2,429 matches
-
o îngrădire a propriei libertăți de manevră. Juristul-scriitor, Boris Druță, propus de Nicolae Dabija în dream team-ul parlamentar ’98, îi trage în Literatura și Arta un pamfletaș bine garnisit, pe care îl dedică bucureștenilor. Furat de tonul moralizator al opului său, Boris Druță, căruia îi apreciez uneori stilul mucalit și șugubăț, comite câteva regretabile greșeli de ortografiere, care sporesc nepermis de mult cantitatea de umor a pamfletului. Îi spunem noi dlui Boris Druță că vara trecută a fost la Eforie
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
unuia dintre cei șapte fii ai preotului Eleazar, ce au primit cununa muceniciei - n. n. footnote>; de acum încolo să-L lăudăm prin suferință<footnote Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 50, Traducerea opurilor a fost realizată de Pr. Prof. Teodor Bodogae, Pr. Prof. Nicolae Neaga și Prof. Maria Hetco, după textul latin publicat în colecția Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, Viena 1897-1902, în PSB, vol. 52, Editura I.B.M.B.O.R., București, 2007, p. 293
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
cornet fără fund. Pedeapsa supremă este însă alta: în finalul narațiunii lui Seneca, antieroul Claudius se transformă (lucru nepermis pentru un așa cezar, dar și pentru mentalitatea romană!) în slujitorul unui libert, locuitor al Infernului, atestând atitudinea răzbunătoare a autorului opului față de un regim politic considerat nedrept. Răsturnarea spațială Cer/ Infern închipuită de Seneca are o natură surprinzătoare, dacă e să ne gândim la atât de neta bipartiție morală pe care eroii epopeici o insuflau spațiilor prin care treceau de-a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
al perioadei, dezvoltă formula atacului direct, lipsit de orice echivoc, în poemul Orlandino. Deși îl publică sub pseudonim, luându-și parcă o marjă de siguranță spre a nu fi blamat, impactul a fost pe măsura îndrăznețului act: după familiarizarea cu opul său, publicul nu va mai considera cavalerismul decât un cadru ridicol, depășit, cu toate că autorul introdusese și multe figuri ale timpului alături de cele eroice, legendare. Ulterior, tot sub pseudonim: "[...] descrie isprăvile unor țărani și vagabonzi cu adaosuri extrem de tendențioase, în hexametri
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în căutare de aventuri amoroase, dar și de responsabilitate. Un subiect eroic tratat la modul trivial, deci parodie. O parodie care se îmbogățește însă și cu accente satirice în momentul în care se insistă asupra nebuniei personajului ce dă titlul opului. În aceeași pădure desacralizată din poemul lui Boiardo, Orlando întâlnește un tânăr sarazin rănit, pe Medoro. Îl vindecă și apoi îl duce în Orient, după care, la fel de disperat, o caută pe Angelica; regăsind-o, află despre nepermisa iubire dintre aceasta
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
populare, apare și continuarea lui Rabelais, tot la Lyon, la editura lui Claude Nourry, sub titlul Groaznicele și înspăimântătoarele Fapte și Isprăvi ale Preavestitului Pantagruel, rege al Dipsozilor, Fecior al Marelui uriaș Gargantua, astfel încât să se cunoască fără echivoc sursa opului. Aceasta a fost, de fapt, cea dintâi carte publicată de Rabelais, căreia, în 1534, tot la Lyon, a simțit nevoia să-i concretizeze o explicație în cartea referitoare la geneza și aventurile lui Gargantua, în care modelul popular transpare cu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
conceptul de independență de xenofobia cea mai radicală. Această legătură cu deriva fascistă a contaminat mișcarea națională flamandă între cele două războaie mondiale. Aceste aspecte au fost combătute de Volksunie, dar nu au dispărut complet și exprimarea lor prin Mars op Brussel au dus la o contra-mobilizare a bruxellezilor. Cîndva centrul unui Stat centralizat, altădată oraș flamand și apoi francez, capitala belgiană a fost expusă atît voinței flamande de redobîndire cît și cerințelor valone de emancipare. Frontul Democratic al Francofonilor Bruxellezi
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
or, oficializată ori nu, și pe Georgeta Staicu, omisă la enumerare, iar printre slujitori cu devoțiune, alături de cei citați, și pe Constantin Clisu și N. Mitulescu, am să insist mai îndelung asupra cenaclului literar „Alexandru Vlahuță”, al cărui membru, fără op eră, am fost, dar și la ... Academia Bârlădeană pe care am venerat-o, cu informații de la alții care au lucrat înăuntr u. Că biblioteca a găzduit cenaclul literar este un mare adevăr; George Nedelea, bibliotecar, era în 1 948, și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pânʹ și cele din urmă obiecte casnice...”; „Cum financiari improvizați peste noapte își afișează obrăznicia neroadă și agasantă în „limuzine cu mogaițoi”, tocmai în preziua unor falimente zgomotoase... ”; „cum un kilogram de grâu se vinde cu un leu ș i op tzeci de bani, iar un covrig cu 2 lei, sub ochii bl ajin i și înțelegători ai administratorilor de orice fel...”; „cum în țara pâinii, plugarii, înspăimântați de „binefacerile cametei” își lasă căminurile în părăsire și aleargă la orașe, cerșind
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Stoide, „Un uric necunoscut de la Ștefan cel Mare privitor la satele Politeni și Tomești din Tutova”, București, 1939 (extr as din „Ra”, III, nr.2, 1939, p.313-326), citează Laurențiu Chiriac altă carte și a articolului de care ne ocupăm (op,cit.p.326). „Un pasionat om de litere, preocupat de probleme istorico literare, de arheologie și folclor”, îl vede Ioan Baban în „Dicționar „Univers cultural și literar vasluian”, Editura PIM, Iași, 2008, p.384. Studiul „Biblia de la București (1688)” întocmit
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
petit Larousse ilustre`, 1935 Zach C. Panțu, Plantele cunoscute de poporul român, 1929 I.Simionescu, Flora României, 1939 S.Fl. Marianu, înmormîntarea la români, studiu etnografic, 1892 Josif Popovici, Dialectele române din Istria, 1909 Karl Weigel, E Ikon Epamanikon A Op Maikon Teutsch-Neugriechisches Worterbuch. Leipzic, 1804 A.T.Laurian și J.C. Massimu, Dictionariulu limbei romane, 1871 Mihai Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, 1931 BURAGA GH. COSTACHE 1909 1999 Scriitor, arheolog, etnograf Buraga Gh. Costache pasionat cercetător în domeniul arheologiei
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
turnată în tiparul frumuseții și al perfecțiunii poetice. Metafora „tocirii“ unghiei îngerești exprimă ideea neputinței limbajului poetic tra dițional de a exprima dilemele omului modern și absurdul lumii contemporane. Scrii tura anticalofilă, voit „stângace“ (unghiile de la mâna stângă) reprezintă singura op țiune adecvată unei existențe copleșite de urâtul și răul din lume. De aceea, „cuvintele potrivite“ sunt deli berat banale, comune, „adunate“ în enunțuri stângace (Sau nu o mai am cunoscut). Secvența a patra revine la scenariul inițial, surprinzând tentativa eșuată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ioan, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, 2000. Vol. XLIV - Teodoret Episcopul Cirului, Scrieri. Istoria Bisericească, traducere de Pr. Prof. Vasile Sibiescu, 1995. Vol. LII - Sf. Ambrozie al Milanului, Scrieri. Partea întâi. Tâlcuiri la Sfânta Scriptură, Traducerea opurilor a fost realizată de Pr. Prof. Teodor Bodogae, Pr. Prof. Nicolae Neaga și Prof. Maria Hetco, după textul latin publicat în colecția Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, Viena 1897-1902, 2007. Vol. LIII - Sfântul Ambrozie, Scrieri (partea a Doua). Despre Sfintele Taine
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și prefață de Cristina Zarifopol-Illias, p. 92. 131 Apud C. Popescu-Cadem, Titu Maiorescu în fața instanței documentelor, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2004, p. 248. 132 Const. Bacalbașa, Bucureștii de altădată, vol. IV, Editura Socec, București, 1932, pp. 200-201. 133 C. Popescu-Cadem, op cit., p. 210. 134 Z. Ornea, Viața lui Titu Maiorescu, I, București, 1986, p. 368. 135 C. Popescu-Cadem, op cit., pp. 211-212. 136 M. Eminescu, Opere, X, p. 238. 137 Ibidem, p. 223. 138 Ibidem, p. 264. 139 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
București, 2004, p. 248. 132 Const. Bacalbașa, Bucureștii de altădată, vol. IV, Editura Socec, București, 1932, pp. 200-201. 133 C. Popescu-Cadem, op cit., p. 210. 134 Z. Ornea, Viața lui Titu Maiorescu, I, București, 1986, p. 368. 135 C. Popescu-Cadem, op cit., pp. 211-212. 136 M. Eminescu, Opere, X, p. 238. 137 Ibidem, p. 223. 138 Ibidem, p. 264. 139 Ibidem, p. 258. 140 Ibidem, p. 260. 141 Apud Ioan Adam, Duiliu Zamfirescu, "guvernator" al Bararabiei, studiu introductiv la Duiliu Zamfirescu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și adăugită, trad. din franceză de Șerban Broché. 229 M. Eminescu, Opere, X, Editura Academiei, București, 1989, p. 286. 230 Antonescu se referă la evenimentele din 29-30 iunie 1941, ceea ce va fi numit "pogromul de la Iași". 231 Apud Gheorghe Buzatu, op cit., p. 290. 232 Larry L. Watts, op. cit., p. 125. 233 Ibidem, p. 127. 234 Ibidem, p. 128. 235 Ibidem, p. 166. 236 Ibidem, p. 145. 237 Vasile Șandru, Conexiunea moscovită a problemei Transilvaniei, în "Magazin istoric", nr. 10, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
teritoriul actual al Republicii Vandana de Nord20. Iar mândrii cetățeni ai republicii surori care pretind că trăiesc în patria lor de peste patru mii de ani adică deja de pe vremea când "părintele istoriei" le-a vizitat locurile, sunt profund jigniți de opul publicat de academicianul Robert J. Spuck. Care n-a luat în seamă că și la Diabelli (capitala Republicii Vandana de Nord) există o Academie! Așa că acolo s-a constituit o comisie de experți menită să dea o replică dură jignitoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
și familiarului accesibil, și nu în cel inaccesibil al unui exotic "dincolo" prezumat". Filosofia are din plin ce face "aici", așa cum ea nu are ce face într-un "dincolo" care îi oferă, ca unică șansă a manifestării propria noastră "aruncare" (op cit, p.137-138). Profesorul român a stabilit astfel și granițele filosofiei, lipsind-o de orice fior metafizic, de orice perspectivă transcendentală, de detașarea, naturalețea și fecunditatea "liberei plutiri", a liberei cugetări. Un singur lucru vreau să mai spun: acest "aici
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
teritoriul actual al Republicii Vandana de Nord20. Iar mândrii cetățeni ai republicii surori care pretind că trăiesc în patria lor de peste patru mii de ani adică deja de pe vremea când "părintele istoriei" le-a vizitat locurile, sunt profund jigniți de opul publicat de academicianul Robert J. Spuck. Care n-a luat în seamă că și la Diabelli (capitala Republicii Vandana de Nord) există o Academie! Așa că acolo s-a constituit o comisie de experți menită să dea o replică dură jignitoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
PERPESSICIUS, pag. 380. 65. D. POPOVICI, Poezia Iui Mihai Eminescu, op. cit., pag. 148-159. 66. AUREL VASILIU, Anii de formare ai lui M. Eminescu. Încercare de reconstituire a lecturilor, "Limbă și literatura", vol. 24, București 1970, pag. 74-75. 67. D. POPOVICI, op, cit., pag. 155. 68. M. EMINESCU, Opere, vol. I, ediția PERPESSICIUS, pag. 301. 69. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 70. 70. IDEM, Noi contribuții doc., pag. 213; copia actului de naștere, la pag. 289. 71. Arhiva municipiului Botoșani
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
249. GEORGE MUNTEANU, op. cit., pag. 306. 250. Volumul Profil eminescian, Deva, 1973, pag. 151. 251. GEORGE MUNTEANU, op. cit. pag. 307. 252. GEORGE MUNTEAN, Revista de istorie și teorie literară, Tomul 13, 1964, nr. 3-4, pag. 754. 253. I. E. TOROUȚIU, op, cit., vol. IV, pag. 185. 254. Omagiu lui Mihail Eminescu, București, Socec., 1909, pag. 197-198. 255. Vezi scrisoarea Clarei Maiorescu, către cumnata ei, Emilia Humpel, în "Convorbiri literare", pe ianuarie-mai, 1937, pag. 21. 256. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
289. "Curierul român" de sîmbătă, 26 septembrie, 1887, la Cronica locală. 290. Ibidem, în nr. de joi, 1 octombrie 1887. 291. I. E. TOROUȚIU, op. cit, vol. IV, pag. 210-211. 292. "Curierul român" de duminică, 8 noiembrie 1887. 293. I. CREȚU, op, cit, pag. 419-420. 294. G. CĂLINESCU, op. cit., pag. 441. 295. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 218, iar adeverința, semnată de M. EMINESCU și HENRIETA, la AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții, pag. 313. 296. "Curierul român" de sîmbătă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dovezi în acest sens, altele decât unele discuții informale cu funcționari din administrația guvernamentală centrală, înclin să cred că explicația respectivă circula informal ca fiind și punctul de vedere al conducerii partidului care era la guvernare. PAGE FILENAME \p D:\op\Revista de sociologie romaneasca Nr 4 2005\ultima\Revista de sociologie romaneasca Nr 4 2005\Surse\Listat\Revista de sociologie rom vol III nr 4 2005.doc PAGE 72 PAGE FILENAME \p D:\op\Revista de sociologie romaneasca Nr 4 2005\ultima\Revista de sociologie romaneasca Nr 4 2005\Surse\Listat\Revista de sociologie rom vol III nr 4 2005.doc PAGE
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ca fiind și punctul de vedere al conducerii partidului care era la guvernare. PAGE FILENAME \p D:\op\Revista de sociologie romaneasca Nr 4 2005\ultima\Revista de sociologie romaneasca Nr 4 2005\Surse\Listat\Revista de sociologie rom vol III nr 4 2005.doc PAGE 72 PAGE FILENAME \p D:\op\Revista de sociologie romaneasca Nr 4 2005\ultima\Revista de sociologie romaneasca Nr 4 2005\Surse\Listat\Revista de sociologie rom vol III nr 4 2005.doc PAGE 119 Sursa: Baza de date a Institutului de Sociologie al Academiei Române Sursa: Baza de date a Institutului de Sociologie al Academiei Române Sursa: Baza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Ficker. 60. Narr. 104.4-18 Ficker = Pan. col. 1321-1322. 61. Franjo Sanjek, Les Chrétiens bosniaques et le mouvement cathare XII-XV siécle, Nauwelaerts-Vander-Oyez, Brussels/Paris/Louvain, 1976, pp. 19-43. 62. Idem, pp. 28-29. 63. Împotriva argumentelor destul de slabe ale lui Sanjek, op cit., pp. 95 sq. 64. Sanjek, Chrétiens bosniaques, pp. 88-90. 65. Idem, pp. 97-124. 66. După Christine Thouzellier, originea acestui cuvînt e milaneză. 67. Sanjek, Chrétiens bosniaques, p. 145. 68. Fol. 242v. 69. Sanjek, Chrétiens bosniaques, p. 172. 70. Döllinger
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]