acest sat bănățean. Zaharia Boerescu a absolvit Seminarul teologic din Vârșeț (azi Vršac, în Banatul sârbesc), unde a fost coleg de generație cu Andrei Șaguna, viitorul mitropolit al Ardealului. La insistențele pe lângă domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica ale lui Nicolae
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]
-
Teișani este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bughea de Sus, Olteni, Ștubeiu, Teișani (reședința) și Valea Stâlpului. Comuna se află în partea central-nordică a județului, în zona de deal spre munte, pe malul drept al râului Teleajen, satul de reședință fiind situat la 6 km nord de orașul Vălenii de Munte
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
clopot purta o inscripție ce arată că a fost turnat la 1786. Pe teritoriul actual al comunei era organizată și comuna Olteni, formată din satele Olteni, Știubeiu și Valea Stâlpului, având 1200 de locuitori și 298 de case. În comuna Olteni funcționau 2 mori de apă pe Teleajen și două biserici ortodoxe — una construită în 1870 pe locul alteia vechi în satul Știubeiu; și alta în Olteni, datând din 1805. Satul Bughea de Sus aparținea comunei Bughiile, și avea o biserică
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
Știubeiu și Valea Stâlpului, având 1200 de locuitori și 298 de case. În comuna Olteni funcționau 2 mori de apă pe Teleajen și două biserici ortodoxe — una construită în 1870 pe locul alteia vechi în satul Știubeiu; și alta în Olteni, datând din 1805. Satul Bughea de Sus aparținea comunei Bughiile, și avea o biserică ortodoxă fondată de localnici la 1837. În perioada interbelică, situația administrativă s-a păstrat. Astfel, în 1925, după cum consemnează Anuarul Socec, comuna Teișani avea 1538 de
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
Satul Bughea de Sus aparținea comunei Bughiile, și avea o biserică ortodoxă fondată de localnici la 1837. În perioada interbelică, situația administrativă s-a păstrat. Astfel, în 1925, după cum consemnează Anuarul Socec, comuna Teișani avea 1538 de locuitori, în vreme ce comuna Olteni avea 1485. În 1950, comunele Teișani, Olteni și Bughiile au fost arondate raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, la reforma administrativă, județul Prahova s-a reînființat, iar comunele Olteni și Bughiile s-
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
și avea o biserică ortodoxă fondată de localnici la 1837. În perioada interbelică, situația administrativă s-a păstrat. Astfel, în 1925, după cum consemnează Anuarul Socec, comuna Teișani avea 1538 de locuitori, în vreme ce comuna Olteni avea 1485. În 1950, comunele Teișani, Olteni și Bughiile au fost arondate raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, la reforma administrativă, județul Prahova s-a reînființat, iar comunele Olteni și Bughiile s-au desființat, prima fiind inclusă în întregime
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
gazdelor pentru căldura cu care ne-au Întâmpinat. În luna ianuarie a anului În curs, am avut treabă la Craiova, orașul anilor mei de liceu. Mi-am dorit mai demult să merg la Bulzești, comuna natală a lui Marin Sorescu, oltean de-al meu și poate cel mai mare poet al Olteniei. Acolo unde s-a născut un poet de geniu, parcă exista Încă ceva din el În văzduh, am senzația că sufletul lui este tot timpul pe aproape, că ne
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
de informare pentru persoane vârstnice INFO C.O.O.P.” se va derula în satele Stroești - Argeș, Costești - Vâlsan și Valea Muscelului. În Șoptana, Societatea Cultural - Științifică „Stroești - Argeș”, An III, nr.1 (7), martie, pp.1-4, ISSN 1844 - 2420. 25. OLTEAN, D., 2007. Burebista și Sarmizegetusa. Editura Saeculum I.O. București, pp. 257. 26. ROBEA, M. M., 1980. Folclorul poetic din Stroești - Argeș, Societatea Cultural - Științifică „Stroești - Argeș”, București. 27. ROBEA, M. M., 1997. Basme, snoave, legende, povestiri populare - Proză populară
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
cu județul Teleorman. Este străbătută de șoseaua județeană DJ504, care o leagă spre est de Putineiu și Giurgiu (unde se termină în DN5B), și spre vest în județul Teleorman de Mârzănești, Alexandria (unde se intersectează cu DN6 și DN6F), Orbeasca, Olteni, Trivalea-Moșteni, Tătărăștii de Jos, Tătărăștii de Sus și mai departe în județul Argeș de Popești, Izvoru, Recea și Buzoești (unde se termină în DN65A). Lângă satul Izvoru, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ504A, care duce spre est tot
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
gol marcat pentru echipa din Bănie a fost cel cu capul din minutul 68 al meciului cu Astra Ploiești, după ce a fost introdus la pauză de către antrenorul Florin Marin, meci disputat la data de 25 mai 2002 și câștigat de olteni cu scorul de 1-0. În ultimul meci jucat în Bănie, pe 1 iunie 2002 cu FC Național, a făcut gesturi obscene în fața galeriei după primul gol marcat de Bărcăuan. În 2003 a dat probe la Ujpest Budapesta, marcând un gol
Victoraș Iacob () [Corola-website/Science/300714_a_302043]
-
a început organizarea noii provincii romane Dacia. Sud-estul Transilvaniei a fost inclus în provinciile Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis și Moesia și fortificat cu numeroase castre cum ar fi cele de la Inlăceni (Praetoria Augusta) și Sânpaul (jud. Harghita), Brețcu (Angustia) și Olteni (jud. Covasna) sau Brâncovenești și Călugăreni (jud. Mureș). Triburile maghiare au intrat în Bazinul Panonic, aflat la vest de interiorul Arcului Carpatic unde este situată Transilvania, spre sfârșitul secolului IX, în anul 896, când s-au stabilit în câmpia Panoniei
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
ricești, fiind consilier parohial al Bisericii Sfântul Gheorghe Vechi din Craiova. Apropierea de Dum nezeu se va regăsi în poeziile sale. În anul 2003 a devenit membru al Societății Scrii torilor Olteni și, din anul 2008, membru al Cenaclului Epigramiștilor Olteni. Viața și producțiile sale literare figurează încrustate pentru eternitate în paginile unor antologii de excepție apărute la Craiova, în anii 2003 și 2006, autor fiind cunoscutul om de litere și critic literar, profesor doctor Marian Barbu. Este vorba de Dicționarul
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_115]
-
data de 12 decembrie 1983 la București în vârstă de 52 de ani. Este înmormântat la cimitirul Bellu. Fundația Enciclopedica „Amza Pellea” a realizat un film documentar numit "„Douăzeci de ani fără Amza”". Seriale în Jurnalul Național - (Amza Pellea sufletul oltenilor) - (Nea Marin)
Amza Pellea () [Corola-website/Science/298368_a_299697]
-
băniei la Strehaia. Dar boierii Craiovești au reușit într-un timp foarte scurt, să mute bănia la Craiova și să-i modifice scopul inițial. Astfel, Țara Românească a fost împărțită în două, iar băniei craiovene îi revenea sarcina administrării întregii Oltenii și în dese cazuri de-a lungul timpului, conducerea armatei Țării Românești. Marea Bănie de Craiova a devenit într-un timp relativ scurt, cea de-a doua instituție politică a țării ca importanță, după domnie. Odată cu ridicarea lui Mircea cel
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
în Craiova mai existau doar 836 de familii, numărând în jur de 4 000 locuitori. Țara Românească nu putea revendica Oltenia pentru că aparținea Imperiului Habsburgic, iar după 1739, domnitorii fanarioți n-au avut puterea necesară să se impună fără aprobarea oltenilor. Turcii erau încolțiți de ruși și austrieci, s-au mulțumit să întărească paza cetăților de la Dunăre de teama atacurilor și jafurilor haiducilor. După un puseu de violențe care a durat cîteva luni, societatea caioveană și-a găsit un echilibru. Boierii
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
cu bîte și trimiși, la ordinul lui Ceaușescu, să-i bată pe revoluționarii timișoreni. Oamenilor li se spusese că Timișoara fusese atacată și devastată de derbedei unguri. Conducerea Frontului Democratic Român din Timișoara a fost înștiințată din vreme despre venirea oltenilor și va trimite manifestanți care să-i întîmpine la gară și să le explice adevărul: "nu este vorba de o invazie maghiară, ci de o manifestație contra lui Ceaușescu". Muncitorii olteni fraternizează cu demonstranții timișoreni plecînd acasă (pe 21 decembrie
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Popescu avea să ajungă filolog, profesor universitar și diplomat în serviciul extern al României, fiind bun prieten cu ministrul de externe Grigore Preoteasa. Va muri însă ca urmare a unui evident malpraxis (o banală operație de hernie). Tatăl, Alexandru Popescu, oltean născut în comuna Bala de Sus, raionul Baia de Aramă, a muncit vreme de 60 de ani numai la C.F.R., până în anul 1944 ca acar, frânar și magaziner, după care s-a angajat ca secretar al Casei de Ajutor Reciproc a C.F.R.
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]
-
Clinceni (în trecut, Slobozia-Clinceni) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Clinceni (reședința), Olteni și Ordoreanu. Comuna se află în sud-vestul județului, la nord-vest de orașul Bragadiru, pe malurile râului Ciorogârla și ale râului Sabar. Este traversată de șoseaua județeană DJ401A, care o leagă spre nord de Domnești și mai departe de Ciorogârla și
Comuna Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/300495_a_301824]
-
1981 de locuitori și 416 case. În comună funcționau 2 mori de apă, o mașină de treierat cu aburi, o școală mixtă și trei biserici (la Slobozia, Clinceni și Ordoreanu). Prin Decretul Regal nr. 2465 din 25 septembrie 1925 satul Olteni este scos din componența comunei și trecut la comuna Domnești În perioada interbelică, în 1925, comuna este consemnată în aceeași componență, cu 3540 de locuitori, în plasa Domnești a aceluiași județ. În 1931, satul Olteni a trecut la comuna Domnești
Comuna Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/300495_a_301824]
-
din 25 septembrie 1925 satul Olteni este scos din componența comunei și trecut la comuna Domnești În perioada interbelică, în 1925, comuna este consemnată în aceeași componență, cu 3540 de locuitori, în plasa Domnești a aceluiași județ. În 1931, satul Olteni a trecut la comuna Domnești, iar comuna Slobozia-Clinceni a rămas cu satele Ciurari, Clinceni, Ordoreanu și Slobozia. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul V.I. Lenin al orașului republican București, din care a făcut parte până în 1968. Atunci, comunele
Comuna Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/300495_a_301824]
-
Târgu Jiu, din nou FC Olt, Progresul Corabia, iarăși Chimia Râmnicu Vâlcea. După ’90, a fost rechemat la Universitatea în mai multe rânduri, ca antrenor principal al echipei mari, director tehnic, director sportiv și antrenor la satelitul de atunci al oltenilor, Constructorul - Universitatea. Nu a mai reușit însă să repete performanțele Științei din anii 1980-1981-1982. În vara anului 1995, alături de Dobrin, Oblemenco a fost în staff-ul tehnic al formației Aro Câmpulung Muscel și cei doi au reușit promovarea echipei în
Ion Oblemenco () [Corola-website/Science/307896_a_309225]
-
timp numele a suferit modificări ,folosindu-se mai multe derivate din substantivul propriu de bază. Astfel se cunosc mai multe forme: Ibrahim,Ibraim,Ibrain,Ibrian ,într-un final ajungându-se la Ibrianu. Satul este împărțit în două regiuni: Partea numită Olteni s-a format mai târziu decât restul satului și are o legătură strictă cu acest nume.În anul 1821, după asasinarea lui Tudor Vladimirescu și înfrângerea revoluției acestuia ,parte din pandurii lui Tudor întorcându-se spre casă au trecut prin
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
răspândit până la actuala granița de vest a României unde înființează localitatea Comloșu Mare (anul 1734 consemnând o migrație în masă din regiunea Olteniei, din zona Craiovei, Slatinei și Polovragilor, după cum reiese și din diplomă comemorativa "200 de ani de la venirea oltenilor în Comloș", 1734-1934.) alții s-au stabilit în partea Banatului sârbesc unde înființează localitățile Srediște, Straja, sau chiar în Timac (Timok). Odată cu ocuparea Banatului de către turci, aceștia din urmă redeschid minele abandonate, aducând mâna de lucru din vechile zone miniere
Bufan () [Corola-website/Science/322384_a_323713]