1,263 matches
-
Felix, care nu era acolo. Îndatoritor ca întotdeauna și sociabil, studentul se interesă de sănătatea bătrânului, îi luă pulsul, se prefăcu a-l consulta și a rămâne foarte mulțumit. Moș Costache îl privea cu mare stimă, ascultîndu-l ca pe un oracol: - Ți-țiu dietă strictă, zise el, nici de fumat nu mai fumez. Aurica se grăbi să ofere un ceai lui Weissmann, care îl primi fără mofturi. - Sunteți cam palidă, observă studentul, ar trebui să faceți o serie de injecții cu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de ani... Să fie oare utopie, dacă am crede că România ar putea să se ridice vreodată peste nivelul și fatalitatea culturilor mici? N-aș vrea să formulez o condamnare pentru neamul meu. Și dacă ar exista în România un oracol, mi-ar fi teamă să-l întreb. Cine-mi poate garanta că viitorul nu ne va rezerva surpriza unui miracol romînesc? Un răspuns defavorabil la întrebarea sfâșietoare nu pot să dau fără să- mi tai creanga de sub picioare. O superstiție
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
inerente ale societății burgheze. Revoluționarii dintotdeauna și de pretutindeni vor atribui proletariatului (sau, după caz, minorităților) șansa de a pune capăt infinitului rău al existenței, actualizat în dialectica „stăpân” versus „sclav”. Orice grup de presiune are însă nevoie de consultarea oracolului cu ajutorul experților care cunosc legile imanenței. Arhangheli nevăzuți ai istoriei emancipării, ideologii legitimează acțiunea străzii. Pentru răzvrătitul de profesie lumea pare, în mod fundamental, prost rânduită. Umanitatea nu este înzestrată decât cu un echipament incomplet de salvare. Materialist impenitent, comunistul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
nu mai acceptă pe europeni decât provizoriu, până se pun la punct cu tehnica. După părerea mea, europenii vor fi expulzați din Asia și Africa sau vor fi absorbiți, prin împerechere cu indigenii. Deja în America... Lui Saferian un asemenea oracol îi dădea vertij. I se părea că pe unde calcă solul e moale, cedând ca vata la apăsarea piciorului. - Atunci unde e sigur, domnul Smărăndache? . - Eu cred că în jurul Mediteranei, în Grecia, Sicilia (care e posibil să se despartă de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ostili Mișcării. G. Călinescu Pomponescu, cu un gest distrat, acceptă și acest pahar. - Ioanide e tare acum, conchise implacabilul Gulimă-nescu, numai el ar putea opri decretul. Din nefericire, e supărat pe dumneata. Ex-ministrul renunță a mai pofti la masă un oracol atât de sinistru și-i întinse mâna foarte obosit. Ar fi preferat să se întîlnească cu Ioanide. Pomponescu ar fi dorit să stea de vorbă pe larg cu un om bine informat ca Gaittany, spre a-și face o idee
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nu au dorit să se lepede de Hristos și să jertfească zeilor. Sub masca idolilor și a zeilor păgâni, se ascundeau de fapt demonii, care aveau dorința ca oamenii să se închine lor, nu lui Dumnezeu. Demonii comunicau păgânilor prin oracole să ucidă pe creștini. Persecuțiile împotriva creștinilor au atins cote înalte în primele trei secole creștine. Dintre acestea, care au dat Bisericii peste zece milioane de martiri, câteva dintre ele au fost cele mai sângeroase: persecuția lui Deciu (249-251), a
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
s-au tradus mai bine în românește. Cam de pe la anul 1845 începe însă în mintea scriitorului bucureștean o suficiență nepomenită și o decădere intelectuală cu atât mai primejdioasă cu cât Eliade era privit în vremea lui ca un fel de oracol. Limba "Curierului de ambe sexe" se latinizează și se franțuzește, el începe a scrie c-o ortografie imposibilă, nesistematică, un product bastard al lipsei sale de știință filologică pozitivă și al unei imaginații utopiste. Făr' a avea el însuși talent
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Despre oracolele delfice Studiu introductivtc "Studiu introductiv" Concepția despre oracole În Dialogurile pythicetc " Concepția despre oracole În Dialogurile pythice" Introduceretc "Introducere" Foarte apropiat de fenomenul divinatoriu prin Însăși funcția sa de preot la Delfi, Plutarh a dedicat acestui subiect două dintre cele
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Despre oracolele delfice Studiu introductivtc "Studiu introductiv" Concepția despre oracole În Dialogurile pythicetc " Concepția despre oracole În Dialogurile pythice" Introduceretc "Introducere" Foarte apropiat de fenomenul divinatoriu prin Însăși funcția sa de preot la Delfi, Plutarh a dedicat acestui subiect două dintre cele trei „dialoguri pythice”, De Pythiae Oraculis și De
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Despre oracolele delfice Studiu introductivtc "Studiu introductiv" Concepția despre oracole În Dialogurile pythicetc " Concepția despre oracole În Dialogurile pythice" Introduceretc "Introducere" Foarte apropiat de fenomenul divinatoriu prin Însăși funcția sa de preot la Delfi, Plutarh a dedicat acestui subiect două dintre cele trei „dialoguri pythice”, De Pythiae Oraculis și De Defectu Oraculorum 1. Acesta din urmă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
dintâi dialog, De Pythiae Oraculis - sau, după titlulsău grecesc, De ce răspunsurile Pythiei nu mai sunt acum În versuri? -, tratând strict despre divinația delfică, ne oferă, pe lângă o teorie a inspirației oraculare, informații extrem de bogate privitoare la forma și la semnificația oracolului ca revelație. Concepția lui Plutarh despre oracole - și, În consecință, și studiul nostru - se articulează, așadar, În jurul a trei aspecte extrem de complexe: agenții divinației, inspirația profetică și mesajul oracular propriuzis. Pentru a putea aborda Însă problemele ridicate de aceste scrieri
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
titlulsău grecesc, De ce răspunsurile Pythiei nu mai sunt acum În versuri? -, tratând strict despre divinația delfică, ne oferă, pe lângă o teorie a inspirației oraculare, informații extrem de bogate privitoare la forma și la semnificația oracolului ca revelație. Concepția lui Plutarh despre oracole - și, În consecință, și studiul nostru - se articulează, așadar, În jurul a trei aspecte extrem de complexe: agenții divinației, inspirația profetică și mesajul oracular propriuzis. Pentru a putea aborda Însă problemele ridicate de aceste scrieri, se impun mai Întâi de toate câteva
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
acord (pentru motivele pe care le vom prezenta ceva mai departe) cu un alt argument pe care R. Flacelière Îl propune În favoarea datării sale: deosebirea radicală care ar exista Între inspirația profetică din De Defectu... și cele din De Pythiae.... Oracolul de la Delfi În vremea lui Plutarhtc "Oracolul de la Delfi În vremea lui Plutarh" Chiar dacă explicația decadenței oracolelor propusă de Ammonios În dialogul De Defectu Oraculorum nu este acceptată de către ascultătorii săi, depopularea Greciei era un fenomen real mai cu seamă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
prezenta ceva mai departe) cu un alt argument pe care R. Flacelière Îl propune În favoarea datării sale: deosebirea radicală care ar exista Între inspirația profetică din De Defectu... și cele din De Pythiae.... Oracolul de la Delfi În vremea lui Plutarhtc "Oracolul de la Delfi În vremea lui Plutarh" Chiar dacă explicația decadenței oracolelor propusă de Ammonios În dialogul De Defectu Oraculorum nu este acceptată de către ascultătorii săi, depopularea Greciei era un fenomen real mai cu seamă În primul secol Î.Hr., care devenise
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
R. Flacelière Îl propune În favoarea datării sale: deosebirea radicală care ar exista Între inspirația profetică din De Defectu... și cele din De Pythiae.... Oracolul de la Delfi În vremea lui Plutarhtc "Oracolul de la Delfi În vremea lui Plutarh" Chiar dacă explicația decadenței oracolelor propusă de Ammonios În dialogul De Defectu Oraculorum nu este acceptată de către ascultătorii săi, depopularea Greciei era un fenomen real mai cu seamă În primul secol Î.Hr., care devenise chiar un exemplum al nestatorniciei lucrurilor pe lumea aceasta. Potrivit
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
parțială; barbarii au sfărâmat capitelurile, au scrijelit arhitravele și au știrbit coloanele...” 2. Strabon (9, 34), Cicero (De Divinatione, 1, 19) și Iuvenal (6, 553-556) notau semnele decadenței sanctuarului și ale tăcerii care Începea să-l Împresoare. Cicero consultase, totuși, oracolul În tinerețea sa (Plutarh, Viața lui Cicero, 5, 1). Chiar și În această perioadă sanctuarul de la Delfi primește totuși două daruri imperiale: e vorba despre un E din aur, dăruit de Livia pentru a Înlocui vechea literă din bronz, și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
aceluiași secol, care se caracterizează printr-un spirit de „moderație ce Îngăduia admirația pentru trecut fără ca prezentul să fie disprețuit”1. E o trăsătură pe care o vom regăsi adeseori chiar În opera lui Plutarh: subiecte ca acela al decadenței oracolelor sau acela al predominanței prozei În oracolele contemporane ar fi putut foarte bine să provoace nu doar o privire nostalgică și plină de regrete față de gloria trecutului, ci și un sentiment al derizoriului generat de situația actuală. Nimic de felul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
spirit de „moderație ce Îngăduia admirația pentru trecut fără ca prezentul să fie disprețuit”1. E o trăsătură pe care o vom regăsi adeseori chiar În opera lui Plutarh: subiecte ca acela al decadenței oracolelor sau acela al predominanței prozei În oracolele contemporane ar fi putut foarte bine să provoace nu doar o privire nostalgică și plină de regrete față de gloria trecutului, ci și un sentiment al derizoriului generat de situația actuală. Nimic de felul acesta la autorul nostru. Admirația pentru trecut
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și amficționiilor. S-au descoperit la Delfi soclurile a patru statui ridicate În cinstea lui, una În vremea lui Plutarh, iar celelalte două În anul 1255. Hadrian a Îndeplinit În două rânduri funcția de arhonte la Delfi. A și consultat oracolul, punându-i „marea Întrebare” a istoriei literare: unde s-a născut Homer și care i-au fost părinții? La această Întrebare, Pythia a dat un răspuns destul de aparte 1 prin originea atribuită lui Homer: Ithaca drept loc de naștere, Telemah
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
faptul că l-a numit oficial pe Plutarh epitropos al Greciei 2 reprezintă un pas important În evoluția Imperiului Roman către un Imperiu Greco-Roman. Este adevărat că succesul pe care Delfi Îl avusese altădată aparținea acum, pe de o parte, oracolelor apolliniene din Asia Mică, mai cu seamă Didymos și Claros 3, și, pe de altă parte, oracolelor tămăduitoare, ca Asklepeion-ul din Pergam și oracolul din Abonotica. Oricum, Delfi rămâne simbolul divinației oraculare. Unul dintre criticii cei mai Înverșunați ai oracolelor
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
evoluția Imperiului Roman către un Imperiu Greco-Roman. Este adevărat că succesul pe care Delfi Îl avusese altădată aparținea acum, pe de o parte, oracolelor apolliniene din Asia Mică, mai cu seamă Didymos și Claros 3, și, pe de altă parte, oracolelor tămăduitoare, ca Asklepeion-ul din Pergam și oracolul din Abonotica. Oricum, Delfi rămâne simbolul divinației oraculare. Unul dintre criticii cei mai Înverșunați ai oracolelor, Œnomaos din Gadara, dezamăgit de Apollo Clarios, „Își va regla conturile” nu cu acesta, ci numai cu
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Este adevărat că succesul pe care Delfi Îl avusese altădată aparținea acum, pe de o parte, oracolelor apolliniene din Asia Mică, mai cu seamă Didymos și Claros 3, și, pe de altă parte, oracolelor tămăduitoare, ca Asklepeion-ul din Pergam și oracolul din Abonotica. Oricum, Delfi rămâne simbolul divinației oraculare. Unul dintre criticii cei mai Înverșunați ai oracolelor, Œnomaos din Gadara, dezamăgit de Apollo Clarios, „Își va regla conturile” nu cu acesta, ci numai cu Apollo Pythianul, imaginând o confruntare directă În
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
oracolelor apolliniene din Asia Mică, mai cu seamă Didymos și Claros 3, și, pe de altă parte, oracolelor tămăduitoare, ca Asklepeion-ul din Pergam și oracolul din Abonotica. Oricum, Delfi rămâne simbolul divinației oraculare. Unul dintre criticii cei mai Înverșunați ai oracolelor, Œnomaos din Gadara, dezamăgit de Apollo Clarios, „Își va regla conturile” nu cu acesta, ci numai cu Apollo Pythianul, imaginând o confruntare directă În care zeul era acuzat ca și cum ar fi fost vorba despre un proces 4. Nesperata renaștere asanctuarului
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
dintre semnele „cele mai mărețe, cele mai puternice și mai limpezi ale acestei prezențe divine”. (Există un contrast vădit Între imaginea secetei de dinainte 1 și cea a belșugului, a măreției și a gloriei de acum a sanctuarului: 409 b.) Oracolul În dezbaterile filosoficetc "Oracolul În dezbaterile filosofice" Marcel Caster, În cartea sa Lucien et la pensée religieuse de son temps (Paris, 1937), Întocmește un tablou al situației oracolelor În secolul al II-lea d.Hr. Mai Întâi el constată existența
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
mărețe, cele mai puternice și mai limpezi ale acestei prezențe divine”. (Există un contrast vădit Între imaginea secetei de dinainte 1 și cea a belșugului, a măreției și a gloriei de acum a sanctuarului: 409 b.) Oracolul În dezbaterile filosoficetc "Oracolul În dezbaterile filosofice" Marcel Caster, În cartea sa Lucien et la pensée religieuse de son temps (Paris, 1937), Întocmește un tablou al situației oracolelor În secolul al II-lea d.Hr. Mai Întâi el constată existența unui soi de „acces
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]