4,884 matches
-
tăntălăule, nu un banc oarecare! Ești un sadic, un șarlatan și-un măscărici de trei parale! Vreau să spun că asta întrece orice măsură, prea e de râs, doctore Spielvogel, doctore Freud, doctore Kronkite! Ce-ați zice de-un mic omagiu, ticăloșilor, adus Demnității Umane! Oedip Rege e piesa cea mai înspăimântătoare și cea mai serioasă din istoria literaturii - nu-i o mascaradă! În orice caz, slavă Domnului că am avut de-a face cu halterele lui Heshie. După moartea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pentru mult mai puțin. —Iată-l, zise Lauren, arătând către o femeie cocoțată pe marginea unuia dintre cele două șezlonguri Împodobite cu pompoane din mătase albă. Milton Whitney Holmes (pe numele lui adevărat Joe Straaba) era costumat ca Iman2, un omagiu adus unui fost proprietar al casei. Rochia Alaia 1 scumpă și peruca afro pe care le purta arătau bizar pe el, care era mai degrabă minion și alb, așa că Își agățase un ecuson de rochie pe care scria Doamna David
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
când sun, îmi răspunde o femeie: — Biroul de avocatură Doogan, Diller și Dunne, zice. Și închid. Oliphant vine lângă biroul meu și zice: — Că tot ești aici, ia zi ceva frumos despre Duncan. Pun la cale un material, zice, un omagiu pentru Duncan, un portret frumos și o trecere în revistă a carierei lui, și au nevoie de fraze frumoase de la colegi. Cineva de la redacția artistică desenează un portret după fotografia de pe legitimația lui de serviciu. — Dar zâmbind, zice Oliphant. Zâmbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
toți și pare să dea înapoi cu încetinitorul. Înainte să-l vedem căzut la podea, ușile se închid și începem să urcăm. În redacția de știri, Henderson a fost dat dispărut. Oliphant apare în timp ce dau un telefon. Îmi povestește despre omagiul pentru Duncan. Îmi cere niște fraze. Îmi arată anunțul din ziar. Anunțul despre hemoragiile faciale de la French Salon. Oliphant mă întreabă când trebuie să apară următorul episod din materialul meu despre moartea în leagăn. Țin telefonul în mână. Număr în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
salută și iese, întovărășit de Mihai, grăbindu-se amîndoi să se țină după Cornea, pornit vijelios spre poartă. Frumoasă Brîndușa asta rîde Vlad spre Mihai. Dacă-mi reușește destroienirea, de 8 Martie îi duc un buchet cu brîndușe, așa, ca omagiu că mi-a dat prilejul unui gest frumos. Mare pușlama! clatină Mihai din cap zîmbind. Nu, bătrîne, îl ia Vlad de braț, apropiindu-l -, dacă n-o cuceresc ca femeie, o cîștig ca prietenă; totul e să nu-i fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
oferă s-o săruți"... Ia în palme mîna Mariei cu delicatețea pe care a deprins-o cu ani în urmă și o sărută "așa cum numai femeilor care ți s-au oferit trebuie s-o faci, să fie gestul modest de omagiu sincer adus clipelor cînd a știut să-și dea întîlnire cu tine pe firul aceleiași dorințe..." Te rog!... tremură Maria ca scuturată de friguri, trăgîndu-și cu părere de rău mîna. Pleacă!... "La mănăstire, du-te; dar repede. Drum bun", că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
față un om onest încă susținător al lui Constantinescu, nu se poate să nu se fi lămurit și el în fața celor patru volume aurite, cântărind 6 chile de gândire ex-prezidențială. Timpul dărâmării, timpul nerușinării. Timpul zidirii, timpul nesimțirii. Un nou Omagiu, cu deosebirea că lui Ceaușescu i l-au scris alții, în vreme ce E. Constantinescu pretinde că l-a scris singur. Pentru cine? Dacă chiar voia să spună poporului ceva, Constantinescu ar fi trebuit să scrie o broșură necartonată, cât cărticica lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
să transforme vehiculul distrus. Piciorul ei stâng stătea pe asfalt, iar stâlpul portierei părea să se realinieze cu suportul bordului așa încât să-i evite genunchiul, aproape ca și când întreaga mașină s-ar fi deformat în jurul figurii ei într-un gest de omagiu. Inginerul de sunet se roti pe călcâie, lovindu-mi cotul cu microfonul-girafă. În timp ce se scuza, un paznic în uniformă îmi dădu un ghiont trecând pe lângă mine. În colțul opus al intersecției stradale construite în acel platou exterior izbucnise o altercație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Un proces al comunismului, globalizării și materialismului societății de consum. Criza de morală a conducătorilor. Ediția a II-a revizuită și adăugită Dedic această carte ca un omagiu adus tuturor celor, care au avut curajul și tăria de a înfăptui Revoluția din Decembrie 1989, precum și manifestanților care și-au așezat tabăra („zona liberă de comunism”) în Piața Universității în 1990. Acești oameni și îndeosebi tineri animați de idealuri
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Într‑o scurgere ciudată a timpului, auzise deja cum acel ofițer povestise la popotă: „Domnilor, tânărul Esterhazy a dormit buștean astă‑noapte, fără suflare, de parcă‑l așteapta Însurătoarea, nu execuția. Vă dau cuvântul meu de ofițer! Domnilor, să‑i aducem omagiul nostru!“ Atunci se auzi (el auzi) clinchetul cristalin al paharelor. Cin! Cin! Extazul morții, ca și autocontrolul Îl vor ține Încordat toată dimineața, Își va păstra sângele rece prin rugăciune, cu Îndârjire, cu dinții Încleștați, Înfrânându‑și viscerele și sistemul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Osipovici?“ admițând totodată că Operele complete publicate de Editura Cherkov House pot fi socotite incomplete, căci exista posibilitatea ca Într‑o zi corepondența să iasă la iveală, așadar să nu mai fie redusă la acele douăzeci de scrisori. Aducând un omagiu regretatului Josif Bezimenski, pentru consecvența acțiunilor sale („a trudit treizeci de ani pentru a merge pe urmele celor care, dacă nu au schimbat lumea, măcar au schimbat nume, orașe, state, continente“), veți Încheia spunând că nu v‑ați pierdut credința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
se poată compară cu el când era vorba de construirea unei agresive pahí támahi de război, a unei masive pitairúa pentru transportul de marfuri sau a unei pirogi rapide cu pânze, destinate câștigării spectaculoasei curse anuale prin care se aducea omagiu zeului Tané. Atunci când nu se află în iubitul său atelier, care era un fel de cort uriaș, acoperit cu frunze de palmier și situat în fundul golfului lui Farepíti, Tevé Salmón străbătea cele mai izolate cărări ale insulei, analizând toți copacii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
mediocru. Totul părea logic, exact și Carmina alungă clipa de cumpănă când pusese la îndoială judecățile lor. Și, exact când se aștepta mai puțin, Alexe a răbufnit: Păi, cum să trec cu vederea, mă, coțcăriile individului? Umplea pagini întregi de omagii, multe reviste îl puneau pe prima pagină și, chiar dacă nu aveau colaborarea lui directă, preluau de prin alte părți.Dar el nu protesta. Ba chiar încasa și drepturi de autor. Devenise campion la coțcării și compromisuri, cine mai era ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
după copiii care nu le-au spus un cuvânt. Cu obrajii de foc, cei trei copii și-au unit buchetele, dăruindu-le părinților trei simboluri: ale purității, ale modestiei și ale dragostei, trei inimi unite pentru a aduce un pios omagiu celei care i-a născut. Mare a fost bucuria părinților, dar și mai mare a fost bucuria copiilor, veseli că si-au putut felicita mama, căci, cu toată timiditatea lor, au surprins părinții prin promisiunile de viitor pe care le-
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ales după ce a rămas văduvă, să treacă firesc din livadă printre morminte, cel mai adesea cu un buchet de flori În mână pe care le ducea la mormântul lui Reiner. La Început am crezut că totul nu era decât un omagiu adus soțului mort și că acest lucru Întărea În oraș imaginea sa de văduvă neconsolată. Eu, Însă, știu că pelerinajul ei era un exercițiu de trecere „dincolo” despre care nu vorbea nici măcar cu mine, tot mai des prezentă În casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Velho, statul Rondonia, 2002; Diplomă, acordată de Asociația Comercială a Districtului Federal Brasilia 2002; Medalia Comemorativă a Adunării Legislative a Statului Rio Grande do Sul Porto Alegre 2002; Medalia Comemorativă SENAI, acordată de Confederația Națională a Industriei Brasilia 2002; Diplomă Omagiu, acordată de Universitatea Presbiteriană Mackenzie Sao Paulo 2001; Diplomă Omagiu, acordată de Institutul Brazilia România Brasilia 2002; Medalia Comemorativă "150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu", conferită prin Decret Prezidențial România 2000; Diploma de Onoare și Medalia Justiției Române
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Districtului Federal Brasilia 2002; Medalia Comemorativă a Adunării Legislative a Statului Rio Grande do Sul Porto Alegre 2002; Medalia Comemorativă SENAI, acordată de Confederația Națională a Industriei Brasilia 2002; Diplomă Omagiu, acordată de Universitatea Presbiteriană Mackenzie Sao Paulo 2001; Diplomă Omagiu, acordată de Institutul Brazilia România Brasilia 2002; Medalia Comemorativă "150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu", conferită prin Decret Prezidențial România 2000; Diploma de Onoare și Medalia Justiției Române 1999; Diverse alte diplome și medalii primite în timpul misiunilor în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
securității europene și a legăturilor cu necesitatea dezarmării, Yves Lagier, reprezentantul Franței îl felicită pentru consistența și claritatea expunerii și îi reproșează că a vorbit în engleză, afirmând că se aștepta să folosească limba franceză. Îi răspunde, în franceză, aducând omagii sincere "limbii culturii". În delegațiile de la Helsinki și Geneva, a fost diplomatul cu cel mai mic grad, Secretar II. Își propusese să învețe cât mai mult de la fiecare coleg, să fie cât mai prezent, chiar dacă urma să facă eforturi suplimentare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
spune-i-o. Nu-mi stă să mă joc de-a... baba oarba, accentuez eu pe cuvîntul babă. Dar unde-s sărutările de altădată.. .ș.a.m.d. Sexul de altădată? Asta te tulbură, ierte-mi-se adevărul. Albumul e un omagiu. Nu pricep de ce te-ar supăra c-o să intri nud în istoria lu' pictura. Și, iarăși, ierte-mi-se adevărul: chiar nu știi că bărbatul ăsta te adoră pînă-n pînzele... mă rog... albe? Tablourile nu-s decît o reflectare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
timpul care nu trece Le închise într-un sertar. Care oftă adânc. Mioara dispăruse. În imaginea inversă a obiectivului fotografic, în curgerea rotundă a spațiului, în scrisorile părinților scrise înainte de a fi concepute, în batista unui cavaler medieval dăruită ca omagiu al eroismului său, într-un cuvânt care ucide sau într-o ecuație. E ora 445. Afară, Salieri cânta într-o pasăre. Îi răspunde o alta. Era Paganini. "Știu unde e", spunea ora. "Numai eu am aflat", îi răspunse Salieri. "Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
altuia, în timp ce nimicul tău îl ții pentru zile negre. Anii 80. Și ei se despăducheau reciproc în piața publică. La 7 ani, sângele păpușilor din drapel se deșiră nu din rochița scufiței: Pionerii de azi, uteciști de mâine îți aduc omagiu, țară de ploșnițe! Pufoaica ta peticită, pufoaica ta sleioasă, cu căptușeala ruptă, cu buzunarele pline cu firimituri de pâine, cu mânicile zornăind a lanțuri, pufoaica tovarășilor de la partid insigna la reverul din dreapta, carnetul în buzunarul de la inimă; pufoaica milițienilor cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Priviți, am învățat mersul târâș la ce bun să te imaginezi fluture? Anii 80. Și ei își spălau reciproc creierele. Asta da sfințenie! Duminica, la primărie, se da anafora pe cartelă. Binecuvântarea clasei muncitoare o rostea tovarășul prim, secretarul citea omagiul conducătorului iubit, directorul ținea un spici despre neprihănita inimă a statuilor, părintele Tatu binecuvânta sfânta virilitate, erecțiile lui Vladimir Ilici Lenin ridicau mausoleul în fiecare an cu un metru deasupra pământului. Să reformulăm un pic creștinismul, tovarăși! spunea președintele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în curând și vom putea intra dar până atunci merită privit exteriorul. Spre deosebire de toate celelalte mănăstiri din Bucovina, în care predomină culoarea albastră, mica noastră mănăstire a fost pictată în verde. Se spune că această culoare a fost aleasă ca omagiu adus Anei, fiica marelui demnitar, boierul Luca Arbore care a construit această biserică acum aproape cinci sute de ani. Ana avea ochi verzi. Verzi erau și ochii mamei mele care se numea tot Ana. Veneam adeseori cu ea la biserica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Tipo Moldova, Iași. În 2010 am publicat două volume: Destine bucovinene (Iași, Editura Alfa, 2010) proză scurtă și Vetre strămoșești. Ropcea un sat din Bucovina, la a 560-a aniversare (Suceava, Editura George Tofan, 2010), acesta din urmă fiind un omagiu adus satului natal împreună cu Dragoș Olaru, originar și el din Ropcea. În același an, am tipărit și un volum de proză scurtă intitulat Destine bucovinene, la Editura Alpha, Iași. După acestea, până în 2014, mi-au apărut alte trei culegeri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pauză și i-am dat replica, reluând ultima sa linie melodică. Am tras de vioară ca și cum ar fi fost examenul vieții mele. Simțeam că plutesc. Improvizam, improvizam și iar improvizam. Din când în când reluam, ca refren, dar și ca omagiu, un fragment dintr-o piesă de-a lui Milică. A durat aproape o oră dialogul nostru. Ca la circ se adunase lumea. Când a sunat ultimul acord, spectatorii au aplaudat ca și cum s-ar fi aflat la o reprezentație de gală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]