205,475 matches
-
dintre cele care se pot de altfel culege din lucrările școlare și în afara "suportului informatic". Frecvente sînt greșelile de ortografie și de acord ("textul dacic ce n-i s-a păstrat"; "un rol important în procesul de romanizare la avut orașele"), omiterea sau folosirea aberantă a virgulei. Prin consemnarea după dictare sau prin descifrarea notițelor scrise de mînă se produc false interpretări, pe care o simplă revizie atentă la înțeles le-ar fi putut imediat îndrepta: absurditatea coordonării "au avut urmări
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
umflîndu-se foarte tare/ mult după al patrulea copil/ care am fost eu// mama era acolo mereu/ puțin, puțin mai mare/ cu înflorita-i tristețe scotocind după mărunțiș/ aducîndu-mi doctorii și bomboane/ cheltuindu-se picătură cu picătură/ în intersecțiile lipicioase ale orașului/ unde părinții ei o măritaseră/ pe la 16 ani// mama rîdea mult și-mi spunea/ cum e cu prostiile, cum e cu țîncii din vecini/ cu numeroșii mei frați/ cu sandalele rupte, iubiții de mai tîrziu/ nefericirile și neliniștea/ și rîdea
Istorie literară și istorie personală by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15215_a_16540]
-
filme și scenarii" (toate capodopere), unele abordate cu concursul studenților cărora Dumitru Carabăț le este profesor. Întrucît nu știu ca volumele în cauză să fi avut parte de altfel de lansări decît în holul facultății, nici măcar într-o librărie din oraș, momentul cronicii de întîmpinare fiind ratat, cred că ar trebui inversată ordinea obișnuită, printr-un colocviu sau un mini-simpozion - de ce nu, la CNC sau UCIN? - pentru ca valorificarea critică a acestor contribuții să înceapă cu adevărat, nu în ultimul rînd în
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
față. Nu este însă o simplă culegere de poeți locali, uniți doar de hazardul geografic. Cei antologați aici sînt ieșeni și moldoveni atipici, sînt oameni care vor să spargă clișeele și prejudecățile care intervin cînd trebuie să definim Iașiul - un oraș calm, cuib al tradiționalismului aproape agresiv. Gestul antologatorului pare unul exasperat de inerțiile tîrgului de pe Bahlui, dar și de inerțiile celor care privesc acest tîrg într-un anume fel. Probabil cel mai bun text al antologiei este prefața lui Dan
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
multora dintre români. Ei văd în anihilarea dihaniei agresive o victorie simbolică asupra forțelor răului. Dar, ca în atâtea alte cazuri, uită că nu câinele e principalul culpabil. Marii vinovați sunt stăpânii, fiarele odioase care plimbă cu aroganță pe străzile orașelor rudele bestiale ale lui Colț-Alb. Vă asigur că, analizându-i, nu observi o mare diferență între privirile ucigașe ale animalului și acelea, egal de înspăimântătoare, ale stăpânului. Victime ale pedagogiilor mincinoase - de la "codul eticii și echității socialiste" la "political correctness
O botniță pentru Pit-Bullă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15235_a_16560]
-
citez, spre convingere, și alte poeme la fel de bune: "în grădinile sfârșitului sunt robinete/ cu holograme senzuale și defecte/ înmugurind din cosmogonice marionete/ ce viețuiesc în seva alternativelor curente,/ baroc cu tehnică uzurpatoare/ nisipul ce un vierme mușcă luceferi din galaxie/ orașele cu pompe și cu extinctoare,/ sărbătoresc văzuta erezie." (Grădinile sfârșitului). În alte poeme balcanismul reciclat de Isarlîc cibernetic și sentimentalismul de baladă curtenească îți oferă imagini de poetese rele și infidele. Sentimentele se țes complicat, declarațiile sunt metafore abstracte și
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
a sentimentului (vecin cu acela din romanțe), ca și limpezimea versurilor (nici urmă de obscuritate) îl despart însă și de moderniști și de simboliști. Dar nu fac din el un tradiționalist propriu vorbind, căci este prin excelență un poet al orașului ori al naturii văzute de un orășean, al civilizației contemporane, care merge la țară în week-end și admiră natura ca un turist. Aceste însușiri diverse și uneori opuse joacă un mare rol în nefixarea de azi a opiniei față de Topîrceanu
G. Topîrceanu (1886-1937) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15258_a_16583]
-
veterinară este recrutat de armata japoneză în 1934 și trimis să lupte undeva în nordul Chinei. Având formație de veterinar, devine medic asistent militar (căci, afirmă autorul "singura diferență dintre animal și om este creierul") și este transferat în sudul orașului Beijing, unde lucrează sub comanda colonelului chirurg militar Kamata Hiroyoshi. "Pacienții" spitalului erau prizonieri chinezi și rebeli japonezi. "Doctorii" supuneau acești "pacienți" la disecții pe viu pentru cercetări medicale. Ca asistent al lui Kamata, Tani era responsabil cu înregistrarea informațiilor
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
său, celebrul Gabriel García Márquez. Într-o ceremonie devenită tradițională, pe 23 aprilie regele Juan Carlos a înmînat Premiul Cervantes cîștigătorului, desemnat de un juriu prestigios la sfîrșitul anului trecut, în frumosul salon de festivități al Universității Alcalá de Henares, oraș în apropierea Madridului, unde s-a născut, în 1547, Miguel de Cervantes. În ultimii cinci ani, tot în aceste zile are loc la Madrid un alt eveniment cultural de amplă rezonanță, dedicat lui Cervantes și Zilei Cărții: lectura publică a
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
deprinde pe tineri să citească la BA (evident, învățându-i cum trebuie mânuite cărțile, cu delicatețe și respect). Mor Bibliotecile fundamentale din România? (nu mă refer la cele din modeste comune rurale, sau ale fostelor "cămine culturale", sau din mici orașe ori la cele cât de cât - uneori - oblăduite de Consiliile județene). Mă îngrijorează ceea ce ar trebui să fie numite "Marile Biblioteci" - BN și BA, fundamentale patrimonii culturale. Nu cred că mă înșel: o mare Bibliotecă publică trebuie să includă șí
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
părul ca fiara apocalipsei ce se năpustea./ Tu voiai să mori ca o leoaică rănită de dogi,/ eu voiam să mor ca un poet al supremei amăgitoare./ Din turn, la campanile, vedeam muzicanții cu ochi de chihlimbar,/ ei scrîșneau despre orașul de dincolo de lună,/ - Veneția, strigau răzbunători cu spume la gură,/ din cer se sfărîmă și se scufundă în lagună./ Femeie din marmură neputrezită,/ peștele sufletului tău cu ochi bulbucați/ înoată în marea mea liniștită" (A treia scrisoare venețiană). Reziduurile creștine
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
rock, dar nu vom fi nimic.” Cu ajutorul ecranizării, Palahniuk a devenit un autor-cult, cu nenumărați fani printre tinerii între 20 și 30 de ani. Anul acesta, scriitorul a adăugat două noi titluri bibliografiei sale: un fel de ghid insolit al orașului său, Portland, intitulat Fugitives and Refugees (Ed. Crown Publishers, New York) și un thriller a cărui acțiune se petrece pe insula imaginară Waytansea, Diary (Ed. Doubleday, New York). Fugari și refugiați trece în revistă locurile bizare din Portland, muzeele lui de ciudățenii
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
următor (1986) a debutat editorial în volumul colectiv Debut 86. Paznic la ușa nopților ne dezvăluie un talent literar autentic înclinat mai mult înspre sfera fantasticului decât înspre aceea a realului. Brăileanul îndrăgostit (se vede asta din prozele sale) de orașul lui Panait Istrati și Mihail Sebastian - tărâm dătător de fantezie ca și fluviul care-l mărginește - scrie o proză originală: amestec de real și fabulos, de proză realistă cu intarsii ale miraculosului. Enigmaticul este puternic implantat în viața adevărată a
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
Istrati și Mihail Sebastian - tărâm dătător de fantezie ca și fluviul care-l mărginește - scrie o proză originală: amestec de real și fabulos, de proză realistă cu intarsii ale miraculosului. Enigmaticul este puternic implantat în viața adevărată a satului sau orașului, ceea ce conferă scriiturii lui Vasile Datcu valoare estetică. De pildă, povestirea Întâlnirea dezvăluie un atent observator al nopții orășenești - trebuie spus că mai toate povestirile au ca fundal noaptea, ea însăși un fel de personaj care adăpostește taina, misterul, - dar
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
fundal noaptea, ea însăși un fel de personaj care adăpostește taina, misterul, - dar Vasile Datcu este și un bun creator de atmosferă. O atmosferă, bineînțeles, propice derulării fabulosului. Doi profesori pleacă de la o ședință prelungită până noaptea târziu, înspre librăria orașului. Pe drum, unul dintre ei povestește o întâmplare ciudată a unui bunic, plecat de-acasă, noaptea târziu înspre un loc din marginea satului unde, stranie întâmplare, se întâlnește cu niște consăteni veniți, și ei, mânați de o aceeași bizară, inexplicabilă
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
această poveste ca și în toate celelalte frumoase pagini care creează o atmosferă adecvată răsfrângerilor imaginarului. Imagini datorate unui poet al naturii: „e o stare fecundă în aer, plesnesc frunzele în taina mugurilor cenușii...” Brăilean prin adopție, Vasile Datcu iubește orașul cu case frumoase, cu oameni imaginativi și păstrători ai unor povești stranii dintr-un trecut îndepărtat, „viața faimoasei Brăile adormită în legende”, din vechea istorie a orașului. Eroul din Caseta, numit cu o simplă inițială: P., hoinărește pe străzile bătrânei
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
aer, plesnesc frunzele în taina mugurilor cenușii...” Brăilean prin adopție, Vasile Datcu iubește orașul cu case frumoase, cu oameni imaginativi și păstrători ai unor povești stranii dintr-un trecut îndepărtat, „viața faimoasei Brăile adormită în legende”, din vechea istorie a orașului. Eroul din Caseta, numit cu o simplă inițială: P., hoinărește pe străzile bătrânei urbe, știind trecutul caselor bogate, dar și pe acela al vechii cârciumi vestite a lui Tache Paranghilopulos unde se petrecuse teribila istorie a unui bandit din vechime
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
inițială: P., hoinărește pe străzile bătrânei urbe, știind trecutul caselor bogate, dar și pe acela al vechii cârciumi vestite a lui Tache Paranghilopulos unde se petrecuse teribila istorie a unui bandit din vechime pre numele său Ostafie cel negru, teroarea orașului. Totul povestit ca dealtminteri și în celelalte narațiuni, pe un ton aburit de ironie, de umor. Remarcabilă este bucata În mijlocul verii. Aici proza poetică și alegorică, amintind cumva de Vasile Voiculescu cel din ultimile sale proze, are în prim-plan
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
poet care resimte fizic absența părintelui spiritual („A doua zi îți dai seama că lumea s-a schimbat / că strada pe care o știai la locul ei s-a mutat pe o altă stradă / într-un cartier străin dintr-un oraș aproape necunoscut”). Întârziind să se despartă de maestru, discipolul pendulează între un eu fragil și un noi tot mai incert. O declarație de iubire, post-mortem, care aproape refuză despărțirea și care încearcă, în același timp, să recupereze energiile mediumnice ale
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
în dialoguri, în emiterea de idei... Nu am întâlnit însă până acum, în limba română, unul care să fie posedat, năstrușnic posedat de lumea fizică cărților, făcând din cărți personaje, ființe, locul oamenilor luându-l edițiile de tot felul... „Un oraș fără nici un locuitor - își imaginează prozatorul - mai exact locuitorii să fie cărți.” „Iată cum: fiecare carte să aibă o casă, un apartament sau un palat al ei. Locuința respectivă să conțină manuscrisul, variantele și toate edițiile... Nimic despre autori. Cărțile
Biblioteca lui Noe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13417_a_14742]
-
renii vin să le miroasă; aici locuiesc cărțile suedeze, norvegiene, finlandeze și daneze; o tavernă, lângă niște ruine albe de marmură, literatura greacă; locuințe mari văruite, ce pot fi vizitate numai când e lună plină: literatura spaniolă... Și geamurile întregului oraș să sclipească nefiresc de puternic... Într-o asemenea bibliotecă, exilul poate însemna fericire. Ivan Karamazov, Hamlet și ceilalți și-ar găsi și ei, în sfârșit, pacea sufletească.” O altă ideologie a averilor... Una în care Urmuz ar fi magnatul Ford
Biblioteca lui Noe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13417_a_14742]
-
în aer, un gest aproape magic. - Atunci ești logodnicul meu, zise. Ce diferit îmi pari, ce schimbat! Într-un rând sau două, în aceste săptămâni de logodnă, a fost pe punctul de a-i da întâlnire lui Mañara tatăl în oraș, ca să-i spună de scrisorile anonime. Apoi a crezut c-ar fi fost o cruzime inutilă fiindcă nu se putea face nimic împotriva acelor ticăloși care-l hăituiau. Cea mai groaznică sosi într-o sâmbătă la prânz într-un plic
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
ACESTA De-aș putea să spun o dată, ce-i în mine. Să urlu: oameni, v-am mințit spunându-vă ceea ce în mine nu era, În timp ce ACESTA se află acolo necontenit, zi și noapte. Că numai datorită lui am putut Descrie orașele voastre ușor inflamabile, Iubirile voastre scurte și distracțiile în nimicuri transformate, în cercei, oglinzi, umerașe pretutindeni purtate, găsite în scenele din dormitoare și de pe câmpurile de bătaie. Scrisul a fost pentru mine strategia de-a mă apăra De-a șterge
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
că fermecătoarele laude ale trăirilor Au putut fi numai exerciții mai acătării de stil, Iar dedesubtul lor era ACESTA, ce nu poate fi numit. ACESTA asemănător cu gândurile hoinarului făr de acoperiș deasupra capului și care străbate prin ger un oraș străin. Cel care seamănă cu clipa aceea în care Jidovul încercuit vede căștile grele ale jandarmilor nemți. ACESTA este precum fiul regelui care a plecat o dată în oraș Unde a văzut lumea cea adevărată: mizeria, boala, bătrânețea și moartea. ACESTA
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
hoinarului făr de acoperiș deasupra capului și care străbate prin ger un oraș străin. Cel care seamănă cu clipa aceea în care Jidovul încercuit vede căștile grele ale jandarmilor nemți. ACESTA este precum fiul regelui care a plecat o dată în oraș Unde a văzut lumea cea adevărată: mizeria, boala, bătrânețea și moartea. ACESTA poate fi comparat cu fața împietrită a aceluia care a înțeles că a fost părăsit pentru totdeauna. Sau cu vorbele doctorului ce nu îi mai dau nici o speranță
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]