598 matches
-
Controlul Bolilor (CDC) raportează că rata omuciderilor, sinuciderilor și a accidentelor mortale cauzate de arme de foc, printre copii, este mai mare decât pentru cele mai bogate douăzeci și cinci de națiuni din lume, incluzând cele mai bogate paisprezece națiuni europene. Rata omuciderii pentru copii În Statele Unite ale Americii a fost de cinci ori mai mare decât pentru copiii din cele douăzeci și cinci de țări luate la un loc. Rata sinuciderilor printre copiii din Statele Unite ale Americii a fost de două ori mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fost prietenă în acele vremuri tulburi și ei i-ar fi rămas arhiva și bună parte din colecția de artă. La 27 februarie 1917, se stinge brusc din viață la Iași. Asupra împrejurărilor morții au circulat diferite versiuni: tifos exantematic, omucidere, sinucidere... În orice caz, o adresă a Epitropiei Spitalului Sfântul Spiridon către Procuratură precizează că Primăria refuză a ne elibera autorizația de înmormântare, pe motiv că moartea nu este naturală. A fost înmormântat în ziua de 1 martie 1917 la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
A existat o creștere a tâlhăriilor, hoției, autorii atribuindu-le deprivării relative suferite de cei care urmăreau posturile de televiziune, observând afluența oamenilor din emisiunile pe care le urmăreau” (Felson, 1996, 107). Un studiu care vizează Îndeaproape violența mass-media și omuciderea este cel al lui David P. Phillips (1983, 560). Acesta a constatat, În urma investigațiilor făcute, că, ,,imediat după luptele la categoria grea din campionat, Între anii 1973 și 1978 omuciderile din Statele Unite au crescut cu 12,46 procente. Creșterea s-
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1996, 107). Un studiu care vizează Îndeaproape violența mass-media și omuciderea este cel al lui David P. Phillips (1983, 560). Acesta a constatat, În urma investigațiilor făcute, că, ,,imediat după luptele la categoria grea din campionat, Între anii 1973 și 1978 omuciderile din Statele Unite au crescut cu 12,46 procente. Creșterea s-a dovedit a fi mai mare după publicitatea intensă făcută premiilor acestui campionat”. Tot autorul citat mai menționa: ,, Ar fi interesant să descopăr dacă omuciderea sau «poveștile homicidaleă atrag omucideri
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Între anii 1973 și 1978 omuciderile din Statele Unite au crescut cu 12,46 procente. Creșterea s-a dovedit a fi mai mare după publicitatea intensă făcută premiilor acestui campionat”. Tot autorul citat mai menționa: ,, Ar fi interesant să descopăr dacă omuciderea sau «poveștile homicidaleă atrag omucideri după sine. Dar este greu să desfășori un astfel de studiu pentru că istoriile cu sinucigași, ca și cele cu omucideri, au loc așa de des, că e foarte greu să se separe efectul unei povești
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
omuciderile din Statele Unite au crescut cu 12,46 procente. Creșterea s-a dovedit a fi mai mare după publicitatea intensă făcută premiilor acestui campionat”. Tot autorul citat mai menționa: ,, Ar fi interesant să descopăr dacă omuciderea sau «poveștile homicidaleă atrag omucideri după sine. Dar este greu să desfășori un astfel de studiu pentru că istoriile cu sinucigași, ca și cele cu omucideri, au loc așa de des, că e foarte greu să se separe efectul unei povești (relatări) de efectul celorlalte. Oricum
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
făcută premiilor acestui campionat”. Tot autorul citat mai menționa: ,, Ar fi interesant să descopăr dacă omuciderea sau «poveștile homicidaleă atrag omucideri după sine. Dar este greu să desfășori un astfel de studiu pentru că istoriile cu sinucigași, ca și cele cu omucideri, au loc așa de des, că e foarte greu să se separe efectul unei povești (relatări) de efectul celorlalte. Oricum, alte tipuri de povești violente au loc mult mai rar, și este posibil să se descopere dacă aceste povești declanșează
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de des, că e foarte greu să se separe efectul unei povești (relatări) de efectul celorlalte. Oricum, alte tipuri de povești violente au loc mult mai rar, și este posibil să se descopere dacă aceste povești declanșează o creștere a omuciderilor În Statele Unite” (Phillips, 1983, 560). Cercetările realizate de David P. Philips Între 1974 și 1982 privind violența media și omuciderile din Statele Unite au reliefat câteva concluzii, credem noi, foarte importante. O dată ce cazurile de omucidere erau făcute publice pe canalele de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
povești violente au loc mult mai rar, și este posibil să se descopere dacă aceste povești declanșează o creștere a omuciderilor În Statele Unite” (Phillips, 1983, 560). Cercetările realizate de David P. Philips Între 1974 și 1982 privind violența media și omuciderile din Statele Unite au reliefat câteva concluzii, credem noi, foarte importante. O dată ce cazurile de omucidere erau făcute publice pe canalele de televiziune, sinuciderile aveau să crească. Pe de altă parte, publicitatea făcută poveștilor ce-i aveau În prim-plan pe sinucigași
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aceste povești declanșează o creștere a omuciderilor În Statele Unite” (Phillips, 1983, 560). Cercetările realizate de David P. Philips Între 1974 și 1982 privind violența media și omuciderile din Statele Unite au reliefat câteva concluzii, credem noi, foarte importante. O dată ce cazurile de omucidere erau făcute publice pe canalele de televiziune, sinuciderile aveau să crească. Pe de altă parte, publicitatea făcută poveștilor ce-i aveau În prim-plan pe sinucigași, mărea rata sinuciderilor. Lucrul cel mai interesant, În acest caz, era că acestă creștere
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care atacatorul nu este criticat pentru comportamentul său și e prezentat ca intenționând să Își atace victima) situații ce transmit mesaje contradictorii. Un alt studiu interesant, este cel al lui Brandon S. Centerwall (1989), care a studiat relația dintre ratele omuciderii și introducerea televiziunii În trei țări: Africa de Sud, Canada și Statele Unite. Pe scurt, televiziunea a fost introdusă În Africa de Sud În 1975, după 25 de ani față de Canada și SUA. ,,Rata omuciderii În rândul albilor a crescut dramatic În SUA și Canada
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Brandon S. Centerwall (1989), care a studiat relația dintre ratele omuciderii și introducerea televiziunii În trei țări: Africa de Sud, Canada și Statele Unite. Pe scurt, televiziunea a fost introdusă În Africa de Sud În 1975, după 25 de ani față de Canada și SUA. ,,Rata omuciderii În rândul albilor a crescut dramatic În SUA și Canada după aproximativ 15 ani de la introducerea televiziunii, când prima generație de copii care a avut acces la televiziune a devenit adultă. Rata omuciderii În rândul albilor a scăzut În Africa de Sud
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de ani față de Canada și SUA. ,,Rata omuciderii În rândul albilor a crescut dramatic În SUA și Canada după aproximativ 15 ani de la introducerea televiziunii, când prima generație de copii care a avut acces la televiziune a devenit adultă. Rata omuciderii În rândul albilor a scăzut În Africa de Sud În timpul acestei perioade.” (Felson, 1996, 108) În concluzie, sociologul citat sublia că ,,Centervall (1989) nu a putut să determine la timpul În care a scris lucrarea dacă nivelul violenței a crescut 15 ani
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nivelul violenței a crescut 15 ani mai târziu după introducerea televiziunii În Africa de Sud, rămânând astfel câteva neclarități” (Felson, 1996, 108). Brandon S. Centervall (1989) a mai arătat că În zonele urbane (aici televiziunea a fost introdusă Înaintea localităților rurale) rata omuciderii a crescut și că aceasta a Început să crească și În zonele rurale o dată cu introducerea televiziunii. Alte remarce au fost că albii au fost primii care au avut acces la televiziune, În comparație cu cei de culoare. Media și comportamentul agresiv În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este un exemplu evident, șase tineri i-au dat foc unei femei, forțând-o să-și toarne singură benzină pe corp. Gestul a fost inspirat de o scenă văzută la televizor cu două nopți Înainte (copycat behavior). La noi, În omuciderile care au avut loc În anul 2002, În două cazuri, autorii crimelor au declarat că au văzut la televizor scene ce i-au mobilizat și inspirat să treacă la act. Aceste cazuri pot fi simple coincidențe, dar ele nu anulează
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de manifestări, acte, fapte și comportamente care încalcă flagrant normele stabilite de legislația penală sau violează codurile normative privind ordinea socială și bunele moravuri, fiind considerată o abatere semnificativă de la modelul juridico-penal al unei societăți” (Banciu, 2004, 3). Fapte precum omuciderea, loviturile cauzatoare de moarte, vătămarea corporală gravă, violul, furturile, tâlhăriile, ultrajul, prostituția, proxenetismul, înșelăciunea, corupția, terorismul produc disfuncționalități sociale ce se includ în categoria „problemelor sociale”. Ca problemă socială, criminalitatea este generatoare de opinie publică. În acest sens se pronunță
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Australia, compararea statisticilor oficiale ale criminalității cu estimarea de către cetățeni a ratei actelor infracționale (furturi, crime cu violență, acte de vandalism, prostituție, fraudă) a pus în evidență supraevaluarea criminalității (O’Connor, 1978); - mulți canadieni credeau în mod eronat că rata omuciderilor a crescut după abolirea pedepsei capitale (Doob și Roberts, 1983); - aproximativ 80% dintre persoanele inervievate în Australia au declarat într-un sondaj de opinie că rata omuciderilor a crescut, chiar dacă ea rămăsese neschimbată în intervalul de referință (Indermaur, 1987). Conform
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
supraevaluarea criminalității (O’Connor, 1978); - mulți canadieni credeau în mod eronat că rata omuciderilor a crescut după abolirea pedepsei capitale (Doob și Roberts, 1983); - aproximativ 80% dintre persoanele inervievate în Australia au declarat într-un sondaj de opinie că rata omuciderilor a crescut, chiar dacă ea rămăsese neschimbată în intervalul de referință (Indermaur, 1987). Conform studiilor citate de Julian V. Roberts, și estimările din sondajele de opinie privind rata cazurilor de recidivă sunt inexacte: patru din cinci respondenți dintr-un sondaj de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
țări (SUA, Marea Britanie, Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda și Kuwait) a urmărit să stabilească dacă publicul din diferite țări și culturi ierarhizează în același fel diferitele infracțiuni. S-a cerut să se asocieze pedepse mai aspre sau mai blânde infracțiunilor (omucidere, viol, furt, tâlhărie, furt de automobile). Cu excepția Kuwaitului, în care populația s-a pronunțat pentru pedepse mai severe, în celelalte șapte țări a existat o concordanță în ceea ce privește periculozitatea diferitelor crime (Scott și Al-Thakeb, 1977). Același model al aprecierii periculozității delictelor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
proporția celor care se pronunțau în favoarea pedepsei capitale era de 61% în 1936: în 1989, se ridicase la 79% (Flanagan și Maguire, 1990). Și în alte țări, precum Canada, Marea Britanie, Australia, proporția cetățenilor ce susțin pedeapsa capitală (pentru delicte grave, omucidere, crime în serie etc.) este în creștere în ultima perioadă. Julian V. Roberts (1992, 154) explică tendința de creștere a proporției celor care susțin pedeapsa capitală prin aceea că, în ultimele decenii, numărul cazurilor de omucidere a sporit. În ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
capitală (pentru delicte grave, omucidere, crime în serie etc.) este în creștere în ultima perioadă. Julian V. Roberts (1992, 154) explică tendința de creștere a proporției celor care susțin pedeapsa capitală prin aceea că, în ultimele decenii, numărul cazurilor de omucidere a sporit. În ceea ce îi privește pe români, ne amintim că primul sondaj de opinie publică realizat de IRSOP după evenimentele din ’89 a cerut populației să se pronunțe în legătură cu abolirea pedepsei cu moartea. Majoritatea românilor s-a pronunțat în favoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
le transmit „mass media [...] promovează criminalitatea prin constanta avertizare și exagerare a incidenței criminalității” (Sandu și Ioniță, 2004, 52). Se acceptă însă fără rezerve de către specialiști că mass-media acordă o atenție deosebită crimelor comise cu violență: comparativ cu statisticile criminalității, omuciderile sunt suprareprezentate în mijloacele de informare în masă (Roberts, 1992, 117). Allen Liska și William Baccaglini (1990) au găsit că, arătat omuciderile reprezentau 0,02% în statistica oficială a criminalității din SUA, în mass-media omuciderile acopereau 30% din totalul știrilor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fără rezerve de către specialiști că mass-media acordă o atenție deosebită crimelor comise cu violență: comparativ cu statisticile criminalității, omuciderile sunt suprareprezentate în mijloacele de informare în masă (Roberts, 1992, 117). Allen Liska și William Baccaglini (1990) au găsit că, arătat omuciderile reprezentau 0,02% în statistica oficială a criminalității din SUA, în mass-media omuciderile acopereau 30% din totalul știrilor. Anthony Doob (1984) a remarcat că în mass-media din Canada uciderile (5% din totalul crimelor din această țară) ocupau în ziare mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
violență: comparativ cu statisticile criminalității, omuciderile sunt suprareprezentate în mijloacele de informare în masă (Roberts, 1992, 117). Allen Liska și William Baccaglini (1990) au găsit că, arătat omuciderile reprezentau 0,02% în statistica oficială a criminalității din SUA, în mass-media omuciderile acopereau 30% din totalul știrilor. Anthony Doob (1984) a remarcat că în mass-media din Canada uciderile (5% din totalul crimelor din această țară) ocupau în ziare mai mult de jumătate din relatările despre criminalitate. Jan van Dijik (1978) a evidențiat
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au efectul cel mai puternic de inducere a fricii asupra persoanelor care au cea mai mică probabilitate de a trăi o experiență de victimizare, precum albii, vârstnicii și femeile. Cei doi cercetători americani au ajuns la concluzia că relatările despre omucideri induc frica diferențiat pe categorii demografice: influența medie cea mai slabă era asupra acelor persoane care aveau probabilitatea cea mai mare de victimizare, de exemplu, nonalbii, tinerii, bărbații (apud Chiricos et al., 1997, 344). Datele acestui studiu contrazic cercetările anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]