872 matches
-
condiționat sunt chiar și ele prea puține pentru a asfalta bine sutele de mii de kilometri de drumuri comunale și județene; - scandalul continuu din viața politică. Oare politicienii români chiar nu pot să se înțeleagă, ca niște oameni normali? Orice omuleț politic trebuie neapărat să organizeze o conferință de presă sau să iasă în față cu o declarație publică (dar pe cine mai interesează)? - că românii nu tac naibii mai mult. Am avea mare nevoie de câteva duzini de Carol I
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
intitulat chiar așa, „Poezii” (1916): „A fost către toamna anului 1917 când l-am văzut întâia oară în viața mea. Ședea în fața unei gherete din piață, unde se vindeau zarzavaturi și unde mulțimea se înghesuia prinsă de neastâmpărul așteptării. Și omulețul oprit în drum privea cu o expresie așa de sfâșietoare la gloata aceea ce se strivea împinsă de spaimele traiului, că fără voie am stat să-l privesc la rându-mi. Atunci l-am asemuit numai cu Vlahuță, așa cum îi
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
personajele de pe scena lumii. Cu câtă stăruință știa el să denigreze, cât de simplu îi era să nimicească ceea ce de fapt nu crease, arătând acuzator peste copertele cărților răvășite pe birou, cu degetul maroniu de la atâta fum de țigară, niște omuleți ce existau acolo, pe covorul persan, descriind în aer cu un gest foarte sugestiv semnul desființării, scăpărând din ochii albaștri fulgere de oțel, el, Alexe, cu bustul ieșit deasupra biroului masiv, dirijând un întreg arsenal de calomnii și injurii, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ei prăbușit în somn, cu părul lui blond fără nici un fir alb, cu fața întinsă, ca de copil, cât de mult o impresionase cândva cu figura lui de scandinav, cu ochii serafici, așa de sensibil, îndatoritor. Tu chiar dormi, măi omuleț? întrebase cu voce tare și el trezit din primul somn o privise mirat printre gene și bolborosise: Dorm, ce-ai vrea să fac la ora asta? Ea își așeză mâinile sub cap, zâmbi copleșită de o senzație de amețeală, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
aș muri de foame. Dacă îți telefonez la serviciu, secretara aia a ta care are niște reflexe condiționate foarte bine puse la punct, de cum îmi aude vocea, îmi spune că ești într-o ședință. Eu trăiesc în mod obișnuit, măi, omuleț, numai tu nu ai bunul simț să înțelegi asta. Ți s-a pus pe ochi ceața, ai uitat cum trăiai înainte, perioada aia de viață ți s-a șters din memorie. Încetează, lasă filozofia asta de doi bani. În fine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
excesiv de amabil, cu ochi mici și curioși. Chelia personajului rima perfect cu abajurul sferic al lămpii așezate pe masa la care citea. Ca urmare a tăcerii mele, bătrînelul își reluă lectura, deloc jenat de prezența mea în imediata sa apropiere. omulețul era, pesemne, obișnuit cu acest ritual : cînd i se vorbea ridica privirile din carte, cînd interlocutorul tăcea nu pierdea timpul și plonja din nou în plăcerea lecturii. Cum eu păream însă total interlocat, incapabil să-mi adun gîndurile, bătrînelul excesiv de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de a mă plimba fără țintă pe străzi și de a privi oamenii în dezordinea lor o regăseam în această librărie Verdeau care nu-mi impunea nimic, decît libertatea absolută. — Și mie îmi place să răscolesc printre cărți, îmi mărturisi omulețul bătrîn și politicos. Cînd răscolești printre cărți e ca și cum ai căuta o perlă rară într-un maldăr de creiere. V-ați gîndit că aceasta ar putea fi definiția unei cărți ? o bucată de creier ambulant, un fragment de creier pus
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de maeștri dirijori organizează cu pasiune și virtuozitate coruri care uimesc țara la concursuri. Sufletul basarabean, rebel la disciplină, sub bagheta acestui magician, produs direct al conștiinței muzicale tradiționale din Basarabia, se lasă Închegat În tact și tonalitate, prezența acestui omuleț... electriza. Nicolae Dunăreanu, venit la Ismail din Vechiul Regat, Întâmpină În 1918 greutăți enorme În deschiderea unei școli românești dat fiind opunerea vechilor cadre rusofone și chiar a elevilor... Dar cu sufletul de adevărat român punând tot sufletul pentru izbânda
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ca să zic așa, aceeași parte de moștenire." În sală se auzi un zumzet, putea fi aprobator, putea fi chiar numai o exclamație de surpriză, ministrul era chiar mai viclean decît se credea! Balbo asculta atent, privindu-l printre gene pe omulețul uscățiv, lipsit de orice carismă, exemplul tipic al acelor inși care în nici un caz n-au ce căuta într-un guvern de mînă forte, așa cum era cel de la Roma. Pe inși ca ăsta i-au alungat și din parlament, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
gândului, de triumf asupra a ceea ce e diform și grotesc... Imaginația lui Swift îmi era străină, a lui Gogol apropiată, familiară... Desigur, n-ara înțeles decât mai târziu de ce Gulliver, în țara piticilor, se poartă atât de blând cu acei omuleți cât un deget, când ar fi fost atât de ușor să-i distrugă pe toți... în loc de asta s-a lăsat dat în judecată, s-a neliniștit de intrigile de la curte ale unor vietăți pe care, ca să poată vorbi cu ele
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
opresc din când în când cu capetele plecate în pământ și privesc cu ochii umbriți de trudă înainte-le. Stăpânii grăiesc repede, se întreabă, se ceartă, apoi biciul cade, și cotiuga se urnește, clămpănind din încheieturi. De-acolo și niște omuleți mărunți și unsuroși pornesc, ducând cu greu tinichelele cu gaz. Intră gârbovi în ulițele mai deschise, privesc în pământ și înaintează încet cu un strigăt prelung și tremurător, care găsește răsunet în toți ștrengarii mahalalelor: gaz-gaz! De-acolo pornesc iute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
când, dar s-ar putea spune că era - îmbinată cu simțul datoriei, de care nu se putea desprinde decât cu greu în acei ani - atât de îndepărtată în timp, încât constituia, fără doar și poate, a treia etapă în formarea omulețului. Simțul datoriei, înțeles la început confuz, pe de o parte, ca o nevoie de a-și termina îndatoririle lui mărunte pentru a-i rămâne timp să pună întrebări, să vadă lumea, să gândească și să-și facă de lucru în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de golem” bună de așezat printre „figurile muzeului Grévin” ori de „exhibat prin bâlciuri”, dar ale cărei puteri, adaugă el, „ar trebui să ne ferim să le desconsiderăm”. Textul lui Schulz continuă apoi cu un frumos pasaj ce evocă tânguirile omuleților de ceară închiși în barăcile din iarmaroace, care dau astfel glas suferinței unor vieți încătușate pe vecie în temnița jalnicelor lor trupuri. Căci în aceste făpturi neînsemnate, disprețuite și atât de „ieftine”, se ascunde patetismul sfâșietor al unei materii siluite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
multe direcții. Era o derută generală. ― Soldați, predați-vă! Ați fost induși în eroare. Împăratul trăiește! Nu-l ascultați pe acel evadat de la închisoare. Nu există nici un decret al Senatului. Generalul Malet apăru în ușa imobilului, împingând în fața lui un omuleț fără veston și cu capul descoperit. Era ministrul de poliție. Savary realiză imediat că șleahta lui Malet era înconjurată din toate părțile. Prinse curaj și țipă ascuțit: ― Împăratul e viu, generale! O să dai socoteală în fața Consiliului de război. ― Nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mână de lucru. A arătat Vestul cu un gest larg, lateral. Amory a aprobat politicos din cap. - Ai o meserie? Nu, Amory nu avea nici o meserie. - Funcționar, eh? Nu, Amory nu era funcționar. - Oricare-ar fi domeniul dumitale, a zis omulețul, dând impresia că aprobă Înțelepciune ceva spus de Amory, acum e momentul potrivit pentru oportunități de afaceri. I-a aruncat din nou o privire tipului Înalt, așa cum un avocat ce interogheză un martor se uită involuntar spre juriu. Amory și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și controla viața. Aceasta este lupta În care se angajează el. El este un agent al progresului, pe când omul spiritualicește Însurat nu este. Bărbatul cel voinic a scos trei trabuce mari și le-a Întins În palma lui uriașă, deschisă. Omulețul a luat unul, dar Amory a scuturat din cap, scotocind În buzunar după o țigară. - Zi-i mai departe, l-a Îndemnat bărbatul cel voinic. De mult doream să ascult pe unul ca tine. MĂRIND VITEZA - Viața modernă, a reluat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
vreodată viețile În slujba omenirii. E o contestare neobrăzată a tot ceea ce are valoros natura umană. Oricărei persoane trecute de douăzeci și cinci de ani care face cu sânge rece o asemenea afirmație ar trebui să i se suspende dreptul la vot. Omulețul s-a lăsat pe speteaza banchetei, cu fața Împurpurată de mânie. Amory a vorbit mai departe, adresându-se bărbatului solid: - Acești sfertodocți cu mintea ruginită ca a prietenului dumneavoastră, care cred că gândesc și au răspunsuri la toate Întrebările, acești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Bărbatul cel masiv i-a Întins mâna. Amory a Înțeles că faptul că-l cunoscuse pe Jesse cîntărea mult mai mult decât orice iritare provocată de opiniile sale. Ce stafii erau oamenii cu care aveai de-a face! Până și omulețul firav cel a insistat să-i strângă mâna. - La revedere! i-a strigat domnul Ferrenby În timp ce mașina lua colțul și Începea să urce pe alee. Noroc bun dumitale și ghinion pentru teoriile dumitale! - La fel și dumneavoastră, domnule! a răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pădure. La fel pățește și fratele mijlociu, rănindu-se la picior. Cauza rănirii este explicită de această dată. Amândoi au refuzat să ofere de mâncare (ofrandă alimentară) „moșneagului din pădure” (un daimon silvestru). „Și lăsându-l în plata domnului pe omuleț [= moșneagul din pădure], nici că se mai sinchisi de el și-și văzu de drum mai departe. Dar pedeapsa nu întârzie să vină, după ce izbi de câteva ori cu securea în trunchiul unui copac, se vătămă așa de rău la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se cam fudulea. Își cheltuia o mare parte din bani pe haine și forfotea întruna în sus și-n jos pe coridoarele lungi ale Oficiului de Asigurări Sociale, pe lângă oamenii care nu se prefăceau, ci munceau cu adevărat. Curat, spilcuit, omulețul își cultiva cu încăpățânare o mustăcioară firavă și o atitudine de umor vulgar față de superiori. Aceștia trebuie să fi crezut că asta indică o minte matură, căci în șapte ani, ceea ce era o nimica toată la scara timpului unei astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
de alte ornamente în afara unei mese mari din oțel și a câtorva scaune. Pereții și podeaua biroului erau din beton. Nu era expus nici un instrument, ceea ce îl amuză pe Marin, care era la curent cu mecanizarea intensivă introdusă de acest omuleț slab ca înfățișare, dar hotărât în executarea funcției sale criminale. Chiar absența oricărui utilaj electronic reflecta în mod pervers respectul imens al celuilalt pentru scopul în care era folosit respectivul echipament. Era evident, după o singură privire aruncată în biroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
MOBILURI NEMĂRTURISITE. DACĂ VREODATĂ AȘ AVEA CU ADEVĂRAT TEMERILE PE CARE ÎNCERCI SĂ MI LE INSUFLI, ATUNCI AI PUTEA ÎNCEPE IMEDIAT O INVESTIGAȚIE ÎN CE MĂ PRIVEȘTE. DAR CE VOIAI SĂ ÎMI SPUI? ȘI EU AM CEVA SĂ TE ÎNTREB. OMULEȚUL SINISTRU EZITĂ ÎN MOD VIZIBIL. APOI RÂSE ȘI RÂSUL LUI ERA APROAPE PLĂCUT. \ PRECUM ȘTII, DEPARTAMENTUL MEU ÎȚI SOLICITĂ UNEORI SERVICIILE PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DE LEGĂTURĂ. \ SPER CĂ ACEST ARANJAMENT TE SATISFACE, SPUSE MARIN, DUPĂ CARE AȘTEPTĂ. EVIDENT SLATER AVEA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
SPUSE: \ ED, AȘ DORI INFORMAȚII ÎN LEGĂTURĂ CU UN SUBIECT TABU PENTRU CONSILIUL CONDUCĂTORILOR DE GRUP. SLATER, CARE SE ÎNTORSESE PE JUMĂTATE, ÎȘI RĂSUCI CAPUL ȘI ÎL PRIVI PRINTRE PLEOAPELE APROPIATE. URMĂ O TĂCERE LUNGĂ ȘI LUI MARIN I SE PĂRU CĂ OMULEȚUL PĂLISE. PĂRU SĂ SE COCOȘEZE PUȚIN. DACĂ L-AȘ INFORMA PE MARELE JUDECĂTOR CĂ AI PRONUNȚAT ACEST CUVÂNT, I-AR PĂREA RĂU PENTRU TINE. MARIN NU AVU CURAJUL SĂ RĂSPUNDĂ, IAR EDMUND SLATER CONTINUĂ CU O VOCE SCĂZUTĂ: \ EU CONDUC
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
UIȚI CĂ A AVUT LOC VREODATĂ ACEASTĂ DISCUȚIE. LUI MARIN NU ÎI SCĂPĂ SERIOZITATEA AVERTISMENTULUI, TOTUȘI CONTINUĂ FĂRĂ SĂ EZITE: \ Vreau să știi ce gândesc. În cazul în care Creierul există încă, tu știi unde se află. Mintea agilă a omulețului din fața sa păru să înțeleagă imediat tot ce se ascundea în spatele acestor cuvinte. Începu să vorbească incoerent ca și cum ar fi gândit cu voce tare. \ EXISTĂ ATÂT DE MULTE INDICII... ZECI DE MII DE PISTE... FRAGMENTE CARE SE POTRIVESC UNELE CU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
hotărât să nu permită nimănui, nici Marelui Judecător, nici lui Slater, să îi răpească această seară. Deschise gura vrând să îl anunțe că se va duce mai târziu la Curte, dar o închise la loc. La urma urmei, ce dorea omulețul ăsta fioros? Mai bine să nu spună nimic până nu se lămurea. În ciuda amabilității pe care o aborda, Slater era specializat în distrugere și crimă. SE MULȚUMI SĂ SPUNĂ: \ MĂ BUCUR CĂ AI VENIT ÎN ÎNTÂMPINAREA MEA, ED, DAR NU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]