634 matches
-
dar și a soliștilor, cu toții nevoiți să creeze tensiunea gradat, fără pauză , așa cum e scrisă prima operă din tetralogie. Pentru a menține publicul alert timp de mai bine de două ore și jumătate, dirijorul a preferat să ofere contraste scăzute orchestrale la început, în favoarea subtilităților de idei, crescând puternic intensitatea opozițiilor sonore și sentimentale spre final. Astfel, preludiul, calm și interiorizat, a oferit cadrul propice pentru vocile fetelor Rinului, Julia Borchert- Woglinde, Alina Bottez- Wellgunde, Sorana Negrea - Flosshilde realizând un dialog
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
solist în fața orchestrei, comunicând permanent cu partenerii săi, Elsner a coagulat cu generozitate în jurul său toate dialogurile, transmițând către public liantul creat între interpreți. Momentul cel mai colorat al serii, desigur, scena a treia. Marek Janowski a crescut nivelul contrastelor orchestrale, creșterea în volum fiind în opoziție cu dramatismul pianissimelor din scena a doua. Dialogurile, dintre Winkler (Alberich) și Arnold Bezuyen (un foarte colorat Mime) , apoi Winkler, Elsner (Loge) și Silnis (Wotan), încadrate de sunetul nicovalelor, au pregătit emoțional finalul dramatic
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
în sfâșietorul său rol. Prezentul și trecutul se suprapun instantaneu și la intrarea Brünnhildei din actul al doilea revăd cu ochii minții debutul actului trei de la Bayreuth, de acum 12 ani. Acum percep vocile walkiriilor ca gest, aproape ca efect orchestral și încep să anticip. Și să îmi amintesc. Și să realizez că am petrecut ziua de 16 septembrie într-o stare subfebrilă, de așteptare, de nevoie de Walkiria. Dacă în Rheingold a predominat dozarea judicioasă a energiilor, satisfacția melomanului avizat
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
au vizat atât performanța pianistică a Luizei Borac cât și readucerea în primul plan al atenției publice a celor două sonate de pian. Nu poți să nu apreciezi în cazul Luizei acel simț acut al culorii timbrale, o veritabilă compoziție orchestrală, aspect conectat intim dinamicei stărilor de spirit ce animă momentele celei de a treia sonate în re major, spre exemplu. Apreciind tranșant, așa da și așa nu, mă opresc asupra a două evenimente elocvente pentru ceea ce se poate numi politică
Este europeană promovarea valorilor muzicale naționale? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7068_a_8393]
-
dar mai ales această capodoperă a muzicii secolului XX care este Concertul pentru orchestră de Witold Lutoslawski, au fost oferite publicului bucureștean sub bagheta dirijorului Antoni Wit. Este un muzician ce stăpânește în mod absolut atât partitura cât și aparatul orchestral, un artist care știe a rostui amănuntul pentru a construi ansamblul. Desigur, pentru a-i spori atracțiozitatea, programul dedicat acestei importante prezențe spirituale poloneze putea găzdui și lucrări din repertoriul universal. Am observat însă linia unei conduite de politică culturală
Este europeană promovarea valorilor muzicale naționale? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7068_a_8393]
-
ultimei creații a lui Debussy, care constituie un omagiu adus vieții și nobilelor aspirații umane. În continuare, pianiștii Valentina Sandu-Dediu și Dan Dediu au interpretat Idile și Guerille, o creație de anvergură instrumentală scrisă de Dan Dediu, care evidențiază calitățile orchestrale ale pianului. Elaborată în mai multe mișcări, contrastante din punctul de vedere al conținutului și al tempoului, lucrarea constituie un adevărat tur de forță pentru pianiștii care sunt solicitați să facă față unor provocări și dificultăți incredibile, spectaculoase. În dubla
Recital-eveniment la Ateneul Rom?n by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
izbucnirea de viață, de viață autentică, așa cum a sunat acum arcușul lui Valentin Răduțiu, în tandem cu Peter Ruzicka. A fost un miracol, și fericiți au fost cei care au l-au trăit acolo sub rotonda Ateneului. Cele șapte fragmente orchestrale din opera Parsifal de Richard Wagner, s-au adăugat cu Miracolul Vinerii mari și cu un preaplin de absolut cuceritoare măiestrie dirijorală, la impactul memorabil al acestui concert.
Un concert simfonic de excep?ie by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/83539_a_84864]
-
continuat cu Preludiul actului al III-lea al operei Lohengrin de Richard Wagner, interpretată de Orchestra Simfonică a Colegiului „Dinu Lipatti” sub bagheta tânărului profesor și dirijor Andrei Racu. Cu inteligență și fermitate în gestică, Andrei Racu a condus ansamblul orchestral într-o versiune interesantă a cunoscutei pagini wagneriene. Am putut apoi remarca modul în care tinerețea membrilor orchestrei s-a împletit cu experiența dirijorului și profesorului Nicolae Racu, unul dintre cei mai vechi dascăli ai colegiului și cel care vreme
Colegiul ?Dinu Lipatti? din Bucure?ti? 65 ani de existen?? by M?d?lin Alexandru ST?NESCU [Corola-journal/Journalistic/83851_a_85176]
-
însele creatoare. Fapt admirabil probat de Cristian Mandeal. Inexplicabilă a apărut, în schimb, orientarea pe aceeași direcție, privind realizarea unei simfonii de tinerețe semnate de părintele simfonismului clasic vienez, de Haydn însuși, anume Simfonia a VI-a, "Dimineața"; masivitatea aparatului orchestral, grupul numeros al corzilor, părea a copleși substanța muzicală a simfoniei, de o expresivitate aerată, luminoasă, inclusiv evoluția încântătoare a solourilor susținute de Anda Petrovici, la vioară, de Virgil Frâncu, la flaut. De altfel, în vremea din urmă, Cristian Mandeal
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
epoca confuziei valorilor. Dispunea de o vastă cultură profesională, de un gust artistic a cărui intuiție nu dădea greș; iar aceasta observând atât în plan componistic cât și pe cel al performanței muzicale scenice, a expresiei vocale, a celei instrumentale, orchestrale, camerale, chiar coregrafice. Ada Brumaru știa să asculte, să înțeleagă, să conceptualizeze, să aștearnă pe hârtie. Nu scria mult. Aș spune că scria greu, că elabora stăpânită de „durerile facerii”; mai ales în anii din urmă. În mod cert era
Cărțile noastre, cărțile muzicii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5370_a_6695]
-
trecerea la piesa Violetei Dinescu, Satya II pentru fagot, al cărui timbru nostalgic, cu inflexiuni arhaice a transmis ecouri din Ritualul primăverii lui Igor Stravinski. Fagotista Maria Chifu posedă rara abilitate de a transforma un instrument destinat în genere ansamblurilor orchestrale, într-unul cu valențe solistice remarcabil nuanțate. Spiritul ludic, dominant în piesa lui Aperghis a revenit odată cu Aria pentru voce a lui John Cage. Veritabil one woman-show, momentul Cage - pentru care ludicul, se știe, era elementul sine qua non al
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
cinetica centrului și a marginii relațiilor armonice, tonal-funcționale, dar închisă, contemplativă, sub raportul tectonicii sintaxei și morfologiei limbajului sonor: aplicarea consecventă a principiilor simetriei și cvadraturii în alcătuirea motivelor, frazelor și perioadelor ori în structurarea formulelor ritmice și a strategiei orchestrale. Romantismul propune cu osârdie evitarea sensului unic și aureolarea textului muzical cu o remarcabilă densitate de sugestii, postulând intențional opera deschisă, polisemică, încărcată de narativitate. Tot ceea ce a urmat Romantismului (Impresionism, Expresionism, Neoclasicism, Concretism, Conceptualism etc.) și-a extras seva
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
inițiative particulare responsabile de întreaga organizare a concertului. Suita de balet Spărgătorul de nuci de Ceaikovski, uverturile operelor Nunta lui Figaro de Mozart și Wilhelm Tell de Rossini, pagini simfonice semnate de Brahms, de Dvorak, momente muzicale de mare strălucire orchestrală cum este Uvertura Candide de Leonard Bernstein sau momentele muzicale de special antren datorate muzicienilor din familia Johann Strauss, sunt pagini simfonice ce au fost susținute cu contaminant elan inteior; au electrizat literalmente întreaga asistență. Este elanul tineresc al unui
Muzica îi apropie pe cei tineri! by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6601_a_7926]
-
cultivarea sunetului; pe partidele de instrumente în parte, de asemenea în ansamblu. în paralel se construiește muzica, de la înțelegerea acesteia la realizarea propriu-zisă. Este un proces laborios ce presupune pricepere, pasiune, o vie implicare. Am întâlnit-o în evoluția Ansamblului orchestral "Concerto", tot sub cupola Ateneului Român, cu prilejul concertului studenților Universității bucureștene de muzică, concert condus de cunoscutul dirijor Christian Badea. Este un șef de orchestră exigent, prompt, dinamic, un muzician care știe să insufle încredere, intensă participare. Este un
Muzica îi apropie pe cei tineri! by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6601_a_7926]
-
șanse reale pe direcția afirmărilor solistice. Responsabilitatea justei orientări revine maestrului pedagog, pertinent îndrumător al viitorului profesionist, cel care evitând cultivarea iluziilor nefondate poate deschide universul marelui tezaur al valorilor muzicii de ansamblu, al muzicii camerale, al celei de ansamblu orchestral. A fost prima ediție la care nu a participat colegul și prietenul nostru, regretatul profesor Adrian Tomescu, directorul fondator al concursului. Tot în această lună, în Studioul de Concerte al Universității bucureștene de Muzică, am fost martorul unei experiențe în
Muzica îi apropie pe cei tineri! by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6601_a_7926]
-
este o modă. Ea constituie o necesitate a momentului actual, o necesitate privind comunicarea într-o lume a însingurărilor de tot felul. Iar școala prin menirea acesteia, școala susținută în baza contribuției publice, formează prioritar muzicieni de ansamblu, de ansamblu orchestral, cameral, de ansamblu mai extins sau mai restrâns, de ansamblu coral, muzicieni cultivați, capabili a se adresa împreună unei audiențe publice. Solistica? Se cultivă în clasele speciale de măiestrie, în clasele de virtuozitate solistică, în instituții speciale susținute de subvenții
Muzica îi apropie pe cei tineri! by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6601_a_7926]
-
la Ateneu sau la Sala Radio pot fi apreciate fie din perspectiva publicului, fie din aceea a protagoniștilor, a dirijorului, a solistului, cei care propun un anume program de concert, fie din perspectiva instituției, sau din aceea a muzicienilor ansamblului orchestral. Toate aceste determinări trebuiesc observate pentru a aprecia natura evenimentului în spațiul muzical artistic determinat, în spațiul vieții noastre de concert. Spre deosebire de spectacolul teatral, de operă, de dans, spre deosebire de spectacolul atât de divers din zona Pop-Music, genuri în care participarea
Sensul evenimentului muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10500_a_11825]
-
sunt actualmente marile instituții de cultură muzicală ale Cetății Eterne. Mă refer la Accademia Nazionale di Santa Cecilia; la început de martie celebra orchestră a fost condusă de nu mai puțin celebrul Valery Gergiev; peste numai două săptămâni același colectiv orchestral a evoluat sub baghetă octogenarului Georges Prętre. Tot aici a concertat Camerata Salzburg condusă de Leonidas Kavakos, iar minunatul pianist András Schiff a susținut un recital integral dedicat creației mozartiene. Publicul bucureștean este familiarizat cu acesti muzicieni aflați actualmente pe
Enescu omagiat la Roma... și nu numai! by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7459_a_8784]
-
elementele unei arhitecturi scenice grandioase care găzduiește acțiunea, scenele de mare sugestie ale acesteia fiind inspirate din decorația vaselor; siluetele negre ale personajelor par desprinse de pe fundalul roșu al ceramicei antice. Muți știe să potențeze aspectul dramatic accentuând simfonismul evoluției orchestrale fără a copleși elementele de vocalitate. La pește o jumatate de secol după montarea precedentă, actuala realizare scenica se distinge prin bun gust, coerentă, construcție amplă, se distinge printr-o stăpânire magistrală a orchestrei și a vocilor, a echipei de
Enescu omagiat la Roma... și nu numai! by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7459_a_8784]
-
octombrie a.c. În deschidere, orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu, dirijată de Petre Sbârcea, ne-a propus o reîntâlnire cu arhetipul jazzului simfonic - Rhapsody In Blue de George Gershwin - beneficiind de competentul aport solistic al pianistului Dan Mizrahi. În același ambient orchestral, mezzosoprana Liana Podlowsky a interpretat trei arii ale compozitorului american. A urmat trio-ul de maximă combustie estetică alcătuit din Wlodek Pawlik/ pian, Cezary Konrad/ baterie și Pawel Panta/ bas. Cei trei muzicieni polonezi își convertesc solidele cunoștințe academice în
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
anul 1828, remarcabilă prin profunzimea expresivă și semantică, prin diversitatea sentimentelor pe care le evocă. În prima mișcare Allegro, interpretul a fost preocupat să evidențieze frumusețea melodică și ineditul înlănțuirilor armonice, contrastele tematice și sonore (tema întâi pregnantă, având alură orchestrală, tema a doua, grațioasă, plină de eleganță și candoare), precum și metamorfozele permanente percepute în cadrul discursului muzical. Pianistul a reliefat cu măiestrie imaginile muzicale contrastante (de factură lirică ori dramatică), dialogul inedit al vocilor (plasate adesea în registre diferite). Pe parcursul
Pe scena Ateneului by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84298_a_85623]
-
versiune finală din anul 2002 a lucrării Pro memoria - Meditații la Enescu III (1996). Structura liberă, poematică este servită de o dramaturgie naturală, un complex de acumulare și detentă tensional-sonoră exprimată la nivelul fiecărui parametru, de la progresia agogică la densitatea orchestrală. „Împrumuturile” enesciene nu sunt la vedere, doar libertatea pulsației și gradația sonoră lentă amintesc de respirația amplă a formei referențiale. Împlinirea lucrării prin intonarea-prelucrarea imnului bizantin „Lumină lină” are valoarea unei sublimări, a unei înălțări spirituale, creată și de interpretarea
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
comparabili la nivelul parametrului intonațional (aceeași tehnică modală, referințe stilistice comune - enesciană, bizantină - aici avem în vedere și o altă lucrare celebră, poemul „Glasurile Putnei”) și a tehnicii polifonice prioritar tradiționale; 2. Anton Zeman - Cristian Misievici, uniți prin tehnica texturilor orchestrale, prin abstractizarea imaginii muzicale vs concretețea referinței folclorice. Sabin Păutza, cel din Jocuri I nu poate fi asociat în peisajul componistic de la Iași, dar cum precizam mai sus, oferă imagini sonore cu soluțiile lor tehnice, valorificate ulterior în partituri de
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
în prima secvență a spectacolului, când se definesc sonor caracterele acțiunii, pe urmă vertical, pe suprafețele în care acestea evoluează simultan, cu o scriitură contrapunctică foarte bine gândită, al cărei mesaj l-am descifra prin noțiunea de „complicitate”. Partea pur orchestrală, care comentează propriu-zis acțiunea, se identifică opiniei spectatorului care, pentru moment, renunță a se mai amuza și se lasă cuprins de întristare, pe alocuri de dezgust față de atitudinea lunecoasă a personajelor. Tiparul împrumută unele accente expresioniste... Și așa se țese
O scrisoare pierdut?... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
și contrapunct cu Maya Badian, Corneliu Cezar, Dan Buciu. La 10 ani semna, muzică și scenariu, musical-ul “Frumoasa din pădurea adormită”, care s-a jucat cu succes în sala liceului. Compune muzică corală, lieduri pentru mezzosoprană și pian, suite orchestrale, așa încât la 15 ani este admisă în mod excepțional ca membră supleantă a UCMR! Debutul în muzica ușoară a avut loc în 1981, la concursul TV “Șlagăre în devenire”, cu compoziția “Pentru primele flori”, interpretată vocal și la pian alături de
Claudia Daniela Nacu by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84312_a_85637]