1,170 matches
-
cu meditația transcendentală. Iarna bătea la ușă, muștele se împuținau și curând hrana deveni o problemă. Remarcasem că în apartamentele bine încălzite de la oraș se întâmplă să hiberneze muște și, prin urmare, mă invitam cu regularitate în apartamentele prietenilor mei orășeni. Seara, de preferință. Debarcam în casa omului cu o cutie mică de chibrituri în buzunar și, de îndată ce ajungeam, începeam să filez musca. Trebuia să o pândesc, să o capturez discret și atent, să o strecor în cutie (tot cu delicatețe
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
o întreagă serie de armonii în cap (un ciripit variat, viu, compus din triluri și uguituri delicate), cu care încântă omul în mai toate anotimpurile. Pesemne că autorul formulei o fi fost surd, sau alergic la cântecul păsărilor (era vreun orășean, probabil). Gâscă "Prost ca gâsca" (Bête comme une oie): Cât de stupid trebuie să fii pentru a afirma așa ceva! În primul rând, gâsca este distinsă. "Dintre toți poporenii din curte, ea este un locuitor de vază, care se distinge de la
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de probă în "zugrăvirea" psihologiei țăranului în literatura noastră, aducând vorba de "nuvelistul popular al Convorbirilor", Ion Creangă, și de personajul său emblematic, Moș Nichifor, "autoritatea nediscutabilă în materie de viață și gândire țărănească" , cu totul deosebit de psihologia burghezului, a orășeanului sau a artistului. Aceste serii psihologice vor fi dezvoltate în articolele următoare, unde humuleșteanul devine reper în dezvoltarea vocației exegetice. E menționat în articolul referitor la Eminescu și ediția Morțun, unde Creangă devine termen de comparație pentru proza Fătfrumos din
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
directa intervenție a intendenților. Motivul acestei decizii era necesitatea ca orașele să fie bine administrate, pentru ca supușii să și poată plăti taxele la timp. De asemenea, anticipa potențialul pericol reprezentat de burghezie, pătura socială care făcea trecerea de la țărani și orășeni scăpătați către aristocrație. Ludovic nu a putut uita lipsa de loialitate a nobilimii în timpul Frondei și a încercat tot mai mult să le diminueze puterea. Sistemul de plată a dărilor era total inechitabil. Țăranii și artizanii trebuiau să plătească o
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
a le asculta păsurile îți impui strângerea sufletului și trecerea mai departe, cu toate ifosele a-tot puternciei" ( „Înălțarea " nr.1 ) Intelectualul Densusianu observă că este conștient de menirea sa. În articolele sale nu uită să ceară pentru țăranii și orășenii săraci o stare materială bună, un trai omenesc, ocrotirea sănătății, educație: Printre țărani, Vrem pământ al țăranilor. Nu reușește în mișcarea de la „Înălțarea”, datorită sincerității și onestității sale, dar este merituoasă încercarea și intervenția sa în politică, făcânduși pe deplin
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
cum va spune al un moment dat un disident), relațiile amestecând stilul autoritar și familiaritatea. Balta devine, neîndoielnic, analogia cea mai potrivită lumii formate de formatorii profilor de "limbi și literaturi" pentru școlile proletarnice (industrializante sau agricolnice), populate de rurbani (orășeni de dată recentă, aducând în cartierele de blocotețe reziduuri de cultură "de la țară", țărani importând de la oraș fițe de mobilier și echipament culinar). E mediul în care se poate pescui în ape tulburippp: amestecul dintre "proletariatul intelectual", format în pas
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
cu ajutorul partiturilor CNSAS), oaspetele nepoftit declanșează automat reacții vocale și de umor(i) involuntare și "somme toute" explicabile. Apa în care zăceau la dospit firele următoarelor texturi (pentru saci dar și pentru exploatare plastică, în crearea de obiecte pseudo-rurale destinate orășenilor și străinilor naivi) și sfori (care pot deveni odgoane, parâme folosite în marină dar și pe uscat, la deplasarea forțată a animalelor) nu se înnoia prea des și era lesne de asociat cu smârcurile și mlaștinile, cu umbra funestă a
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Țară a "reușit" cel dintâi să unească toți supușii contra sa, stârnind o adevărată mișcare de "rezistență constituțională". Este momentul de trecere de la rezistența individuală la rezistența colectivă a stărilor. Despotismul regal a fost îngrădit de marea nobilime susținută de orășeni, mica nobilime provincială și clerul superior, iar rezultatul a fost, câțiva ani mai târziu, triumful unui Parlament colaborând cu regalitatea. Magna Charta reglementa, de la 1215, atât convocarea Marelui Consiliu (Magna Conciliu) cât și obligativitatea consimțământului clerului superior (arhiepiscopi, episcopi, abați
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Dietei. Adunarea Curții regale (Hoftag) a constituit nucleul Curiei principilor în Dieta imperială. În principatele suverane ale Imperiului reprezentarea în Landtag era cu totul diferită, în special în ceea ce privește clerul 156. Stările reprezentate în Dietele austriece erau: clerul superior, seniorii, cavalerii, orășenii și târgoveții 157. Din rândul seniorilor, elementul cel mai activ în diete, se recruta căpitanul teritorial, numit în Austria Inferioară "mareșal teritorial". În mod cu totul excepțional au participat și reprezentanți ai țăranilor în Diete, caz cunoscut în Tirol și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Se vorbește despre o adunare convocată de țar "pentru a primi sfat", de înalți funcționari ai Bisericii și ai Statului, despre nobilimea obligată la serviciul militar și de locuitori ai cetății aflați în serviciul țarului, în unele cazuri și de orășeni, despre "cinurile" societății ruse, din rândul cărora se convoca Adunarea țării. Mult mai precisă este constituirea Dietei în Serbia pe vremea Nemanizilor 173, care cuprindea stările în Diete generale (sbor) și provinciale. Infleunețele occidentale în organizarea Dietei generale, îndeosebi cele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
prin faptul că organele reprezentative ale stărilor au apărut aici foarte timpuriu, dezvoltându-se repede într-un sistem. Legătura strânsă cu administrația locală, autonomă la scara întregii provincii, le conferea o coeziune particulară. De altă parte, stările însemnau aici "vârfurile" orășenilor bogați, adevărații conducători ai Languedoc. Divergențele de interese cu nobilimea nu au fost atât de categorice ca în nordul Franței, datorită particularităților de dezvoltare și implicare a acesteia: plătea impozite directe după mărimea pământurilor, participa activ la schimburile comerciale iar
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
tot la Paris. Înfrângerile suferite de francezi la Crécy (1346) și Poitiers (1356), luarea în captivitate a regelui Ioan cel Bun, au agravat criza nobiliară în general și a vârfurilor conducătoare, în special. În atmosfera de ostilitate a țăranilor și orășenilor față de Curtea regală, în octombrie 1356 la Paris s-au întrunit Statele Generale din Nord. Starea a treiai, atașată inițial suveranului, și-a renegat trecutul, impulsionată de Etienne Marcel, starostele negustorilor din Paris și revoltându-se contra monarhiei. Constrâns de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
15 iunie 1215), Magna Charta Libertatum a fost sancționată la 19 iunie 1215. În acest fel, stările privilegiate l-au împiedicat pe rege să abuzeze în viitor de drepturile sale. Despotismul regal a fost îngrădit de marea nobilime, susținută de orășeni, de mica nobilime provincială și clerul superior, rezultatul fiind triumful unui Parlament colaborând cu regalitatea. Magna Charta a evidențiat spiritul de solidaritate care anima, după o jumătate de secol, "primele adunări"221. În esență acesta cuprindea prevederi privind: libertățile Bisericii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Consiliu format din 15 baroni, Parlamentul va fi convocat de trei ori pe an, iar între sesiuni va funcționa o Comisie de 12 persoane numite de adunarea Parlamentului. În consecință, Prevederile de la Oxford subordonau activitatea monarhului unei oligarhii a baronilor. Orășenii, clerul și cavalerii, nemulțumiți de perspectiva instaurării unei tutelări baroniale și rămași mai departe excluși de la guvernare, au redeschis conflictul. În încercarea de a rezolva noua situație, Henric al III-lea și fiul său Eduard se vor alia cu papalitatea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
regelui Eduard I. Prin metoda de guvernare acest rege amintește de absolutismul luminat din secole mai târzii. Benefic pentru supușii săi și pentru întărirea autorității monarhice, va fi Statutul din Trailbaston (1305), prin care monarhul va reforma justiția oferind protecție orășenilor 231. Susținut de Parlament, regele a întărit autoritatea statului față de papalitate: la 1307, în Parlamentul de la Carlisle (1307) supune și Biserica engleză Coroanei; prin Parlamentul de la Lincoln (1301) a supus clerul sistemului de impozite și va proclama drepturile sale asupra
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
violente ale stărilor privilegiate. Ridicarea acestora a determinat și schimbări dinastice, ultima în timpul Războiului celor "Două Roze": de o parte dinastia de Lancaster (Trandafirul roșu), sprijinită de "vechea nobilime", de cealaltă parte familia York (Trandafirul alb), sprijinită de "noua nobilime", orășeni și burghezie. La jumătatea secolului al XIV-lea transformările economice au produs mutații importante în rândul stărilor, semnificativă fiind apariția noii nobilimi, orientată spre exploatarea domeniului pentru piață și către alianța cu orășenimea și burghezia în formare 239. Războiul a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Mai târziu, și încercările lui Pedro I (1350-1369) vor eșua în același fel. Forța marii nobilimi castiliene va crește considerabil în timpul domniei lui Henric al II-lea (1369-1379)286, obligat să confirme și să lărgească sfera privilegiilor acesteia, împotriva intereselor orășenilor și negustorilor: monarhia castiliană "devine o simplă jucărie mânuită de nobilime". Declinul puterii centrale s-a accentuat sub domniile lui Ioan al II-lea (1406-1454) și Henric al IV-lea (1454-1474). Frământările interne ale regatului Castiliei vor aduce pe tron
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
trupul sacru" personalizat și "componentă a Sfintei Coroane"530. Ficțiunea despre una et eadem libertas a tuturor privilegiaților, ca și definirea Coroanei ca nucleu esențial al națiunii nobile și izvor la autorității regale, au devenit baza națiunii maghiare. Țăranilor și orășenilor li se interzicea dreptul de a se considera membri ai țării sau ai Coroanei 531. Secolul al XV-lea a deschis perioada reorganizării "octavelor". Decretele regale cuprindeau hotărâri valabile și pentru Transilvania. Astfel, Decretul II din anul 1498 (art. 2
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sprijinit de burghezul Schumacher (devenit conte de Griffenfeld), au instaurat absolutismul în Danemarca și Norvegia. În toamna anului 1660 deputații celor trei stări privilegiate (fără țărănime) s-au întrunit la Copenhaga, pentru a găsi soluția acoperirii deficitului din bugetul statului. Orășenii și clericii, care formau cele două stări ale Parlamentului danezo-norvegian, în frunte cu primatul Hans Nansen și episcopul Hans Swan, au cerut contribuție egală din partea nobilimii, reforme și întărirea puterii regale 549. Absolutismul monarhic instaurat în 1661 reprezintă o schimbare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
are probleme și pare a fi la marginea unei deflații periculoase. Restructurarea și privatizarea întreprinderilor publice, exceptîndu-le desigur pe cele strategice, naște grave probleme sociale: șomajul (recunoscut și deghizat) atinge 20% din populația activă a orașelor, aproximativ 40 milioane de orășeni, în timp ce rata recunoscută a șomajului este de 6%, sistemul de protecție socială este extrem de lacunar, iar insecuritatea vieții este în creștere alarmantă. Deficitul bugetar crește în fiecare an, depășind acum 200 de miliarde dolari. Descentralizarea a făcut ca ponderea bugetului
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cetățeanul de la naștere și până În mormânt. Parte a unui sistem excesiv de organizat, individul Își caută cu obstinație spațiul său de libertate și de expresie identitară. Excedat de această preocupare a cetății de a-i organiza până și viața personală, orășeanul recurge ritualic la violență - În special prin sport - pentru a-și exprima dreptul la diferență și identitate. Cuvântul și violența. Omul este violent, nu atât prin natură cât mai ales ca produs al devenirii sociale și al educației, refuzând Însă
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
familia noastră, a fost, de fapt, al doilea meu tată. E.M.: V-ați născut... E.S.: Da, m-am născut la Vaslui, în târg, bunicii mei erau oameni de la țară, proaspăt veniți în oraș. Rezultă deci că mama și tata erau orășeni de primă generație. Numele meu de familie a fost Vieru. Numele sub care sunt cunoscută, Sorohan, este numele soțului meu, care vine dintr-o familie de bucovineni, din zona Rădăuți, dintr-o comună din preajmă... E.M.: Numele de familie Sorohan
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Moldovei, aprecia, exagerând desigur, că "orice urmă de oraș oriental s-a șters; numai turcul, care vinde rahat la poarta Mitropoliei și-și linge degetele vânzând a mai rămas"26. În imaginarul și limbajul reconstitutiv al epocii, tipul ideal al orășeanului era burghezul, "un om ca oamenii", care trebuia să fie, potrivit ,,regulilor obștești", abonat ,,la un cabinet de lectură", să bea șampanie, să fie îmbrăcat după ultima modă, să poarte baston rococo și pumnal cerchez, să scrie cu "condei de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
început să se-audă timid. După un an, Claudia și-a dat primele examene în limba română. Bolivia era departe, un platou doldora de fructe exotice, cu piețe pestriț pictate, cu oameni blînzi, cu crucifixuri, poncho-uri și, în casele orășenilor, cu servitoare. Claudia le vorbi într-o zi despre cei patru frați ai ei mai mici. Nu-i semănau. De fapt ea le părea tuturor, și-acolo și-aici, o curiozitate. Bolivienii de rînd, scunzi și cu tenul întunecat, aducînd
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
XIX și chiar XX o stăpînesc la perfecție. Vitoria Lipan călărește probabil la fel de bine ca Sămădăul Lică al lui Slavici. Acesta e un profesionist al deplasării călare, precum haiducii lui Panait Istrati sau cei din alte povești de gen. Chiar orășeni ca Felix și Otilia știu să călărească pe cai. O copilă de boieri ieșeni, din Iubim de Octav Dessila, dă clasă bucureștenilor, cîștigînd repetat curse de cai pe hipodromul Capitalei. Idealul unui copil de burghezi la 1900 e să devină
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]